miercuri, 24 ianuarie 2024

Ion Coja - Mândrie de evreu

 



Mândrie de evreu

Prof. univ. dr. Ion Coja

24 Ianuarie 2024

 

Circulă pe internet două texte. Texte abjecte, mizerabile, semnate de Chaim Schatzman și Cezar Lazarovici. Pline de ură și dispreț față de români, față de lumea noastră românească. E o greșeală că au fost puse în circulație.  Mi s-a cerut un punct de vedere, o atitudine, față de cei doi evrei care nu sunt de capul lor, ci exprimă un punct de vedere pe care, din păcate, îl împărtășesc mulți evrei, măcar parțial. Este de fapt optica elitei evreiești.  Cu alte cuvinte, cele două texte stârnesc în mine mai multe răspunsuri, inclusiv tentația de a ignora existența lor, a textelor și a autorilor, nu ar trebui nici să le mai pomenesc infamul nume.

 

Vrând-nevrând răspunsul meu va generaliza persoana adresantului. Deși am cunoscut mulți evrei de calitate, colegi sau prieteni, unora datorându-le sentimente de recunoștință  mărturisite de-a lungul anilor, rândurile de mai jos vor fi adresate evreilor care, aidoma celor doi preopinenți, se fălesc cu apartenența lor la poporul ales să conducă omenirea. Evrei plini de dispreț pentru restul planetei. Așa cum ne cataloghează Talmudul lor, noi, ne-evreii, nu suntem oameni, ci niște animale! De pe această poziție le răspund celor doi nerușinați!

 

Nerușinați am zis? Am zis și mai zic o dată: nerușinați! Rușinea de a fi evreu, de a te ști evreu este sentimentul firesc care ar trebui să-l încerce pe orice evreu cinstit conștient de tarele comunității evreiești. Iar nu mândria, satisfacția de a aparține istoriei și mentalului iudaic! Spiritualității evreiești! Dar știu evreii ce-i aia rușinea?

 

Punctul meu de plecare, ca reper fundamental în această discuție, este poziția față de adevăr, față de idealul de dreptate și de justiție, în ce măsură este caracteristic pentru mentalul evreiesc, pentru tradiția iudaică, evreiască. În ce măsură este prețuit idealul de dreptate, de justiție de modelul uman evreiesc! De arhetipul iudaic.

 

Pornesc de la autoritatea cea mai avizată asupra lumii evreiești: domnul nostru Iisus Hristos. Cuvintele sale sunt definitive și mereu adeverite: voi sunteți fiii minciunii ! Iată cuvintele domnului nostru Iisus Hristos adresate evreilor: „Dacă Dumnezeu ar fi tatăl vostru, m-ați iubi, căci eu de la Dumnezeu am ieșit și am venit. Nu am venit de la mine însumi, ci El m-a trimis. Pentru ce nu înțelegeți felul meu de a vorbi? Pentru că nu sunteți în stare să-mi ascultați cuvântul. Voi diavolul îl aveți de tată și vreți să îndepliniți dorințele tatălui vostru. El dintru început a fost ucigaș și nu s-a menținut în adevăr, căci în el nu este adevăr. Când minte, vorbește după firea lui, căci este mincinos și e părintele minciunii. Pe mine, deoarece vă spun adevărul, nu mă credeți. Care dintre voi mă va dovedi de păcat? Dacă vă spun adevărul, pentru ce nu mă credeți? Cine este de la Dumnezeu, ascultă cuvintele lui Dumnezeu. Voi de aceea nu ascultați, pentru că nu sunteți de la Dumnezeu”.

 

Pe acel site au fost deseori pomenite și inventariate o parte din minciunile puse în circulație de evrei despre ei înșiși sau despre alții, inclusiv minciuna despre (1) un dumnezeu al evreilor care le-a făgăduit să ajungă să stăpânească întreaga omenire, toate bogățiile pământului. Zic unii comentatori că aceasta ar fi minciuna cea mai exagerată scornită de mintea evreilor: ideea, credința, teza că se bucură de protecția specială a unui dumnezeu care le aparține în exclusivitate. Un dumnezeu care le-a promis - nu se știe de ce, că vor stăpâni lumea! Drept răsplată pentru fapte și merite deosebite niciodată puse la vedere! Niciodată puse în discuție! Niciodată formulate deschis! Niciodată dovedite! Nimeni nu ne spune de ce acel Dumnezeu i-a ales pe evrei pentru o răsplată atât de mare!

 

Facem sinteza acestor dezvăluiri dând un citat din „Iudaismul ca religie auto-terminată”, un text scris recent de Nick Kollerstrom - 18 iulie 2023: „Povești neadevărate există la fiecare capăt al celor trei mii de ani ai istoriei evreiești – fictive, fabricate și de o amploare imensă. S-ar putea să începem din secolul al X-lea î.e.n., când arheologii, după un studiu sârguincios, nu au găsit nicio urmă a regelui Solomon, a templului sau a imperiului său. O jumătate de secol de săpături intensive din Țara Sfântă a ajuns acum la această concluzie. Presupusul imperiu puternic al lui David și Solomon, care se întindea de la Nil până la Eufrat - pe baza căruia s-a format statul modern Israel – nu a existat, este doar visul unor religioși habotnici”.

