ANCA - HARMONISMUL ORB

HARMONISMUL  ORB

VASILE VĂDUVA

Fata tatii

Fata tatii, să mă ierți

C-ai să crești – și n-am să fiu

Decât umbră-ntre coperți

Și de-acolo n-am să știu

De ți-e bine, de te doare

Când vei crește fată mare...

Ochiul meu n-o să te vadă

Prin pământul pus pe-o ladă,

Nici urechea-mi n-o s-auză

Glasul tău de buburuză,

Când vei râde, când vei plânge,

Lumea-n chingi când te va strânge...

Fata tatii, tu să ierți

Umbra mea dintre coperți,

Dacă biata n-o să poată

Să îți fie loc de tată

Și de-ot fi în tine ploi

Lângă raft să nu rămâi -

Căci eu n-am să pot din foi

Să mă-ntind să te mângâi,

Fata tati... să mă ierți

Că-s doar umbră-ntre coperți.

Acolo jos

Acolo jos, printre răcoare,

Ții minte Tudor George când

Nemaiturnându-ne-n pahare

Gagica dintre galantare?

Ci tot mai beam un rând în gând...

Miasmele de cărnuri fripte

Lung sfârâite pe grătar -

Smulse din porci, precum din cripte

Ferfenițite foi de scripte -

Și-n veci mirosul de mărar...

În hrubă-nchiși la „Singapore”

(Ții minte harmonistul orb?)

Corăbii, doamne, fără prore...

Deasupra timp cu alte ore

Ne-ar tot fi supt prin ciur de sorb...

Sub talpa lumii, hai sub talpă

De bună voie capul pus

Și-oricine vrea: poftim de-l scalpă

Prin frestruici cădea de sus...

Și n-aș fi vrut

Și n-aș fi vrut să fiu chiar drumul...

Ci m-aș fi vrut doar unu-n șir -

Țigan nomad ascuns în fumul

Căruțelor cu coviltir...

Și m-aș fi vrut măcar o roată

Rotindu-mă spre nesfârșit,

Măcar o talpă sângerată

Pe orice drum părăginit,

Măcar un ochi, măcar o mână,

Măcar un semn de bun rămas

Spre cei ce pot să mai rămână

Măcar un câine de pripas...

Ci mi-e sortit să fiu chiar drumul -

De-a pururi roți și tălpi în jur

Acoperi-mă-vor cu fumul

vieții ca un coviltir...

Ci devin colb... ci devin drumul ...

Dar mai respir... și mai respir...

Clopotul

Clopotul din turn prelins

Spre subțire, dinadins

Bate-(iată cum încearcă)n

Ochiu-mi zăvorât cu cearcăn.

Roșu stins, petale șui

Se preling din bangul lui

Și un deșt în patru muchii

Nituit pe sub cu muchii -

Și-acel os de sfânt prea ros

Clopotului pe din dos,

Tot mai mic, mai fără rang,

Ascunzându-se de bang...

Fetele

Fetele, bobletele,

Se duc pe-ndeletele

Și le-astupă urmele

Ploile și brumele...

Meru alții scrume-le!

Mă aleargă vârstele

Repezi ca lăcustele

Și pe-ascuns tristețile

Mă bat cu săgețile...

Sufletul se-ntunecă –

Stea de dor nu-l lunecă,

De tăceri să-l mântuie

Zarea nu-l mai bântuie...

Dragostea și zările

Alții le țin scările...

Față

Față-a mea de măscărici

Hai la groapa cu furnici -

Ba-i aici, ba nu-i aici

Fața mea de măscărici...

Jumătate râzi și plângi

Nemișcarea celei stângi,

Care – cine să mai știe

De e moartă, de e vie...

Față-a mea de măscărici

Hai la groapa cu furnici:

Și acolo pe-nserate

Nă-i mai fi – cred că se poate

Împărțită-n jumătate,

Cum îmi ești parșivo-aici,

Față-a mea de măscărici!

Hai la groapa cu furnici...

YOKO  ONO

Walking On Thin Ice  Lyrics

Walking on thin ice,

I'm paying the price

For throwing the dice in the air.

Why must we learn it the hard way

And play the game of life with your heart?

I gave you my knife,

You gave me my life

Like a gush of wind in my hair.

Why do we forget what's been said

And play the game of life with our hearts?

I may cry some day,

But the tears will dry whichever way.

And when our hearts return to ashes,

Itll be just a story,

Itll be just a story.

I knew a girl who tried to walk across the lake,

Course it was winter when all this was ice.

That's a hell of a thing to do, you know.

