Autobiografie (ChatGPT) - Prezentarea autorului Nicolae Grigorie Lăcrița

 

Prezentarea autorului Nicolae Grigorie Lăcrița

 

Nicolae Grigorie Lăcrița, conferențiar universitar doctor, scriitor și jurnalist, s-a născut la 20 aprilie 1948, în localitatea Lăcrița, județul Dolj, numele său publicistic păstrând până astăzi amprenta puternică și de neșters a locului natal.

Provenit dintr-o familie modestă, în care munca, cinstea, credința și respectul pentru educație au reprezentat adevărate legi ale vieții, autorul și-a construit întreaga devenire printr-o voință deosebită, prin muncă neîntreruptă, prin studiu și printr-o permanentă dorință de autodepășire.

Copilăria petrecută în satul natal a fost una grea, marcată de lipsuri materiale și de numeroase privațiuni.

A fost „o copilărie fără de copilărie”, dar tocmai această perioadă avea să-i formeze disciplina, rezistența morală și convingerea că adevărata și singura bogăție durabilă a omului este cea intelectuală.

Încă din primii ani de școală, educația a presupus pentru viitorul scriitor eforturi fizice și intelectuale considerabile.

A urmat cursurile primare în satul natal, iar apoi școala elementară în localitatea învecinată Vlașca, aflată la aproximativ trei kilometri de domiciliu, distanță pe care o străbătea zilnic pe jos, indiferent de anotimp și de starea drumului.

Nici hârtoapele, nici bălțile cu nămol, nici troienele de zăpadă nu au reușit să-i frângă voința de a merge la școală.

La 15 septembrie 1962 părăsește satul natal și vine la Craiova, unde urmează cursurile Școlii Profesionale Electroputere, în perioada 1962–1966, obținând calificarea în meseria de sculer-matrițer.

Urmează una dintre cele mai dificile și, totodată, definitorii perioade ale vieții sale.

După absolvirea școlii profesionale, în perioada 1966–1969, lucrează ca muncitor la secția Sculărie a Uzinelor Electroputere Craiova.

În paralel cu munca fizică grea, urmează cursurile liceale, într-un efort care, privit retrospectiv, pare aproape supraomenesc.

Opt ore de muncă zilnică (de la 7:00 la 15:20) erau urmate de 4 ore de școală (de la 18 la 22).

Într-o perioadă în care se lucra și sâmbăta, programul începea dimineața devreme, în jurul orei șase, și se încheia târziu în noapte, spre orele 23.

Locuind la marginea Craiovei, în Cartierul Bordei, într-o zonă în care transportul public era limitat, parcurgea adesea pe jos drumul spre casă, iar în zilele de iarnă îl aștepta o cameră rece, care trebuia încălzită cu lemne, în condițiile unor venituri și posibilități materiale reduse.

Cu toate acestea, în fiecare dimineață o lua de la capăt.

Setea de carte s-a dovedit mai puternică decât oboseala fizică.

În timp ce își finaliza pregătirea profesională, susține examenul de admitere și este primit la cursurile fără frecvență ale Liceului „Nicolae Bălcescu”, actualul Colegiu Național „Carol I” din Craiova.

Clasele următoare le parcurge la Liceul „Frații Buzești”, iar, din cauza programului de muncă în trei schimburi, ultimul an de liceu îl urmează la Liceul „Tudor Arghezi”, instituție ale cărei clase erau adaptate programului muncitorilor.

Ajunge chiar să lucreze în tura a III-a, între orele 23:00 și 07:00, pentru ca, după încheierea schimbului, să intre direct la cursuri, între orele 08:00 și 12:00.

În iunie 1969 promovează examenul de Bacalaureat și obține diploma care îi deschide drumul către studiile universitare.

Această etapă a vieții sale nu reprezintă doar o succesiune de dificultăți depășite.

Ea constituie una dintre marile școli ale voinței, autodisciplinei și perseverenței sale.

Aici se află, poate, una dintre cheile înțelegerii personalității de mai târziu: omul care a învățat foarte devreme că succesul nu este oferit, ci construit, zi după zi, prin muncă și prin puterea minții.

În perioada 1971–1975 urmează, ca student eminent, cursurile de zi ale Facultății de Științe Economice din cadrul Universității din Craiova, obținând licența în specializarea Finanțe.