 

Cu alte cuvinte, practic nicio informație din Vechiul Testament nu poate fi luată în serios, nu ne poate inspira nici cea mai mică încredere. Deci Solomon și David nu au existat?!... Și cu „steaua lui David” cum rămâne? A cui este?! Iar vestitul templu al lui Solomon, ca și însuși regele Solomon, să nu fi existat?!... Să fie toate aceste mituri niște minciuni vrcone cu patologia minții?! Ce rămâne din pasionanta epopee a captivității în Egipt, pe care o neagă importanți savanți, savanți evrei, evrei cinstiți, căci există și așa ceva: evrei cinstiți?!

 

Cineva, care ar avea timp de pierdut cu nimicuri, ar putea încerca să detașeze din mitologia biblică evreiască ce poate fi crezut și documentat cât de cât. Un efort care nu știu dacă mai merită să fie făcut! A deveni expert / erudit în minciuni, indiferent ale cui, inclusiv cele iudaice, nu poate fi o îndeletnicire recomandabilă. Ce satisfacții poate să ofere?! Nu sfătuim pe nimeni să piardă timpul cu asemenea mizerii. Mă întreb numai - am această curiozitate!, care vor fi fost minciunile avute în vedere de Iisus Hristos atunci când le-a reproșat evreilor că sunt „fiii minciunii”! Iisus nu le face onoarea unui inventar explicit al netrebniciei evreiești. Poate că ar trebui să procedăm și noi la fel!

 

Noi, cei care azi avem a ne confrunta cu obrăznicia sionistă, cu infatuarea lor nemărginită! Cu minciunile de azi ale „unor religioși habotnici”.  Minciuni fără pereche de stupide, de prostănace! Pe lângă minciunile din Vechiul Testament, minciunile evreilor de azi sunt calitativ „superioare”, având un grad de abjecție la care nici nu visau „religioșii habotnici” de odinioară, din antichitatea iudaică, autori ai basnelor din Vechiul Testament. Copii mici pe lângă maeștrii minciunilor sioniste de azi!

 

Firește, în fruntea minciunilor nerușinate puse în circulație de mitomanii moderni ai iudaismului se află  Holocaustul, minciuna cea mai absurdă, mai neîntemeiată, mai nerușinată din istoria abjecției umane. Istorie în care evreii au scris cele mai ample capitole! Dar trebuie să recunosc că sunt momente când mă întreb dacă nu cumva merită toată admirația cei care au crezut că poate căpăta răspândire și prestigiu o minciună atât de sfruntată, de „imposibilă”, cum este inventatul genocid a 6 milioane de evrei uciși în lagărele naziste!

 

Minciuna, iată că a ținut și a produs efectele cele mai neașteptate. Pentru unii rătăcirea a fost totală și au ajuns să vorbească chiar și de o „religie a holocaustului”. Mai mult nici că se putea pentru ticăloșia umană! Pentru prostia așa zis umană, inumană în sine! Și-a atins apogeul!

 

Nu cred că o persoană cu un nivel minim de inteligență poate accepta, în sinea sa, narațiunea numită Holocaust! Și marea mea mirare este existența celor care, evrei sau neevrei, nu puțini, iau în serios basmul despre genocidul celor 6 milioane de evrei, victime ale anti-semitismului nazist! De ce o fac?  De ce se leapădă de capacitatea de a deosebi minciuna de adevăr cu care ne-a înzestrat norocul de a ne naște oameni?! Ființe raționale, fraților! Nu animale stupide!

 

Mă întorc la minciuna numită holocaust! Pentru a fi mai ușor digerată de imbecilii care ne sunt concetățeni, scenariștii holocaustului l-au asezonat cu alte minciuni, mai nerușinate, mai absurde, mai incredibile. Se pare că funcționează în mintea unora o reacție vecină cu paranoia! Handicapați în stare să accepte cele mai gogonate minciuni tocmai pe acest motiv, pentru că sunt de necrezut! Pentru că un om sănătos la minte nu ar fi în stare nici măcar să le scornească! Deci nu sunt scornite, ci adevărate, iar cei care le propagă au de partea lor prestigiul și autoritatea academică, politică, guvernamentală ș.a.m.d. și trebuie crezuți! Cam acesta este mecanismul mental al imbecililor care cred sincer în holocaustul nazist!

 

Așa s-a ajuns la minciuna cu asasinarea a milioane de evrei prin camerele de gazare, prin cuptoarele care au ars milioane de cadavre și alte bazaconii care au pus la lucru imaginația bolnavă a unor activiști ai holocaustului, ai minciunii nerușinate, instituționalizată ca politică de stat: statul Israel! Un stat fundamentat pe minciună și falsuri, pe crime și diversiuni.

 

Narațiunea despre holocaust, intens mediatizată de structurile sioniste, a cerșit compasiunea întregii omeniri, reușind la capătul unui lanț de crime și falsuri să impună la ONU crearea în 1948 a unui stat Israel, cămin al năpăstuitului popor evreu! Stat în care evreii să se afle în siguranță, să poată prospera în pace și liniște!