They say the lake is as big as the ocean.

I wonder if she knew about it?

Călcând pe gheața subțire  Versuri

Păşind pe gheaţa subţire

Imi plătesc preţul

De a fi aruncat zarurile

In aer

De ce trebuie să învătăm asta din greu?

Plătind jocul vieții cu inima?

Eu ți-am dat cuțitul,

Tu mi-ai dat viața

Ca o pală de vânt  prin părul meu.

De ce uităm ce s-a spus

Jucându-ne viața cu inimile?

Poate voi plânge-ntr-o zi

Dar lacrimile oricum s-or usca.

Cu inimile întoarse în cenușă,

Vom fi poveste,

Doar poveste

Am cunoscut o fată  care a încercat să treacă lacul,

Iarna era în toi și totul înghețat.

Un lucru groaznic de făcut, știi și tu.

Se spune că lacul e la fel de mare ca oceanul.

Mă întreb dacă știa despre asta?

Traducere  de Ben Todică

L.N.

Cât mai are răbdare pământul cu

Mai acum ceva timp mă întrebam: cât mai are răbdare pământul cu mine, cât mă mai suportă viaţa, aşa încăpăţânată, luptătoare a lucrului perfecţionist, truditoare fără limite în nesomn, cu gândirea mea în scheme diferite, cum să-nţeleg eu că dacă mi-e cald, să-mi fie cald în mod absolut, dacă mi-e frig să-mi fie frig în mod absolut, cine să înţeleagă faptul că viaţa se întâmplă în timp ce noi ne facem alte planuri, Mi-am adus aminte cum zicea Sir Walter Raleigh:"aş vrea să pot gândi: asta-i distracţie curată". Dar cum se schimbă oamenii*...  Mai întâi trebuie să fie stăpâniţi de o stabilă şi puternică dorinţă de schimbare. Spune-mi, tu vrei să te schimbi? Cum se face că dorim să ne schimbăm dar nu avem puterea s-o facem? De ce nu ne schimbăm pur şi simplu? Ştiu că cele mai multe gânduri sunt voluntare, ele se pot modifica prin voinţă.. şi ele se nasc, în primul rând, din scheme de voinţă voluntare... sentimentele sunt total involuntare dar şi ele se nasc din gândire.. Să nu credem că entităţile trebuiesc multiplicate în mod inutil. Vom reuşi, până la urmă să epuizăm posibilităţile de control voluntare asura vieţii şi a persoanei noastre? Suntem oare capabili să dialogăm lăuntric, voluntar, de ceea ce îi zicem gândire, deşi şi ea funcţionează mai mullt de 98% pe pilot automat? Am constat că numărul funcţiunilor involuntare este nenumărat, în timp ce numărul. celor voluntare sunt mai puţine. Iată de ce bucuria este, la rândul ei involuntară. Mi-am amintit cântecele lui Louis Armstrong şi o melodie care spunea: "Văd copaci înverziţi şi trandafiri roşii/ Văd muguri pocnind de dragul nostru/ Ce lume minunată/ Văd copii înfometaţi şi oameni fără speranţă/ Şi războaie inutile pe care nimeni nu le poate câştiga/ Si-mi spun atunci: Ce lume îngrozitoare....Aşa că să ne abţinem de la un comportament neînţelegător, neatent, nerecunoscător, să nu gândim si să acţionăm cu nepăsare. Să nu nesocotim sau să irosim darurile vieţii, cât de mari, mici, excepţionale sau normal, obişnuite ar fi.

Dacă înţelegerea pentru alţii nu ne-o cere să nu le facem rău celorlalţi, să nu-i necăjim, doar pentru că nu reuşesc să trăiască aşa cum cer principiile vieţii: recunoştinţa, înţelegerea, atenţia etc.. şi mai ales să nu folosim violenţa fără o justificare solidă, să-i împiedicăm pe ceilalţi s-o folosească..  Nici răzbunarea,nici oprimarea economică şi nici pedepsirea nu justifică violenţa

Am început un capitol dintr-o încercare de-a mea cuprinzând aceste idei. Ştiu că nu sunt de actualitate,dar vom vedea...