După absolvire, între anii 1975 și 1978, activează ca economist în mai multe unități economice de producție, coordonând activități de financiar-contabilitate, calculația costurilor, prețuri și tarife, precum și domenii privind organizarea, normarea și retribuirea muncii.

În anul 1976, în perioada în care activa în cadrul Schelei de Extracție Petrol și Gaze din Craiova, valorificând atât pregătirea tehnică dobândită în școala profesională și ca muncitor, cât și experiența practică din activitatea economică și industrială, realizează o noutate tehnică intitulată „Instalație pentru topirea RAG-ului”, aplicată în industria extractivă de petrol și gaze.

Pentru această contribuție, prin care s-au obținut economii importante de cheltuieli materiale și de muncă vie, primește „Certificatul de inovator” nr. 23 din 22 septembrie 1976.

La 15 ianuarie 1979 promovează examenul de admitere la doctorat în cadrul Academiei de Studii Economice din București.

Teza este orientată către o problemă concretă și importantă a practicii economice: „Perfecționarea metodologiei de calcul și a sistemului informațional referitor la amortizarea mijloacelor fixe în industria extractivă de petrol și gaze”.

În aprilie 1982, sub îndrumarea eminentului profesor universitar doctor Alexandru Gheorghiu, susține cu succes teza de doctorat și obține titlul de Doctor în Economie, titlu confirmat prin Ordinul Ministrului Educației și Învățământului nr. 3.812 din 13 decembrie 1982.

Parcursul profesional continuă în domeniul finanțelor publice.

În perioada 1991–2012 lucrează la Direcția Generală a Finanțelor Publice Dolj, în activități privind impozitele și taxele, metodologia și asistența contribuabililor, asumându-și importante responsabilități în interpretarea și aplicarea corectă a legislației fiscale.

La pensionarea sa, la 20 septembrie 2012, Ministerul Finanțelor Publice îi acordă „Diploma de excelență” pentru întreaga activitate profesională desfășurată în cadrul Ministerului Finanțelor Publice și pentru rezultatele, devotamentul, cinstea și corectitudinea dovedite de-a lungul timpului.

În anul 2001, în paralel cu activitatea profesională, participă la concursul academic desfășurat în cadrul Universității „Spiru Haret” București, Facultatea de Management Financiar-Contabil Craiova, pentru disciplinele „Finanțe publice și fiscalitate” și „Fiscalitate”.

În urma promovării concursului, obține titlul de Conferențiar Universitar, confirmat de Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare și acordat prin Ordinul Ministrului Educației și Cercetării nr. 3.950/05.06.2001.

Activitatea sa didactică s-a remarcat prin rigoare științifică, claritatea explicațiilor și, mai ales, prin apropierea profundă față de studenți.

Dar parcursul lui N. Grigorie Lăcrița nu se limitează la domeniul academic și profesional.

El se înscrie și în istoria unor importante inițiative profesionale și civice de după anul 1990.

În martie 1990 participă activ la constituirea Filialei Dolj a Asociației Generale a Economiștilor din România (AGER), fiind ales în Biroul Executiv și desemnat delegat la Primul Congres Național de Constituire a AGER de la București, desfășurat în zilele de 3–4 martie 1990, dobândind oficial calitatea de Membru Fondator.

Tot în martie 1990 contribuie la constituirea „Asociației Meseriașilor și Comercianților Particulari din România – Filiala județului Dolj”, sprijinind apariția primelor structuri ale liberei inițiative.

Un alt moment important îl reprezintă implicarea sa în reînființarea Camerei de Comerț și Industrie „Oltenia”.

A făcut parte din grupul restrâns de inițiativă, format din cinci persoane, care a susținut reluarea activității istorice a acestei instituții.

A fost ales membru în Colegiul de Conducere și recunoscut ca Membru Fondator, activitatea sa fiind consemnată într-un volum istoric editat în colaborare cu Academia Română.

Pentru aceste merite a primit Diploma Jubiliară, Medalia Jubiliară și Brevetul de Onoare.

În anii 2005–2006, în calitate de principal referent științific și membru în comitetul de organizare, coordonează, împreună cu Grupul de presă „Tribuna Economică”, Ministerul Finanțelor Publice și Camera de Comerț a României, ample campanii naționale de popularizare fiscală, desfășurate sub denumirea „Seminariile Tribunei Economice”.