 

Existența statului Israel, cu atribuțiile pe care și le-a asumat, este o altă minciună din panoplia sionistă de falsuri, de minciuni nerușinate! Israelul este un stat prosper, cu un nivel de trai dintre cele mai ridicate. Prosperitatea Israelului se întemeiază însă pe altă minciună, pe o înșelătorie unică în istorie: despăgubirile pe care evreimea le percepe de la statele considerate autoare ale Holocaustului, în frunte cu Germania! Despăgubiri pentru cele 6 milioane de victime inventate ale așa zisului holocaust nazist! Un sac fără fund!

 

Au invocat chiar și despăgubiri pentru urmașii victimelor închipuite ale holocaustului! Urmașii celor 6 milioane de evrei inventați de strategii sionismului! În realitate, pe baza documentelor emanate de Crucea Roșie Internațională și de arhivele germane, aflăm că în lagărele de concentrare naziste au murit numai câteva zeci de mii de evrei, din cauze naturale: boli, vârstă etc. Nicicum șase milioane de evrei! În aceleași condiții au murit mii de prizonieri ruși, polonezi, țigani... Condițiile de trai din lagărele de concentrare naziste nu au fost condiții de exterminare! Dimpotrivă! Au respectat întocmai legile războiului! Mult mai mult decât în lagărele de prizonieri din Rusia sau Statele Unite

 

Nu se cunoaște cuantumul sumelor plătite deja Israelului ca despăgubiri pentru evreii holocaustizați! Este un secret de stat al Israelului și al Germaniei. Sume importante a plătit și România pentru cei 400.000 de evrei trecuți la activul anti-semitismului românesc, măcar că nu s-a putut identifica nici o acțiune criminală, abuzivă a autorităților de la București avându-i drept țintă pe evreii din România! Dimpotrivă, există documente potrivit cărora în anii aceia guvernul Ion Antonescu a organizat strămutarea, la cerere, a sute de mii de evrei din România în Palestina. Cităm în acest sens declarația explicită a lui Simon Perez, prim ministru în funcțiune al Israelului: „Nu vom uita niciodată că, în perioada cea mai întunecată a Europei, în perioada nazistă, românii au salvat viața multor evrei de aici, 400.000 de evrei, care au venit în Israel și au contribuit și contribuie la construirea Israelului”.

 

Să reținem și declarația unui mare rabin evreu, Moshe Carmilly Weinberger: „Atunci când lumea a privit insensibilă spectacolul nimicirii evreilor europeni, România a fost dispusă să primească refugiați evrei și a fost gata să deschidă pentru ei porturile sale. (...) Evreimea a pierdut 6 milioane din membrii săi; lumea și-a pierdut umanitatea, la fel și iubirea creștinească a aproapelui. Poporul român s-a străduit în schimb să-și salveze credința în omenie. Iar noi, evreii, îi suntem și îi rămânem recunoscători poporului român pentru aceasta”.

 

Cuvinte frumoase, care nu au fost urmate de recunoștința evreiască, ci de nenumărate lovituri date intereselor românești elementare, existențiale, lovituri date atât de evrei, persoane particulare, care, bunăoară, s-au numărat printre principalii beneficiari ai unor privatizări frauduloase după 1990, cât și de statul israelit, care a forțat mâna guvernanților români determinându-i să ia o mulțime de măsuri în contradicție cu constituția României, în folosul Israelului. Abuzul cel mai scandalos constituindu-l acuzația de holocaust adusă oficial românilor fără nici o dovadă cât de cât demnă de a fi luată în seamă. Acuzație acceptată de clasa politică de la București fără niciun examen critic al argumentelor evreiești!

 

Israelul este o țară puternică din multe puncte de vedere. Puterea iudaică se sprijină pe susținerea ne-condiționată oferită de cei 4-5 milioane de evrei din SUA și Marea Britanie, din Occident, deținători ai puterii financiare mondiale, ai marilor consorții bancare. Cu sprijinul acestora Israelul a intrat în clubul ultra select al statelor, al puterilor nucleare. Ajuns în această poziție de forță maximă, Israelul nu a întârziat să-și arate adevărata față, lipsa de respect față de restul omenirii, față de principiile morale ale unei minime corectitudini! Altfel cum să interpretăm șantajul iudaic, declarațiile cinice ale liderilor politici de la Jerusalem care în repetate rânduri au amenințat cu folosirea armelor nucleare în caz că Israelul va pierde o confruntare militară!

 

Israelul este singura putere nucleară care face asemenea declarații. Poate și pentru că a dobândit statutul nuclear prin înșelăciune, prin furt, nu prin efort propriu.