P.S. Mai vorbim că sunt multe de spus despre un centru Cultural cum este acesta înfiinţat acum, adică naţional, mai ales. Cei care ar trebui să se ocupe de logistică, mobilizarea participanţilor, a aderenţilor la această instituţie, le revine în totaliatate directorului şi staffului său, d-aia sunt plătiţi din bani publici, asta e treaba lor. Coordonatorii de evenimente sunt cei care se ocupă de ceea ce se discută, se prezintă, de persoanele care participă la dezbateri, modul cum se desfăşoară evenimentul, nicidecum de publicul şi participanţii din sală, care ar trebui să fie informaţi lunar despre toate acţiunile de acolo  prin trimiterea unui program tipărit cam A/4  la 2-300 de oameni (măcar să vină 50 din ei), şi să fie fideli, care să se găsească în fişierele centrului, fie prin media, adică ziare, reviste de specialitate sau informatic.. Se trimite chiar şi la Institute cult. străine bin capitală,chiar spre ştiinţă şi la cele din ţară Aşa se face cunoscută cultura şi numele inst., aşa se face treaba. Să-ntrebe şi ei la Institutul Francez, cel italian sau la Centrul polonez, ceh..etc... să vadă cum îşi desfăşoară activităţile. Ce mare lucru costă poşta, care mai face şi reduceri dacă se trimite un nr. mai mare de plicuri. Această organizare nu are nici o legătură cu coordonatorii evenimentelor; conducerea centrului ar trebui să aibă un fişier special, pentru poeţi şi prozatori, critici, dramaturgi, regizori, filosofi, istorici, chiar şi oameni de ştiinţă şi învăţământ, dacă mai avem, academicieni, etc..Măcar spre ştiinţa lor chiar dacă nu sunt disponibili mereu, să se ştie că acolo se desfăşoară lucruri care merită luate în seamă. .Altfel, rămâne un loc cu circuit restrâns dacă nu închis şi n-am făcut nimic. Trebuie să fie mediatizat enorm, nu numai prin blogul tău sau am văzut că au pus şi ei pe facebook o pagină cu te miri ce, fără conţinut, fără comentarii: ca la magazin: ore şi titlu, nu se poate. Sper că nu te superi pe mine, dar nu cred că directoarea aceea este prea plină de disponibilitate, este puţin abordabilă, ea are altă treabă, să pună spectatorii, publicul să semneze cu nume şi prenume că a fost prezent la  o seară culturală. N-am văzut niciodată aşa ceva, de ce trebuie să semnezi pe o foaie numele tău, ce se demonstrează cu asta?  Nu este obligat un scriitor, care discută o temă anume sau unul care lansează ceva, o carte,un album, un eveniment, chiar şi scurt-metraj,  să vină cu gaşca lui, pentru că el este invitat şi uneori vine din alt oraş, sau dinafară sau de oriunde. Aşa văd eu lucrurile şi cred că am multă experienţă, iar când sunt evenimente speciale, atenţia ar trebui să fie şi mai de anvergură. Dar până atunci mai curge multă apă pe Dâmboviţa. Acum acest centru este al oamenilor, nici al direcţiei, nici la primăriei sau Bucureştiloir, ci al ţării, aşa să se ştie..

Bine, hai că ţi-am răpit timpul. Spor la scrisul tău că şi eu tot asta fac.

Mereu aceeaşi,

Liaana

GEORGE ANCA

Prima parte e din carte.

Andrisarea îi dă „schimbare” - harașo.

PS, corpo.

Păi norma e de minimum zece inseinși (de unde și datul cu semnătură). Sigur că umpleam uneori sala de jos sau mansarda dublă-tripă, cu spectacol. M-aș lăsa, dar toată viața am ținut colocvii - la revista Colocvii, apoi colocvii-minister-indianiste-politehnice-pedagogice-marțiene. Nu-mi trebuie alai, dar nici să-i las pe cei învățați zece ani, cât să ne mai vedem/bombănim - uite că și cu prețioasa de tine. N-ai decât să prinzi vreo douăzeci de venitori paginați au dela pe 27 feb. (Îți fac și eu capul guriță...) La ora asta, eu n-am chef de dependența  media etc.

Nepotul mi-a împlinit pe 2 feb 5 ani și ieri s-au întâlnit pe la 11 într-un loc specializat vreo zece copii cu părinții și jaguar. Mare distracție. Fără el! Făcuse febră de cu noapte. Surprize, îi trecuse și, pe 12.30, a ajuns și  de-a suflat în 5 cu mulți ani...

Nepotul mi-a împlinit pe 2 feb 5 ani și ieri s-au întâlnit pe la 11 într-un loc specializat vreo zece copii cu părinții și jaguar. Mare distracție. Fără el! Făcuse febră de cu noapte. Surprize, îi trecuse și, pe 12.30, a ajuns și  de-a suflat în 5 cu mulți ani...