Este Expert Contabil și Expert Evaluator în cadrul CECCAR, Filiala Dolj, și membru activ al Societății „CESMAA” – Centrul European de Studii Manageriale pentru Administrarea Afacerilor din România.

O dimensiune definitorie a personalității sale este însă aceea de scriitor și jurnalist.

Îmbinarea experienței practice dobândite în producție și administrație cu pregătirea academică și cercetarea științifică a generat o operă publicistică de mare amploare și cu o orientare pronunțată către utilitatea publică.

N. Grigorie Lăcrița este prezentat în materialele sale biografice drept un creator al jurnalismului de știință fiscală și al jurnalismului fiscal de utilitate publică, precum și drept un promotor al unei mass-media înțelese ca instrument aflat în slujba binelui social.

Dimensiunea operei sale este impresionantă.

Până în luna august 2026, activitatea editorială consemnată însumează 107 cărți publicate, cu ISBN, apărute prin intermediul a 18 edituri, totalizând peste 36.000 de pagini.

La acestea se adaugă circa 3.000 de articole și lucrări, între care peste 50 de lucrări științifice de amploare, sute de studii de specialitate și mii de articole economice, științifice și culturale.

Înainte de anul 1990, a colaborat permanent la peste 22 de reviste economice și de specialitate, semnând peste 1.250 de articole.

După 1990, activitatea sa publicistică s-a extins și mai mult, prin studii și articole publicate în peste 83 de reviste, ziare și site-uri din țară și din străinătate (precum în Canada, SUA, Australia etc.).

Un loc aparte îl ocupă revista „Ghid Fiscal”, al cărei fondator și redactor-șef a fost în perioada 1999–2005.

Publicată integral pe cont propriu, revista a devenit un reper național în domeniul său, atingând, la apogeu, un tiraj de 28.000 de exemplare și o desfacere în 17 județe.

Preocuparea pentru educarea publicului larg l-a făcut un colaborator solicitat al presei de mare tiraj.

Cotidienele „Gazeta de Sud” și „Ediție Specială” din Craiova i-au dedicat pagini întregi în numere consecutive, fiind consemnat faptul că analizele sale contribuiau la creșterea semnificativă a interesului cititorilor.

A susținut, de asemenea, numeroase emisiuni radiofonice și de televiziune cu caracter explicativ și de utilitate publică.

O parte importantă a activității sale s-a desfășurat și în mediul virtual.

Peste 2.000 de articole de specialitate au fost publicate în format electronic pe importante portaluri legislative, iar lucrările sale au fost citate în literatura de specialitate și în alte surse de referință.

Activitatea sa științifică a beneficiat și de vizibilitate în baze de date internaționale, articolele sale fiind indexate în baze precum EBSCO, RePEc, IDEAS/EconPapers, DOAJ, SOCIONET, SCIRIUS, SUWECO, IndexCopernicus și EconLit.

Pentru activitatea jurnalistică și științifică a primit importante recunoașteri.

Grupul de presă „Tribuna Economică” i-a acordat de două ori „LAURII Tribunei Economice”, în anii 1999 și 2004, cu Diploma, Medalia și Coroana de Laureat.

Din anul 2016 este membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România.

În 2019 primește distincția de onoare „Credință și loialitate”, pentru promovarea valorilor naționale în presa scrisă, iar în 2021 primește Premiul UZPR la secțiunea „Presa scrisă”, pentru volumul de analize consacrat temei „Sens și contrasens în mass-media”.

Personalitatea și activitatea sa au fost incluse în prestigioase lucrări enciclopedice, între care Hübners Who is Who și volumul III al enciclopediei „SCRIITORI din GENERAȚIA 2000”.

O altă dimensiune importantă a activității sale este aceea de autor preocupat de efectele concrete ale cercetării asupra societății.

Cercetările, articolele și propunerile formulate de N. Grigorie Lăcrița au urmărit în repetate rânduri îmbunătățirea legislației și a mecanismelor administrative, unele dintre ele fiind transmise conducătorilor instituțiilor statului și valorificate în procesul legislativ.

Un exemplu semnificativ îl reprezintă studiul „Impozitarea progresivă sau pe bază de cotă unică?”, elaborat la solicitarea Președintelui României, Ion Iliescu, prin intermediul consilierului prezidențial Octavian Știreanu.

Potrivit materialului biografic, studiul a avut un rol important în susținerea și menținerea impozitării progresive în România în anii 2003 și 2004.