 

În acest context ne amintim mărturia altui evreu informat, un mare rabin, rabinul Reichorn din Praga. O mărturie mai veche care merită reținută și analizată cu toată atenția. S-o punem în chenar. Rabinul Reichorn din Praga, la 1896, despre planul de iudaizare a proprietăţilor funciare: „în numele justiţiei sociale şi al egalităţii, vom împărţi marea proprietate la ţărani care, fiind lipsiţi de mijloace de exploatare, se vor adresa nouă, devenind datornicii noştri, iar capitalurile noastre făcându-se stăpâne, noi vom fi marii proprietari şi puterea va fi a noastră”.

 

Mai deslușit spus, în strategia Sionului a acționat încă din secolul al XIX-lea o strategie politică care va promova „în numele justiţiei sociale şi al egalităţii”, adică în numele ideii comuniste, ideea ca „marea proprietate să fie împărțită la ţărani, țărani care, fiind lipsiţi de mijloace de exploatare, se vor adresa nouă”, adică băncilor evreiești, „devenind datornicii noştri, iar capitalurile noastre făcându-se stăpâne, noi vom fi marii proprietari şi puterea va fi a noastră”.

 

„Noi vom fi marii proprietari și puterea va fi a noastră!” Deci acesta a fost scopul instaurării comunismului, dar și al căderii comunismului! Instaurarea comunismului a dus la des-proprietărirea celor ce, în termeni bolșevici, de zeci de generații exploatau, ca proprietari, clasa muncitoare, inclusiv țărănimea săracă. Proprietatea privată a fost desființată de comuniști în folosul proprietății publice, a tuturor și a nimănui. În comunism proprietatea nu mai era a proprietarilor de drept, dar nici a evreilor, era impersonală, era „proprietatea poporului”. Comunismul însă, proiectat de evrei, nu era decât o etapă a procesului de instaurare a puterii mondiale a evreimii. Mai era nevoie de un transfer al proprietății publice în folosul unor persoane private! Ceea ce nu se putea petrece sub un regim comunist! De aceea comunismul trebuia să dispară, ceea ce s-a și întâmplat în 1989! An ales de liderii sioniști pentru a celebra astfel împlinirea a 200 de ani de la revoluția franceză, așa zis franceză. În realitate autorii și beneficiarii abolirii monarhiei franceze fiind în primul rând exponenții evreimii mondiale.

 

Merită atenția cea mai mare opinia unui evreu care a avut un moment de sinceritate cu totul neașteptată: Marcus Eli Ravage, text publicat în „Century Magazine”, Februarie 1928. Îl transcriu cu o ușoară stilizare, cu speranța că îi voi spori puterea de circulație. Merită: „Voi, creștinii, încă nu ați început să vă dumiriți cât suntem de vinovați față de voi! Nici până azi nu ați priceput că noi, evreii, suntem intrușii. Noi suntem subversivii. Noi v-am distrus lumea în care erați obișnuiți să trăiți, v-am pervertit idealurile, v-am schimbat destinul, am făcut ravagii în lumea și în viața voastră. Noi am fost la originea nu numai a ultimului mare război, ci și la toate revoluțiile majore din istoria voastră. Noi am adus dezbinare, neînțelegeri, confuzii și frustrări în viața voastră privată și publică, și asta facem în continuare. Nimeni nu vă poate spune cât timp vom continua așa! Cine știe ce destin măreț și glorios ați fi avut dacă noi v-am fi lăsat în pace!”[1]. Așadar ne punem și noi întrebarea „cine știe ce destin măreț și glorios am fi avut noi, omenirea, dacă ne-ar fi lăsat în pace evreii?!”

 

 

Ce înseamnă că „evreii nu au lăsat în pace” restul omenirii? În acest sens înregistrăm isprava probabil cea mai ticăloasă din prestația evreiască în planul istoriei universale: instaurarea comunismului în Rusia și în Europa de Răsărit! În Rusia asta a însemnat, în perioada 1917- 1953, producerea a zeci de milioane de victime printre creștinii din Rusia, printre ne-evreii din Uniunea Sovietică, care a cunoscut după 7 noiembrie 1917 o lungă dictatură iudaică până la venirea lui Vladimir Putin la conducerea Rusiei post-comuniste.

 

Aleksandr Soljenițîn a estimat că, în total, regimul evreiesc din Rusia a reușit să extermine peste 60 de milioane de oameni, inclusiv victimele colectivizării forțate, foametea, epurările, expulzările, exilările, execuțiile și decesele în masă din Gulaguri. A mai precizat marele Soljenițîn că „crimele la scară industrială ca acestea sunt o parte esențială a teoriei comuniste [evreiești]”. „Trebuie să înțelegeți. Principalii bolșevici care au preluat Rusia nu erau ruși. Urau rușii. I-au urât pe creștini. Conduși de ura etnică, ei au torturat și au sacrificat milioane de ruși fără nicio remușcare. Revoluția din octombrie nu a fost ceea ce numiți în America „Revoluția Rusă”. A fost o invazie și o cucerire asupra poporului rus. Mai mulți dintre conaționalii mei au suferit crime oribile de mâinile lor pătate de sânge decât orice popor sau națiune a suferit vreodată în întreaga istorie a omenirii. Nu poate fi subevaluat. Bolșevismul a fost cel mai mare sacrificiu uman din toate timpurile. Faptul că cea mai mare parte a lumii ignoră această realitate este o dovadă că mass-media globală în sine este în mâinile criminalilor” (Aleksandr Soljenitîn)[2] .

