sâmbătă, 22 iulie 2017

Revista „Pro Unione” la un nou număr





Revista „Pro Unione” la un nou număr


Zilele trecute a avut loc lansarea revistei „Pro Unione”, anul XIX, numerele 1-4 (65-68) decembrie 2016, redactor şef prof. Valeriu Dan Achim.
Editorialul este semnat de lector universitar dr. Ilie Gherheş (preşedintele Fundaţiei „Pro Unione”) şi se numeşte „Program Manifest Centenar 1 Decembrie 1018 – 1 Decembrie 2018”. Tot despre Centenarul Marii Uniri au mai semnat: prof. dr. Valeriu Achim –„80 de ani de la inaugurarea statuii lui Vasile Lucaciu din Satu Mare”; „Evocări. Sculptorul Cornel Medrea aproape de noi”; „Inaugurarea Casei Memoriale şi a bustului lui Vasile Lucaciu din Şişeşti”;  „La aniversarea a 65 de ani de la dispariţia lui Vasile Lucaciu” - Dan Tărtăchilă – „Piesa dr. Vasile Lucaciu pe scena teatrului băimărean” şi Liviu Borlan – „Cântec pentru Vasile Lucaciu (priceasnă)”.
Aşa cum ne-a obişnuit colegiul redacţional format din 17 personalităţi maramureşene, conţinutul revistei este bogat, de calitate şi divers ca abordare şi tematică. Istoria cuprinde materialul profesorului Liviu Tătaru, „Răspunsul lui Lucaciu – către rectorul Herczegh, O scrisoare deschisă din anul 1898 a dr. Vasile Lucaciu, tipărită sub forma unei broşuri la Baia Mare”.
Capitolul Ctitorii ale Marii Uniri cuprinde materialele prof. Aurel Coza – „La aniversarea a 50 de ani de activitate a Liceului/Colegiului Gheorghe Şincai – 1919-1969” şi a prof. Teresia Bolchiş Tătaru – „Generalul ajuns magaziner. Amintiri cu deschiderea Liceului Şincai”.
Despre Societăţi şi Reuniuni scriu: prof. Maria Mureşan, „Societăţi studenţeşti interbelice din Universitatea Cluj” şi prof. Virginica Drăgan, „Activitatea Reuniunii Femeilor din Baia Mare după Marea Unire din 1918”
În capitolul Economie: Cooperaţie şi Industrie semnează: prof. dr. Valeriu Achim, ing. Lazăr-Aurel Pantea, dr. geolog Francisc Z. Marias.
Despre Veteranii de război consemnază: colonel rez. Petru Coca, iar la pagini de Patrimoniu se vorbeşte despre „Familia Filipciuc de Dolha şi Petrova (Dolhay şi Petrovay)”.
Capitolul Monografii cuprinde materialele lectorului univ. dr. Ilie Gherheş şi prof. Mircea Botiş şi preot Radu Botiş din Ulmeni.
Capitolul Om şi societate este realizat prin materialele prof. Liviu Tătaru şi a col. (rtr.) economist Gavrilă Groşan.
Capitolul X, Personalităţi cuprinde materiale semnate de: dr. Felix Marian, prof. Mihaela Cristina Gherheş, prof. preot Viorel Thira, Maria Bilţiu şi Ion Ioanid.
La Aniversări prof. Dan V. Achim publică articolul „120 de ani de la întemeierea coloniei de pictură de către Hollosy Şimon în Baia Mare”.
Capitolul Folclor cuprinde materiale semnate de Ion Şiugariu, etnolog Pamfil Bilţiu, prof. Teresia Bolchiş Tătaru.
Un capitol important este dedicat Literaturii şi criticii literare, unde semnează:parodistul  Lucian Perţa, „Amurguri transilvane”, iar prof. Ioan Achim de la Şcoala Gimnazială Mireşu Mare ne introduce în lumea lui „Nikos Kazantzakis – temerarul, prudentul, vizionarul şi îndrăgostitul de Iisus. Autorul romanelor Hristos răstignit a doua oară şi Ultima Ispită a lui Hristos”, alături de epigramistul Ion Costin, „Acupunctură cu umor”.
Bibliotecara Maria Gârbe, la capitolul Manifestări face referire la „A XX-a ediţie a Festivalului de Literatură Vasile Lucaciu din Cicârlău”, primul festival sătesc din România.
Despre fraţii noştri de peste Tisa, la rubrica Inaugurări, face vorbire ec. Cristian Mareş prin articolul „Un vis împlinit, Liceul „Mihai Eminescu” din Solotvino, Ucraina”.
Un ultim capitol al revistei „ProUnione” este dedicat Comemorării unor personalităţi maramureşene, undeVasile Jurje, Ileana Cozmuţa şi prof. Dan V. Achim scriu despre regretatul critic literar Augustin Cozmuţa, etnologul Pamfil Bilţiu despre prof. Traian Rus din Oarţa de Sus, iar Maria Gârbe ne aduce aminte despre o familie de intelectuali bihoreni stabiliţi în Nord în articolul „In memoriam Traian şi Viorica Ursu”, care încheie acest reuşit număr al revistei.
Din spusele dl. prof. Valeriu Dan Achim următorul număr va fi dedicat, în mare măsură, Centenarului Marii Uniri din 1918 şi va apărea pe 1 Decembrie a.c. Se aşteaptă materiale pentru selectarea lor de la toţi colaboratorii revistei, pe aceeaşi adresă de e-mail: revprounione@yahoo.co.uk