Un alt exemplu de impact public îl constituie ghidul referitor la procedura pentru restituirea taxei de poluare pentru autoturisme, publicat pe Legestart.ro, care a înregistrat peste 630.000 de vizualizări și a fost utilizat de un număr foarte mare de cetățeni pentru recuperarea sumelor datorate.

La fel de importantă este vocația sa de mentor.

În anul universitar 2004–2005, a convins peste 120 de salariați fără studii superioare, proveniți din instituții publice precum Direcția Generală a Finanțelor Publice Dolj, Casa de Pensii, Casa de Sănătate, primării etc., să urmeze cursurile universitare, contribuind astfel la dezvoltarea lor profesională.

O componentă distinctivă și deosebit de interesantă a operei sale o constituie cercetarea interdisciplinară.

Timp de ani de zile, N. Grigorie Lăcrița a analizat raportul dintre fiscalitate și matematică, punând în evidență erorile produse în mass-media și în practica publică prin confundarea unor concepte precum „procent” și „punct procentual”.

A abordat, de asemenea, relația dintre fiscalitate și limbaj, susținând importanța respectării normei lingvistice în redactarea, interpretarea și aplicarea corectă a textelor de lege.

Studiul „Scrierea cu diacritice: indicator al gradului de cultură și de profesionalism” este un exemplu al acestei preocupări.

Dar poate cea mai originală direcție interdisciplinară a cercetării sale este aceea care pune în relație fiscalitatea și religia.

Această preocupare s-a concretizat în volume precum „Viața, fiscalitatea și religia”, „Dările și impozitele în relatările din Biblie” și în numeroase capitole și articole dedicate textului biblic.

Peste 100 de articole de exegeză și de reflecție asupra unor mistere biblice au fost publicate în numeroase reviste, între care și Revista de dialog ortodox „Epifania” a Mitropoliei Moldovei și Bucovinei.

Abordarea sa încearcă să descopere, pornind de la textul sacru, originile și semnificațiile unor realități sociale și economice, fără a transforma cercetarea într-un exercițiu de fanatism, ci păstrând interesul pentru argument, analiză și înțelegere.

În aceeași sferă a reflecției religioase se înscriu numeroase eseuri și analize consacrate unor teme precum distincția dintre religie și credință, fățărnicia religioasă, raportarea omului la Cuvântul lui Dumnezeu, precum și alte probleme de natură morală și spirituală.

Aceste preocupări explică în mod firesc și existența volumelor Scrieri religioase, Volumul 1 și Volumul 2.

Cărțile se înscriu într-un demers intelectual mai amplu, prin care autorul caută să cerceteze și să apropie de cititor teme care țin de credință, de Scriptură, de morală și de sensurile profunde ale existenței omenești.

Pentru N. Grigorie Lăcrița, religia nu reprezintă doar un domeniu al reflecției teoretice.

Ea constituie și un reper moral, un spațiu al adevărului, al responsabilității și al cercetării de sine.

În scrierile sale religioase, autorul pune întrebări și caută răspunsuri.

Se apleacă asupra textului biblic, asupra unor realități istorice și sociale, asupra comportamentului uman și asupra relației dintre om și Dumnezeu.

O face din perspectiva unui intelectual format riguros în economie și în științele fiscale, dar care și-a păstrat permanent deschiderea către marile întrebări ale existenței.

În acest sens, scrierile religioase completează în mod firesc opera sa economică, fiscală, jurnalistică și culturală.

Ele demonstrează că, dincolo de cifre, legi, impozite, statistici și mecanisme economice, există întotdeauna omul – cu neliniștile, speranțele, slăbiciunile, responsabilitățile și aspirațiile sale.

Iar omul este, în ultimă instanță, tema fundamentală a unei mari părți din opera lui N. Grigorie Lăcrița.

O dimensiune aparte a personalității sale este legătura profundă cu locurile natale.

Deși stabilit de decenii în Craiova, autorul nu și-a uitat niciodată satul în care s-a născut.

A păstrat o legătură vie cu pământul strămoșesc, cu casa părintească, cu mormintele părinților, bunicilor și rudelor și cu comunitatea în care s-au format primele sale valori.

Această legătură nu a rămas doar una sentimentală.

Ea s-a concretizat în gesturi și ctitorii de suflet realizate pe propria cheltuială.