 

Declarații similare ne-a lăsat-o și marele campion Boby Fischer, născut evreu, care la maturitate și-a renegat obârșia din motivul amintit: rușinea de a se ști evreu. Să reținem și cuvîntul remușcare, absent din psihologia iudaică. Par de necrezut aceste cifre apocaliptice, dar oricum numărul de victime făcute de instaurarea comunismului, operă eminamente iudaică, se numără  cu milioanele, zeci de milioane de oameni au murit ori și-au petrecut viața în detenție, pentru că nebunia sionistă „nu i-a lăsat în pace”, a intervenit în destinul a sute de milioane de oameni, victime produse de ideea evreiască de a stăpâni planeta! Familia mea, părinții mei s-au numărat și ei printre victimele iudeo-comunismului instaurat la putere în România după august 1944!

 

Dintr-un inventar al faptelor care îi singularizează pe evrei printre celelalte etnii nu poate lipsi celebra rugăciune Kol Nidre. Ciudata scornire iudaică: o dată pe an evreii se roagă la Yahve al lor să fie exonerați / eliberați / absolviți de orice obligație asumată în trecut sau în anul care vine prin contracte, promisiuni sau angajamente de orice fel care implică onoarea iudeului! Nu există cuvânt de onoare la evrei, se pare! Se respectă cuvântul de onoare numai dacă îți convine! A fi evreu te scutește de obligațiile pe care și le asumă un om de onoare, de cuvânt! Să tot fii evreu!

 

Un alt capitol de maximă importanță pentru istoria omenirii sunt războaiele, în primul rând cele două din secolul trecut, apreciate ca fiind mondiale. Declanșarea și desfășurarea lor este strâns legată de intervenția discretă și decisivă a strategilor intriganților sioniști, lucru pe care deja l-au recunoscut public numeroși comentatori evrei. Mulți evrei se laudă cu (4) rolul decisiv jucat de evrei în declanșarea și desfășurarea celor două conflagrații mondiale, care au adus atâta suferință pentru sute de milioane de oameni!

 

Care a fost interesul evreiesc în declanșarea acestor confruntări militare de dimensiuni planetare, apocaliptice? În primul rând a fost vorba de interesul iudaic de a provoca astfel moartea unui număr cât mai mare de ne-evrei. În mod special fiind vizați albii, arienii. Dușmănia iudaică față de noi, indo-europenii, este o constantă a istoriei iudaice, a obsesiilor care bântuie mintea oricărui evreu dedicat identității sale etnice. Roma antică a fost subminată în toate felurile de structurile secrete ale puterii iudaice. La Roma, Cicero se ferea să-i vorbească de rău pe evrei, să le menționeze măcar existența și manevrele ilegale din culisele vieții publice! Evreii au preluat ura și setea de răzbunare a cartaginezilor stabilindu-se la Roma într-un număr tot mai mare, organizați într-un veritabil stat în stat.

 

În zilele noastre atacul iudaic la ființa rasei noastre se materializează prin fenomenul perfid al (5) migrației/invaziei afro-asiatice asupra Europei, prin care se urmărește distrugerea genei europene, metisarea noastră cu alte rase, ceea ce va însemna practic dispariția rasei albe, europene! Prezența unui număr tot mai mare de afro-asiatici în demografia Occidentului este confirmată de toată lumea ca un pericol imposibil de contracarat cu armele democrației și ale statului de drept! Acest fenomen este dirijat de la distanță de strategii sionismului, care au un control total asupra guvernelor europene.

 

Să nu ne ferim de cuvinte atunci când faptele impun evaluarea corectă a situației. Planul / proiectul sionist de susținere a migrației / invaziei afro-asiatice asupra Europei este un proiect criminal fără egal în istorie, care ne amenință cu cel mai perfid și mai extins genocid imaginat și declanșat în istorie. Un proiect aflat în plină desfășurare, cu o susținere mediatică colosală!

 

Din păcate puțină lume este conștientă de amestecul decisiv al sionismului mondial în nenorocirile care se petrec în Europa occidentală! Ceea ce n-au reușit decât parțial prin războaiele provocate între europeni, evreii încearcă să obțină prin această manevră insidioasă și lașă: colonizarea Europei cu zeci de milioane de afro-asiatici pe care legislația occidentală, în numele democrației și al toleranței rasiale, îi invită propriu zis să se instaleze confortabil în Occidentul european, întemeind astfel un punct de plecare pentru o viitoare inevitabilă metisare a rasei albe.

 

Rasa albă este în cel mai mare pericol! Iar liderii politici ai statelor noastre sunt incapabili să reacționeze în vreun fel. Suntem în legitimă apărare și avem dreptul la orice măsuri prin care să contracarăm strategiile sioniste! Ofensiva distrugătoare  a evreimii mondiale trebuie curmată prin orice mijloc! Este în joc bunul nostru cel mai de preț: gena rasială identitară!