… PERLELE POLITICIENILOR NOSTRI  …

Marele nostru culegător de perle Radu Paraschivescu a recidivat. Un alt catalog de perle – „Cum gândesc politicienii (Cum? Gândesc politicienii?)” – a fost publicat la Editura Humanitas.

1 . „În prezent, sumele alocate transportului în comun sunt infirme.” // Marian Vanghelie

2. „Eu am înțeles că vorbim de afaceriștii adevărați. Acest Cocoș e un papagal.” // Gigi Becali

3. „A garanta proprietatea înseamnă a limita dreptul omului asupra proprietății lui.” // Ion Iliescu

4. „Nu vom face privatizare de dragul privatizării, ci din contră.” // Nicolae Văcăroiu

………..

9. ‚Monopolul privat e mai al dracului decât monopolul de stat.“ // Ion Iliescu

10. „Aveam prevăzute, pentru anul 2003, trei miliarde pentru deszăpezire. Dar a nins de zece miliarde.“//Marian Oprișan

11. „Statul nu cheltuie bani pe gratis.“ // Vasile Blaga

12. „Sper ca cele șapte firme românești să avem succes.“ // Maria Grapini

13. „Eu sunt pensionar, nu mai sunt nici măcar oligarh.“ // Dan Voiculescu

14. „Este vorba aici de o spălare de bani fără bani.“ // Viorel Hrebenciuc

15. „Tot ceea ce costă bani e costisitor.“ // Gheorghe Nichita

16. „La finanțe trebuie să punem un finanțist. Altfel, riscăm să punem pe altcineva.“ // Codrin Ștefănescu

17. „Când faci o fraudă economică, când furi ceva, când faci evaziune, ai greșit, sunt păcatele tinereții.“ // Gigi Becali

18. „În economie, totul conține apă.“ // Eugen Teodorovici

19. „Dacă Becali are bani, eu sunt prost?“ // Gigi Becali

20. „Nu iau niciun salariu, nicio indemnizație, niciun ban – a fost dorința mea și a celor care mă plătesc.“ // Dumitru Dragomir

21. „La noi, șefii de partide sunt ca vacile în India.“ // Antonie Iorgovan

22. „Avem nevoie de lideri adevărați, nu de maimuțoi implementați.“ // Marian Vanghelie

23. „Ne dorim ca pe listele pentru alegeri să existe un număr cât mai mic de decedați.“ // Mioara Mantale

24. „A-l exclude pe Ion Iliescu e ca și cum ai da afară partidul din partid.“ // Șerban Nicolae

25. „Eu și când respir, totul este electoral.“ // Marian Vanghelie

26. „Din câte guverne am făcut parte, pe mine nu mă mai doare capul deloc.“ // Radu Berceanu

27. „Există o viziune foarte clară a acestui guvern. Și viziunea spune așa: România este în impas.“//Sebastian Vlădescu

28. „Nu vreau să fiu președintele unui partid care, ca să zic așa, are un sex incert pe scena politică.“//Crin Antonescu

29. „Suntem un partid militarizat, în sensul bun al cuvântului.“ // Gabriel Oprea

30. „Domnul Iorgovan e un fel de electron sărit de pe orbită.“ // Adrian Năstase

31. „Eu sunt președintele președințior președinților.“ // Gigi Becali

32. „Ouăle lui Adrian Năstase sunt de găină.“ // Ion Iliescu

33. „Orice ministru e pe făraș tot timpul.“ // Sebastian Vlădescu

...

35. „Gabriel Oprea este un cuc și conduce un partid de cuci.“ // Aura Vasile

...

37. „Nu sunt un Traian Băsescu cu fustă, sunt un Traian Băsescu cu păr.“ //Elena Udrea

38. „Un partid politic este un organism unde se delirează împreună.“ // Theodor Paleologu

39. „Eu am fost rea de muscă. Dar rea, rea. Dacă intram într-o încăpere, mă culcam cu cine nimeream.“ // Monica Tatoiu

40. „Miron Mitrea este un cetățean ieșit de sub camion.“ // Theodor Stolojan

...

45. „PSD e un partid atât de mare încât au loc și ce care vor mici.“ // Mircea Geoană

46. „Românii nu au voie să ierte viitorul acestei țări.“ // Mircea Geoană

47. „Nu poți să conduci organizația PSD București dacă ești pămpălău, că te ejaculează.“ // Marian Vanghelie

48. „Victor Ponta va merge în tandem, după părerea mea, cu poporul român.“ // Liviu Dragnea

...

50. „Mă bucur că ne-am adunat aici atâția politruci.“ Klaus Iohannis

...

53. „M-am simțit încărcat pozitiv când am fost cu Ponta în comunitățile sinistrate.“ // Liviu Dragnea

...