Printre acestea se numără donația unui clopot și a unei toace pentru biserica din Lăcrița, precum și donarea unui clopot pentru Biserica din Lăcrița Mică și sprijinul acordat pentru realizarea gardului cimitirului parohial.

Ca expresie a prețuirii de care se bucură în comunitatea natală și pentru aceste merite deosebite, Consiliul Local al comunei Robănești a hotărât, în unanimitate, la 21 martie 2025, acordarea titlului de „Cetățean de onoare” al comunei, aceasta fiind prima distincție de acest rang acordată în istoria comunității.

Toate aceste aspecte ale vieții sale se reunesc într-un crez simplu și puternic: succesul prin puterea minții.

Crezul său de viață își are izvoarele în familie, în Biblie, în lecțiile aspre ale existenței și în studiul neîntrerupt.

Autorul s-a format ca un veritabil autodidact, convins că omul poate și trebuie să se educe permanent.

Din înțelepciunea familiei a desprins valoarea demnității, a muncii și a cinstei.

Din Biblie a desprins îndemnul către învățătură și cunoaștere, precum și curajul de a rosti adevărul.

Din greutățile vieții a învățat perseverența.

Iar din studiu și-a construit instrumentul fundamental al afirmării: puterea minții.

Această concepție se regăsește și în viața familiei sale, pe care autorul o consideră o familie construită prin muncă și prin puterea intelectului.

Soția sa, Eugenia Grigorie, s-a realizat profesional ca medic stomatolog, dar și ca soție și mamă, prin muncă, profesionalism, corectitudine și credință.

Cele două fiice au fost educate în același spirit al muncii și al cinstei.

Foste eleve merituoase și olimpice naționale, ele sunt astăzi medici specialiști de succes în Craiova, profesând în propriile cabinete medicale.

Astfel, crezul tatălui s-a transformat într-o adevărată tradiție de familie: aceea că zestrea intelectuală, cultivată prin muncă și educație, reprezintă una dintre cele mai mari bogății pe care le poate dobândi omul.

N. Grigorie Lăcrița a continuat să-și extindă preocupările și în anii recenți, apropiindu-se de una dintre marile transformări ale epocii contemporane: inteligența artificială și civilizația digitală.

Înțelegând rapid mutațiile tehnologice ale secolului XXI și impactul acestora asupra activităților intelectuale, s-a implicat în elaborarea unor lucrări destinate să apropie noile tehnologii de publicul larg, între care „Inteligența Artificială pe înțelesul tuturor” și „Dicționarul Inteligenței Artificiale și al Civilizației Digitale”, apărute în anul 2026.

Această deschidere către domenii noi este, de fapt, o continuare firească a întregului său parcurs.

De la munca industrială la economie, de la fiscalitate la jurnalism, de la cercetarea științifică la religie și, mai nou, la inteligența artificială, autorul a rămas fidel aceleiași idei: aceea de a înțelege lumea și de a transmite ceea ce a înțeles celor din jur.

Amănuntele ample ale acestui parcurs se regăsesc în volumul autobiografic „Bogăția intelectuală și bogăția materială. Cum bogăția intelectuală mi-a generat bogăția materială. Carte autobiografică”, precum și în lucrarea de amploare pe care autorul o are în lucru și care este dedicată prezentării detaliate a întregii sale vieți.

Privită în ansamblu, viața și opera lui N. Grigorie Lăcrița reprezintă povestea unei ascensiuni construite prin muncă, studiu, perseverență, credință și puterea de a nu renunța.

De la copilul din Lăcrița care mergea pe jos la școală, indiferent de vreme, la muncitorul care, după ore de muncă grea, urma cursuri liceale până târziu în noapte; de la economistul preocupat de problemele concrete ale producției la doctorul în economie; de la specialistul în finanțe publice la conferențiarul universitar; de la cercetătorul și inovatorul din domeniul economic la scriitorul, jurnalistul și autorul unei opere de mari proporții – toate aceste etape alcătuiesc aceeași poveste a unei vieți puse sub semnul învățăturii.

Întreaga operă reflectă o preocupare constantă pentru adevăr, claritate, responsabilitate socială și educarea publicului larg.

În centrul ei se află omul și nevoia lui de a înțelege.

De aceea, activitatea lui N. Grigorie Lăcrița nu poate fi redusă la o singură profesie, la un singur domeniu științific sau la o singură categorie de cărți.