 

Avem dreptul, dar și datoria să acuzăm „evreimea mondială” pentru acest comportament criminal în măsura în care nu există practic nicio opoziție evreiască la strategiile imaginate de liderii atotputernici ai evreimii! Strategii aflate în curs de realizare, de împlinire. O realizare discretă, de cele mai multe ori secretă, de care nu suntem conștienți decât atunci când este prea târziu pentru a mai face ceva!

 

Repet: nu există nicio reacție a liderilor de conștiință evrei împotriva crimelor sioniste care atentează la integritatea rasei albe! Se pare că distrugerea rasei albe întrunește adeziunea unanimă a evreimii! Este țelul suprem al existenței evreilor pe acest pământ!

 

Suntem rasa care a făcut cel mai mult pentru civilizație, pentru progresul omenirii! Celelalte rase recunosc cu seninătate aceste merite și respectă rolul jucat de popoarele indo-europene în destinul omenirii! Numai evreii privesc cu invidie și ranchiună excelența rasei albe! Cu o ură nedomolită de mii de ani!

 

„Pe când Rasa Albă a construit, a explorat și creat civilizații, guverne și națiunii, evreul nu a făcut nimic asemănător. Din contră, evreul a fost antiteza nobilului om alb. De-a lungul istoriei evreiești, care datează de cam 5.000 de ani, în timp ce a fost unit ca rasă, evreul a fost un parazit și prădător pe cocoașa tuturor națiunilor care au ajuns să îi fie gazdă în mod involuntar. Evreul nu a creat niciodată, nu a construit și nici nu a produs ceva, ca membrii Rasei Albe. Chiar din contră, evreul a fost un distrugător al civilizațiilor, un prădător al națiunilor și un ucigaș care a inventat ideea de genocid din stadiile timpurii ale istoriei sale. Tot ce trebuie să facem este să le citim vechiul testament și să observăm cum, pagină după pagină, au măcelărit, ucis și distrus trib după trib. Națiune după națiune a fost trecută prin foc și sabie, bărbat, femeie și copil.” (extras din cartea „Nature’s Eternal Religion,” scrisă de Ben Klassen)

 

În acest context este cazul să denunțăm minciuna vehiculată prin conceptul de tradiție/moștenire iudeo-creștină, imaginând o colaborare/o complementaritate între iudei și creștini prin care civilizația umană ar fi progresat într-un mod decisiv. În fapt, compatibilitatea dintre rasa albă și iudaism nu are niciun temei, nici o bază, nici o tradiție autentică, oricât de mult s-ar strădui propaganda sionistă să acrediteze și să impună acest fals. Mentalul european nu are nimic comun cu felul iudaic de a reacționa la provocările vieții, la exigențele condiției umane!

 

Existența unei diversități rasiale în structura omenirii face parte din planul divinității și aparține rațiunii divine motivația acestei realități! Nu știm care va fi viitorul omenirii, al raselor umane. Sigur este un singur lucru: avem datoria să prezervăm diversitatea rasială ca pe un atribut natural și esențial al umanității!

 

De-a lungul anilor popoarele europene au conștientizat destul de corect pericolul iudaic, rolul distructiv al comunităților evreiești aflate pe teritoriul  statului respectiv. Așa se face că evreii au cunoscut periodic rigorile unor legi anti-evreiești care au mers până la expulzarea din țară a tuturor evreilor. Asemenea legi au funcționat în majoritatea țărilor europene. Numai comunitățile evreiești au trecut prin asemenea momente jenante rușinoase, când au fost alungați ca niște popoare de infractori. Alte popoare nu au trecut prin asemenea experiențe dezonorante!

 

„Nimeni nu ii vrea. Peisajul și drumurile le sunt deschise; se pot întoarce în țara lor când doresc; le vom face cu plăcere cadouri pentru a scăpa de ei, căci sunt o povară grea pentru noi, un flagel, o molimă și o nenorocire pentru țara noastră.

 

Acest lucru este dovedit de faptul că deseori au fost expulzați cu forța: din Franța, unde aveau un cuib pufos; recent din Spania, adăpostul ales de ei, și chiar anul acesta din Boemia, unde la Praga mai aveau un cuib prețuit; în cele din urmă, în timpul vieții mele, din Ratisbona, Magdeburg și din multe alte locuri”(Luther). Într-un inventar oricât de succint al motivelor pentru care cineva poate fi mândru de sine ca evreu nu poate lipsi predilecția evreilor pentru câteva profesii dintre cele mai onorabile: cămătăria, comerțul de sclavi, proxenetismul.

 

*

 

Evreii însă s-au priceput să interpreteze aceste episoade rușinoase ca dovezi ale unui anti-semitism gregar, primitiv, de care se fac vinovate celelalte popoare. Ușurința cu care evreii au manevrat cu acuzația de anti-semitism a făcut posibilă o performanță juridică neașteptată: implementarea unor legi care condamnă negarea holocaustului și orice atitudine „anti-semită”! Sunt câteva state care se consideră campioane ale democrației și ale respectului pentru „drepturile omului”, state unde au fost promulgate asemenea legi. Se dovedește astfel  că guvernele respective, din statele care au acceptat această legislație absurdă, funcționează de fapt sub controlul iudaic, sionist! Iar lucrul acesta nu poate stârni decât nemulțumire și dezgust în mintea noastră, a oamenilor normali.  E vorba de statele europene  și  nord-americane!