55. „Chiar vreau să începem să demarăm.“ // Adriean Videanu

56. „E important să știm cu cine vorbim și dacă mă uit la tine să știu că tu ești tu.“ // Liviu Dragnea

57. „Onestitatea fără logică este o chestiune foarte gravă.“ // Eugen Nicolicea

58. „Sunt foarte bun prieten cu domnul Tăriceanu, dar nici nu vreau să-i mai aud numele.“ // Mircea Ionescu-Quintus

59. „Ne vom intensifica eforturile în străinătate, unde avem diaspora dezvoltată.“ // Alina Gorghiu

...

64. „Bucureștenii au de ales între o certitudine, și acea certitudine sunt eu.“ Gabriela Vrânceanu-Firea

...

67. „Orice poate să fie obiect din China.“ // Adrian Năstase

68. „Să nu te pui cu omul primitiv

Că-ți crapă capul fără de motiv.“ // Corneliu Vadim Tudor – Distihuri

...

75. „Ne-au lăsat în pielea goală

Hoardele de stârpituri,

Ne-au luat apa minerală,

Petrol, apă și păduri.“ // Corneliu Vadim Tudor

...

77. „E frig afară, e frig în celulă,

Port haine groase, dar și căciulă.

Mâna e rece pe pixul înghețat,

Scriu greu, nu mă pot opri din tremurat.“ // Monica Iacob-Ridzi

...

85. „Știu de ce au murit atâtea rude de-ale mele până acum: ca să nu mor eu!“ // Corneliu Vadim Tudor

...

88. „La toți ne place Elena.“ // Marian Vanghelie

89. „Unii își fac operații de mărire a penisului. Păi eu nu știu cum să mi-l micșorez. Mi-ar trebui un bomfaier.“//Corneliu Vadim Tudor

...

92. „Eu am fost de când mă știu.“ // Antonie Iorgovan

93. „Diavolul e puternic în lume la ora asta.“ // Gigi Becali

94. „Pentru mine, un partid creștin? Ei, pe dracu’!“ // Ion Iliescu

95. „Noroc cu Dumnezeu că am avut zăpadă.“ // George Copos

96. „Frumusețea ține de șansa de a te fi născut așa.“ // Elena Udrea

97. „Deocamdată suntem unde ne aflăm.“ // Emil Boc

98. „Învățăm de la viață, dar constatăm că tot proști murim.“ // Marian Vanghelie

99. „Dumnezeu și-a dat seama cu cine are de-a face.“ // Marian Vanghelie

100. „E greu să zbori prin parcuri, oricât ai iubi natura.“ // Robert Negoiță

Spioane autohtone

 

Superbe, intrigante, destepte, cinice, curajoase, maestre in arta amorului si dependente de adrenalina puterii. Asa sunt descrise spioanele de toti istoricii lumii.

Sunt unele din cele mai fascinante femei din istorie si legendele despre povestile lor pline de suspans au devenit scenarii de film, subiecte de bestseller-uri sau modele de viata pe care incearca sa le imite mondene, politiciene, actrite, femei de afaceri si alte doamne in cautare de succes.

Unul dintre cei mai importanti agenti FBI, I.C. Smith, declara acum cativa ani ca "istoria este clara in acesta privinta: sexul si spionajul au fost mana in mana inca de la inceputuri".

Istoria României e plina de personaje intrigante, controversate si povesti despre informatii divulgate in alcovuri.

Elena Constantinescu (cunoscuta ca Helen O’Brien) – trup de balerina, minte de inginer, Clubul Evei, servicii ale placerii, KGB si MI5

Elena Constantinescu e una din cele mai cunoscute spioane britanice din secolul trecut. A fost implicata in multe scandaluri sexuale si intrigi care au dus la demisii de ministri, secretari de stat si chiar la cea a primului -ministru al Marii Britanii, Harold Macmillan.

Elena s-a nascut in Romania si era nepoata fostului ministru de finante Mircea Cancicov, fiica unui mare proprietar de imobile din Bucuresti si a unei ducese rusoaice de origine germana.

Toata adolescenta a fost fascinata de cluburile de noapte din Bucuresti si de atunci visa sa aiba o astfel de afacere numai a ei.

A avut o tinerete foarte zbuciumata si plina de aventura.

A invatat calarie de la prizonieri cazaci, a luat cursuri de pilotaj in satul natal cu un avion condus de un locotenent neamt, a fost urmarita de cavaleria rusa si s-a casatorit foarte devreme cu Kenneth Archer, un ofiter aviator in Royal Air Force.