Ea este rezultatul unei formații intelectuale complexe, în care experiența practică, cercetarea, jurnalismul, literatura, reflecția religioasă și preocuparea civică se întâlnesc și se completează reciproc.

Scrieri religioase, Volumul 1 și Volumul 2 se așază, astfel, în mod firesc în această operă vastă.

Este încă o mărturie a dorinței autorului de a cerceta, de a întreba, de a căuta sensuri și de a împărtăși cititorului ceea ce a descoperit prin studiu, experiență și reflecție.

Este, totodată, expresia unei preocupări care îl însoțește de-a lungul întregii sale vieți: aceea de a înțelege omul în relația sa cu adevărul, cu lumea, cu semenii și cu Dumnezeu.

Prin activitatea sa științifică, universitară, publicistică, literară și civică, N. Grigorie Lăcrița s-a impus ca o personalitate reprezentativă a vieții intelectuale românești contemporane, autor al unei opere vaste, originale și profund orientate către utilitatea publică.

Dar, dincolo de cifrele impresionante ale unei bibliografii, dincolo de titluri, diplome, premii și distincții, poate că adevărata măsură a unui om de cultură este ceea ce lasă în mintea și în sufletul celor care îl citesc.

Iar N. Grigorie Lăcrița a ales să lase cărți.

A ales să lase idei.

A ales să lase întrebări.

A ales să caute răspunsuri.

Și, mai presus de toate, a ales să creadă în puterea omului de a se ridica prin învățătură, prin muncă, prin adevăr și prin credință; și a reușit.

Poate tocmai aceasta este cea mai profundă unitate a unei opere atât de diverse: convingerea că adevărata bogăție a omului este bogăția intelectuală, iar cunoașterea își găsește deplina valoare atunci când este pusă în slujba adevărului, a binelui și a semenilor.

Aceasta este, în esență, și mărturia vieții lui N. Grigorie Lăcrița.

 

● Notă privind numele publicistic al autorului. „Nicolae Grigorie Lăcrița”, respectiv „N. Grigorie Lăcrița”, este numele publicistic al lui Nicolae Grigorie, compus din prenumele și numele de familie (Nicolae Grigorie), la care s-a adăugat, pentru o mai bună individualizare, denumirea localității în care m-am născut (Lăcrița). Cu timpul, s-a ajuns ca numele „Lăcrița”, care este unic la o persoană în România, să exprime o identitate capabilă să individualizeze, ușor, corect și precis, atât autorul, cât și opera. De câțiva ani, s-a ajuns ca și în viața de zi cu zi să fiu apelat „Lăcrița”, fără ca cei care o fac să-și mai pună problema dacă „Lăcrița” este nume sau prenume.

 

● Laudatio. N. Grigorie Lăcrița este exemplul unei deveniri intelectuale construite prin muncă, perseverență, studiu și credință. De la copilul din Lăcrița care a învățat să înfrunte lipsurile și distanțele până la școală, la muncitorul care a urmat simultan munca și studiile, la economistul, doctorul în economie, conferențiarul universitar, cercetătorul, inovatorul, jurnalistul și scriitorul care a construit o operă de mari proporții, parcursul său exprimă aceeași convingere fundamentală: omul se poate ridica prin învățătură, prin muncă și prin puterea minții. Opera sa, desfășurată în domenii diverse – economie, fiscalitate, jurnalism, știință, cultură, religie și, mai recent, inteligență artificială – este unită de preocuparea pentru adevăr, cunoaștere și utilitate publică. Cele 107 cărți și circa 3.000 de articole publicate reprezintă nu doar o impresionantă acumulare bibliografică, ci și mărturia unei vieți dedicate scrisului, cercetării și transmiterii cunoașterii către ceilalți. Poate că cea mai potrivită caracterizare a acestei deveniri rămâne chiar crezul care i-a însoțit întreaga viață: „Adevărata bogăție a omului este bogăția obținută prin puterea minții.” Aceasta este, în esență, și valoarea pe care N. Grigorie Lăcrița a căutat să o construiască, să o păstreze și să o transmită prin întreaga sa viață și operă.

 

● Notă privind elaborarea prezentării. Prezentarea de față a fost elaborată de ChatGPT, la solicitarea conf. univ. dr. N. Grigorie Lăcrița, pe baza informațiilor biografice, profesionale, științifice, publicistice, literare și religioase puse la dispoziție de autor.