 

Nu e de mirare că în aceste condiții a apărut și reacția de opoziție, o veritabilă mișcare mondială de contestare a controlului sionist asupra vieții noastre. Grație internetului în mod deosebit, în zilele noastre oamenii pot lua cunoștință unii de alții ce gânduri au, ce sentimente și idei îi însuflețesc și îi pot solidariza în fața primejdiei iudaice.

 

Un rol important în acest moment îl joacă evoluția evenimentelor tragice din fâșia Gaza, care i-a pus pe oamenii de pretutindeni din cele mai variate medii în fața aceleiași evidențe: cinismul și nepăsarea liderilor sioniști față de suferința umană, a ne-evreilor.

 

Lumea devine tot mai conștientă de răul imens pe care îl aduce în viața noastră existența structurilor sioniste de comandă a lumii evreiești.

 

De curând, pe neașteptate, oficialitățile sioniste au pus capăt unei minciuni care bântuie lumea de aproape un mileniu și jumătate: au recunoscut că marea majoritate a celor inventariați ca evrei nu au nimic comun cu rădăcinile biblice ale iudaismului. Peste 95% dintre „evreii” de azi sunt de fapt urmașii khazarilor, o populație asiatică, din nordul Mării Negre, care și-a părăsit religia păgână în secolul al VIII-lea pentru iudaism. Au avut de ales o religie și nu i-a atras nici modelul creștin, al iubirii și al onoarei, nici cel islamic al respectului pentru semeni. Ar fi interesant să aflăm ce anume i-a atras pe khazari, un popor sălbatic, primitiv, sângeros și răzbunător, să adopte modelul iudaic de comportament. Ce anume le-a convenit din „oferta” iudaismului? La fel cum ar fi interesant să aflăm prin ce era atrăgător pentru „înțelepții Sionului” acest spor demografic care prin khazari diminua sever evreitatea comunității iudaice! Nu era un preț prea mare? Așa de puțin îi interesa pe liderii evreilor biblici prezervarea genei iudaice?  Oare aceasta să fie explicația ușurinței cu care azi liderii iudaismului ne propun nouă, rasei albe, metisarea și dispariția ca rasă! După modelul iudaic ?! Căci după metisarea cu khazarii, iudeii nu mai există propriu zis ca etnie distinctă!

 

Trebuie precizat că în discuțiile care au precedat înființarea statului Israel în 1948 prin consens internațional s-a făcut mult caz de dreptul evreilor stabiliți în Palestina de a reveni astfel în patria strămoșilor biblici! Acum, din declarații cvasi-oficiale ale Israelului, aflăm că acei strămoși biblici nu prea există! Majoritatea imensă a evreilor din Israel sunt urmași ai khazarilor, nu au nimic comuna cu Iudeea străbună! Nu cumva prin dezvăluirea acestei situații dispare dreptul la existență al așa zisului stat Israel?!

 

Până să dispară Israelul - ipoteză tot mai mult vehiculată! -, se pune pe tapet dreptul khazarilor de a reveni în „patria mumă”! În Khazaria de unde au fost alungați de apariția statului rus, a țaratului moscovit! Se pare că revoluția bolșevică din Rusia, ca operă a unor structuri evreiești, reprezintă revanșa luată de khazari pentru umilințele la care au fost supuși de regimul țarist moscovit. Regimul bolșevic instaurat în noiembrie 1917 a fost un regim de supremație iudaică, în fond, khazară. Supremație mascată sub ideea luptei de clasă, a victoriei proletariatului, a ideilor revoluționare marxist-leniniste etc., etc

 

Rusia bolșevică, ca operă a unor cercuri evreiești, reprezintă revanșa după mai mult de un mileniu de la extinderea Imperiului Rus asupra teritoriului khazar. Este impresionant cum de s-a păstrat această sete de răzbunare în comunitatea khazară, iudaică. Pare a fi un semn de voință de prezervare identitară care poate stârni admirația noastră. Dar trebuie luat în seamă și un detaliu esențial: rasa khazară s-a metisat puțin deoarece ideea unor căsătorii mixte a fost dintotdeauna respinsă cu dezgust de ne-evrei! Așa zisa interdicție talmudică care îi oprește pe evrei să se amestece cu ne-evreii maschează de fapt realitatea refuzului instinctiv al ne-evreilor de a se metisa cu evrei! Interdicția talmudică este o stratagemă ingenioasă pentru a ascunde realitatea jenantă: refuzul ne-evreilor de a se amesteca cu evreii, cu khazarii!

 

Motivația acestui refuz este multiplă, complexă! Într-un studiu scris pe acest subiect, al atitudinii țăranului român față de apropierea de lumea iudeo-khazară, este amintită frecvența cu care evreii practică în viața de familie incestul. S-au scris cărți pe acest subiect, cu dovezi din cele mai variate medii evreiești, cu mărturii ale unor evrei celebri, care nu au realizat oroarea actelor de incest săvârșite ori acceptate în tradiția familiei iudaice.