                                                                               Gelu Dragoş








vineri, 21 iulie 2017

Profesorii din Ucraina participă la cursuri de perfecționare în România






















NĂDEJDEA PHOENIXULUI






NĂDEJDEA PHOENIXULUI
De Pavel Rătundeanu Ferghete
Scurtă prezentare

Am primit o carte foarte interesantă, cu un conținut original, aparte. Este vorba despre ”Nădejdea Phoenixului” a lui Pavel Rătundeanu Ferghete. Citind-o, cred că tălmăcirea titlului ar fi: vom iarăși ce/am fost și mai mult decât atât. Pentru că întreaga operă – poeme în versuri sau proză – respiră o imensă dragoste de popor și țară, un profund respect pentru marile valori naționale, în special pentru Eminescu, dar nu lipsesc din poeme Eliade, Cioran, Blaga, Brâncuși, Coșbuc, Nichita Stănescu, Mircea Cărtărescu, Ioan Alexandru (are ceva din stilul și din preocupările acestuia) și alții.
Mare culegător de folclor, autorul pare îmbibat de proverbe și zicători, de cugetări înțelepte și le presară în poeme unde te aștepți și unde nu te aștepți, creând imagini inedite și surprinzătoare.

...”care mijește și strigă la mămăligă: fierbe,
de-i gta, de nu-i gata,
de-i război și de-i pace
el fain făinel dă cu lopata
cu holda-n pârgă
cu liturghia-n spice
dă cu prostia și cu domnia, plătește sătu să vadă pe fudul
..........................
că m-am născut la sat
în curat și luminat
dar n-am la mine cetera
și-n cuib de paie laie-bobotaie
pălălaie, ba-i laie, ba-i bălaie,
ba-i făcută de oaie”...
(Pentru a candida la înviere)

Foarte des autorul face aluzie  la opere  ale clasicilor români, luându-le ca pretext pentru a dezvolta în stil personal poeme plăcute la citit, când pline de seriozitate, când ludice, dar mereu coerente, dacă ai răbdarea să cauți înțelesurile.
            Autorul e mândru de tot ce-i românesc, de pământuri, de oameni, de obiceiuri, de marile spirite, de marile creații. El e convins că vom fi o nație mândră și respectată (altfel decât în prezent), dacă vom urma îndemnurile și spiritul marilor înaintași.

”...mă mândresc cu tot ce-i românesc firesc și omenesc
în munți Carpați cu pâine, pace și brazi, - altar de binecuvântare cu
țară și neam
pe stei de capră neagră și floare de colț comoară rară și cu Avram Iancu
semeț, isteț, măreț între frați...”
(Cu îndemână și peste mână)

Toată cartea e plină și de pilde și învățături creștine, ele amestecându-se cu cele laice și dând împreună poeme ce se pot constiui în tot atâtea lecții de viață pentru tinerii care ar trebui să nu uite istoria neamului lor și să înțeleagă că au cu ce se mândri.

”... Dumnezeu vrere și plăcere
ca om între oameni pentru oameni
prin scris paradis proscris la curți de dragoste și dor cu rost
orânduială, de popor,
printr-o școală de dincolo de școală talant înmulțit aparte,
în iubire mai presus de moarte cu drept la înviere, ridicare de pe
orizontală cu munte, cu deal, câmpie,
întru holdă, livadă, pace, pâine,
cântec nemurit de baladă ...
de dulce minune, înțelepciune,
rugăciune, de Românie
duh de adevăr Eminescu strălucire de Luceafăr duh Biblie
de viață-conștiință
cu îndemână și peste mână –
Patrie Limba Română cea mai mare cu vatră de piatră adunată
laolaltă cu frații și Carpații”
(Cu îndemână și peste mână)

Singura observație ar fi că, dacă autorul trăiește și scrie în Patria Limba Română, corectorul ar fi trebuit să fie mai atent cu gramatica Patriei...
Felicitări d-lui Pavel Rătundeanu Ferghete, succes, iar următoarea carte s-o treacă pe la mine înainte s-o dea la tipar

IOAN -PETRU GÂRDA