La o luna dupa mariaj, Elena ramane vaduva, dupa ce sotul ei este impuscat mortal. Tanara vaduva Archer nu este pe placul autoritatilor comuniste, care o obliga sa paraseasca Romania in 48 de ore, pentru ca avea legaturi prea stranse cu armata britanica.

Elena pleaca in tara sotului ei si aici trebuie sa se lupte cu socrii, care o acuza ca ea ar fi fost la originea omorului lui Kenneth.

Elena, devenita Helen reuseste sa-si dovedeasca nevinovatia si ca sa se intretina isi gaseste si un job de hostess intr-un club de noapte. Proprietarul era Jimmy O’Brien, care se indragosteste nebuneste de miniona blonda din Balcani, mare amatoare de dans si de tigarete frantuzesti.

Helen O’Brien si sotul ei isi deschid 5 ani mai tarziu unul din cele mai controversate cluburi din Londra, Eve’s, unde scandalurile sexuale, intrigile de spionaj si povestile cu amoruri interzise se vor tine lant.

Clubul Elenei Constantinescu – “department al Ministerului de Externe si Parlamentului britanic”

Localul devine unul preferat al oficialitatilor, ministrilor, vedetelor si al ofiterilor de contrainformatii britanici, pentru ca Helen a stiut sa-si aleaga o trupa de balet din 35 de fete superbe, pe care, se spune, le pregatea pentru dans, amor, discutii discrete si “legaturi primejdioase” .

Se spune ca Sir Lawrence Dunne, pe atunci judecatorul- sef al Londrei, vazand lista membrilor clubului, a exclamat: “«Eva» pare sa fie un departament al Ministerului de Externe si al Parlamentului!.”

Acum cativa ani, cotidianul londonez Daily Mail a facut publica o lista cu membrii de la Clubul Evei: 9 maharadjahi, 2 sultani, 12 ambasadori, 30 de atasati de ambasada, 70 de britanici cu titluri nobiliare, multi parlamentari sau alti inalti demnitari.

Spioni celebri - clientii Elenei Constantinescu

Primul inalt demnitar englez care a devenit membru al clubului a fost ministrul apararii, John Profumo (implicat mai tarziu intr-un scandal sexual celebru in epoca, “afacerea Profumo”, cu o protagonista- fosta angajata a clubului lui Helen si amanta si a unui agent KGB).

Se spune ca Helen a jucat un rol important si intr-o actiune MI5 de indepartare de la putere a dictatorul ugandez Idi Amin Dada. Ca sa afle informatii importante despre dictator, serviciul secret englez a apelat la o metoda veche de cand lumea; i-au bagat pe gat o frumoasa blonda platinata, iar Clubul Eva a fost ales pentru intalnirea “intamplatoare” intre cei doi.

Printre clientii de la Eve’s au fost si tovarasi rusi. Unul dintre cei mai importanti oaspeti ai lui Helen era un anume Rajkov, care s-a dovedit a fi colonel KGB, fiind mai apoi arestat in Hong-Kong pentru spionaj.

Un alt client de la Eva a fost celebrul spion ceh Frolic, a carui fuga in SUA a zguduit spionajul blocului comunist; el a dat catre MI 5 o lista cu 102 nume ale unor agenti acoperiti KGB din Marea Britanie.

Povestile de la Eve’s sunt toate spectaculoase, iar doamna O’Brien, fosta Constantinescu a trait pana la 79 de ani ca sa le povesteasca lumii.

A revenit in Romania dupa 1989 cu o o asociatie de caritate si ultimii ani din viata si i-a petrecut aproape de satul in care s-a nascut.

Vera Atkins - "Cea mai importanta agenta secreta din cel de-al doilea Razboi Mondial"

William Stevenson, unul din biografii Verei Maria Rosenberg spunea despre ea ca era o femeie care, desi avea o infatisare placuta, "nu a fost niciodata iubita". Comportamentul sau era mai degraba "rece si distant".

Debutul Verei ca spion economic

Vera s-a nascut la Bucuresti, intr-o familie evreiasca. Numele Atkins si l-a luat ani mai tarziu, dupa numele de fata al mamei sale, fiica unor industriasi din Africa de Sud.

Biografii oficiali ai Verei spun ca primele relatii ale agentei cu serviciile de spionaj britanice au inceput inainte de razboi, cand, fiind functionara angajata a unei companii de petrol, le-a furnizat ofiterilor MI5 informatii importante.

In 1933, familia Rosenberg emigreaza in Anglia, iar Vera studiaza limbile moderne in Paris, la Sorbona.

Dupa inceperea razboiului, se reintoarce in Anglia, iar in 1941 este angajata a sectiei franceze a SOE, devenind ofiter de informatii.

Vera este o vedeta a serviciilor secrete, un profesionist extraordinar, fiind antrenorul a 470 de agenti secreti (dintre care 39 erau femei) care urmau sa fie trimisi in Franta, in acea epoca sub ocupatie nazista.

Dupa incheierea razboiului, din proprie initiativa, Vera a plecat in Germania pentru a investiga motivele si imprejurarile disparitiei a 118 agenti, dintre care 13 femei, cei mai multi ucisi in lagarele de concentrare naziste.

In 1987 Vera Atkins a primit titlul de Comandor al Legiunii de Onoare si medalia "Crucea de razboi".

Vera a fost una din cele mai importante spioane din al doilea razboi mondial si se pare ca figura sa a inspirat personajul Miss Moneypenny din seria de romane "James Bond" ale lui Ian Fleming.

*într-un nou documentar Discovery 2016, s-a prezentat disputa dintre cele două servicii secrete care funcționau în același timp, unul subordonat direct lui Churchill, aproape sabotat de celălalt, condus de un ofițer rămas necunoscut publicului. Vera Atkins era șefa grupului de spioane care fuseseră parașutate și activau în Franța. Ultimele cercetări au stabilit că se face vinovată și a fost acuzată pentru prinderea și executarea a 5 dintre ele, ceea ce ridică mari suspiciuni și pentru alte cazuri în curs de elucidare, după încheierea studierii tuturor arhivelor din țările implicate. Prilej cu care i-a fost demolată aura de virtute și patriotism, fiind suspectată că a făcut joc dublu.

Veturia Goga - marea iubire a lui Goga, “privighetoarea lui Hitler” si “muza lui Antonescu”

Presa interbelica e plina de caricaturi, pamflete, stiri de scandal cu Veturia. Si nici nu avea cum sa fie altfel. Pentru ca in acele vremuri, povestea de dragoste tumultoasa dintre Octavian Goga (ministru in acea perioada si casatorit cu Hortensia Cosma) si “Julieta lui fanata” (maritata si ea cu Lazar Triteanu) a fost stirea de lume numarul 1. Iar de atunci, intamplarile extraordinare si scandalurile s-au tinut lant de viata frumoasei si talentatei Veturia Goga.

Veturia Goga – actriță, poliglotă, soprană și amanta, apoi soție  de ministru

Veturia vine dintr-o veche familie româneasca , a preotului Zevedei Muresan si a avut o educatie aleasa, in particular sau la pensionul sasesc din Sibiu. La 14 ani vorbea fluent germana, franceza, maghiara si se pregatea deja pentru o cariera in domeniul artistic: muzica si actorie.

La 14 noiembrie 1909 regele Carol I ii acorda Medalia „Bene Merenti”, pentru realizarile in cultura muzicala romaneasca, iar in 1912, sustine mai multe concerte, acompaniata de George Enescu sau Cella Delavrancea.

Povestea de dragoste dintre Veturia si Octavian Goga a fost blamata de unii, admirata de altii si in epoca multa lume spunea ca e una plina de curaj, impotriva curentului si foarte puternica.

In timpul primului razboi mondial relatia dintre ei a devenit mai apropiata si, imediat dupa razboi, au hotarat sa-si uneasca destinele, in ciuda faptului ca amandoi erau casatoriti. Nici familiile, nici clevetirile societatii nu i-au interesat si au ramas impreuna chiar si in moarte, fiind asezati pe rand in "mausoleul iubirii" de la Ciucea, Goga in 1938, Veturia 41 de ani mai tarziu.

Controversele cele mai mari au inceput sa apara dupa moartea lui Octavian Goga si speculatiile conform carora se spunea ca Goga ar fi fost otravit cu bautura, la fostul hotel Continental, pe atunci New York.

Mircea Goga, profesor la Sorbona si stranepotul din prima casatorie a poetului, la aproape 30 de ani dupa moartea Veturiei a publicat „Veturia Goga, Privighetoarea lui Hitler“, o biografie a sotiei fostului prim-ministru al Romaniei. Cele 700 de pagini despre viata matusii prin alianta a lui Mircea Goga au readus in prim-plan carisma, ipotezele despre tradari si spionaj ale controversatei cantarete de opera, Veturia Goga.

„Am scris povestea vietii ei mai ales dintr-un profund sentiment justitiar“, marturisea autorul. „Acela ca romanii trebuie sa inceteze a mai taxa memoria lui Octavian Goga pentru faptele savarsite de vaduva lui“.

Veturia – “turnatoarea lui Goga”?

Mircea Goga spune ca povestea de dragoste dintre Veturia si Octavian, plina de speculatii, uneltiri si ipoteze despre tradari de tara, s-a infiripat pe cand cei doi aveau in jur de 40 de ani.

Stranepotul scriitorului o descrie pe Veturia ca pe o femeie cerebrala, care isi mai pierduse din nurii tineretii si e convins ca ipoteza unei iubiri fulgeratoare puse doar pe seama acelei "crize de patruzeci de ani" a lui Octavian Goga este prea la indemana.

Multi specialisti in muzica si publicisti pasionati de istorie au considerat ca Veturia a fost mereu acuzata pe nedrept si ca prin casatoria cu Octavian Goga ea si-a asumat un destin trist. Dupa ce ar fi abandonat, ca soprana, o cariera artistica de exceptie, prin casatoria cu Octavian Goga, aceasta ar fi acceptat si exilul voluntar la Ciucea, pentru a administra domeniul si castelul cumparate de prima sotie a poetului ardelean.

Stranepotul Mircea Goga, insa, nu este de acord. El spune ca Veturia avea o personalitate “neguroasa” si ca tot comportamemtul ei si renuntarile au fost de fapt, instrumente ale tradarii si intrigilor.

„«Privighetoare a Romaniei» pe scena Bayreuth-ului wagnerian de la inceputul secolului trecut, recrutata in 1914 ca agent secret al Berlinului, Veturia Goga a urcat cu vremea toate treptele ierarhiei de umbra a nazismului. Metamorfozata in «Privighetoarea lui Carol II», Eminenta cenusie, egeria si Marea Doamna a dictaturii antonesciene, l-a slujit pe Hitler, catre care «si-a ciripit» propriul sot, pe Octavian Goga, dar si pe Carol II, pe Maresal, ca, de altfel, pe toti cei din insusi staff-ul celui de-al III-lea Reich si i-a condus la pierzanie“, scrie Mircea Goga.

„Casatoria Veturiei cu Octavian Goga n-a fost pentru ea altceva decat indeplinirea unei misiuni incredintate ei de catre Serviciile Secrete germane, a caror agenta recrutata inca din 1914 a fost, la Bayreuth“, comenteaza stranepotul.

Tot subiectul e inca neclar. Iar controveresele raman deschise. Dar povestea Veturiei este fara pic de indoiala exceptionala.

Maria Tanase - mai buna decat Mata Hari

Despre Maria Tanase si relatiile ei cu servicile secrete se speculeaza de multa vreme. Nimeni nu se incumeta inca sa dea un raspuns clar. Dar povestile si legendele despre Mata Hari a Romaniei raman si merita spuse.

Istoricul Mihai Pelin, in lucrarea sa "Un veac de spionaj, contraspionaj si politie politica", povesteste ca la sfarsitul anilor ’30 artista era foarte apropiata de Maurice Negre, corespondentul de la Bucuresti al agentiei Havas si rezident al serviciilor speciale franceze. Mai mult, in 1940, Maria face un turneu la Ankara si Istanbul si in acea vreme toata lumea stia ca cele doua orase erau locul de intalnire favorit al agentilor secreti.

Se spune ca tot in anii ’40, Maria Tanase a fost curtata de serviciului secret al armatei germane Abwehr, care a incercat sa o recruteze printr-unul din iubitii divei si ca aceasta a refuzat.

Tot istorici sustin ca pana la urma Maria Tanase a ajutat Serviciile Secrete Române pe toata perioada celui de-al doilea razboi mondial.

In 1941, diva a avut o relatie foarte apropiata cu Alfred de Chastelain, ofiter in serviciile secrete britanice. In februarie 1941, Alfred paraseste România si preia la Istanbul conducerea filialei SOE (structura a spionajului britanic) ce includea si Romania.

In Turcia, De Chastelain avea sa-i propuna Mariei sa nu se mai intoarca in Romania, oferindu-i un post la radio Londra. Artista insa refuza oferta si se intoarce in tara, unde e arestata. Este acuzata ca ar fi conlucrat cu reteaua de spionaj britanic. Probele sunt insuficiente, iar artista este eliberata.

A fost sau nu Maria Tanase agent- secret?

Si-a folosit talentul si pofta de barbati si in slujba unor servicii secrete?

Dovezi certe nu exista, iar legendele despre un destin si un talent exceptionale ca ale Mariei Tanase nu vor aduce prea curand la lumina adevarul gol-golut.