 

Acesta nu poate fi decât semnul unei decăderi morale și mentale care singularizează lumea iudaică printre etniile existente, printre oamenii normali... Este unul din motivele pentru care la nivelul oamenilor de rând ideea unui mariaj între albi și evrei este văzută ca o mezalianță rușinoasă, inacceptabilă! Aceasta este explicația vestitei interdicții talmudice care, chipurile, prezervă „puritatea” rasei iudaice!

 

Resuscitarea identității etnice khazare se pare că are un scop exact, deocamdată secret, dar care a început să orienteze tot mai vizibil câteva din evenimentele politice majore la care astăzi asistăm fără să le înțelegem. Este vorba de războiul din Ucraina, a cărui logică trimite la proiectul evreimii khazare de a reface imperiul / statul khazar pe o parte din actualul teritoriu ukrainean. În acest scop strategii khazari au în vedere, ca pe o condiție sine qua non, o diminuare a populației din Ukraina prin exodul a milioane de ukraineni care și-au părăsit țara și au avut parte de o primire suspect de generoasă în țările Uniunii Europene. E vorba oare de o complicitate a acestor state la Proiectul Khazar ?! Este sigur că acești ucraineni nu vor reveni în patrie, în Ucraina. La aceștia se adaugă sutele de mii de tineri ukraineni (și ruși!) care mor pe front, în războiul fratricid cu Rusia. Se naște bănuiala că Zelensky și Putin acționează și ei în interiorul planului khazar de reînființare a Khazariei. Alt sens nu au acțiunile lor, felul cum conduc ostilitățile de pe front. Sunt crime în masă asupra propriului popor!

 

Toate cele prezentate mai sus sunt argumente imposibil de ignorat care pledează pentru o schimbare radicală a poziției noastre, a ne-evreilor, față de lumea iudaică. Este momentul să dăm pe față toate cărțile, toate faptele care alcătuiesc contenciosul iudeo-creștin, toate motivele care, în mod rațional, ne obligă să ne re-evaluăm trecutul și perspectivele de viitor.

 

 Această schimbare presupune câteva acțiuni concrete, exacte. După mintea noastră pașii următori ar putea fi aceștia:

 

- Abolirea legilor de așa zisa combatere a antisemitismului. Sunt legi absurde, rușinoase, care încalcă cele mai simple drepturi la libera exprimare a ideilor, care neagă demnitatea intelectuală.

 

- Declanșarea unei vaste campanii mediatice de informare a publicului cu privire la crimele iudeo-khazare săvârșite în istorie, dar mai ales în istoria recentă, cu privire la tehnicile sioniste de a oculta adevărul despre abuzurile iudaice, de a da vina pe alții pentru răul făcut de iudei, de khazari!

 

- Alcătuirea unui inventar al abuzurilor săvârșite de iudei, de khazari, prin abaterea sistematică, repetată, de la normele conviețuirii cu ceilalți semeni, ale respectului pentru „aproapele tău”. Se va urmări în mod special identificarea unor abuzuri săvârșite la îndemnul / indicația / presiunea venită din partea unor structuri diriguitoare ale ierarhiei sioniste / iudaice / khazare. Demascarea strategiilor sioniste anti-creștine, anti-rasiale, amenințată fiind cu precădere rasa albă, europeană.

 

- Identificarea modului de organizare secretă a structurilor care, de sute de ani, oprimă viața maselor de evrei, lipsiți de orice drept de a contesta / ameliora sensul circularelor / directivelor după care se desfășoară viața internă a comunităților iudaice. Se va introduce principiul și regulile transparenței, ale democrației autentice în organizarea și funcționarea acestor comunități la toate nivelurile lumii iudaice.

 

- Elaborarea unei strategii de recuperare și reparare a pagubelor pricinuite de sionism planetei noastre. Alcătuirea unui inventar al acestor pagube trebuie făcută cu decență, cu simțul măsurii, evitând excesele unor aprecieri pripite, ale unor reacții violente la adresa unor persoane.

 

- Elaborarea unei strategii demografice care să discrimineze pozitiv rasa albă, pentru a recupera regresul demografic al rasei albe provocat de diversiunile sioniste.

 

- Inițierea unui dialog public pe subiectul celor discutate în acest text, al cărui sens este unul singur: reacția noastră, ca rasă, în legitimă apărare, la agresiunea milenară a lumii iudaice împotriva creștinismului, a identității noastre etnice, rasiale.

 

Salus populi suprema lex !

 

------------------------------------------

[1]"A Real Case Against the Jews". Century magazine. Vol. 115, no. 3. January 1928. pp. 346–350. Archived from the original on October 26, 2009. "The Jew: Commissary to the Gentiles: The First to See the Possibilities of War by Propaganda". Century magazine. Vol. 115, no. 4. February 1928. pp. 476–483. Archived from the original on October 21, 2009.

[2Aleksandr Soljenițîn (1918-2008)









Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu