vineri, 21 septembrie 2018

Melania Rusu Caragioiu - Festivitatea Comemorare de la Zrenianin




O ANIVERSARE,
FRĂȚIE- ACTIVITATE COMUNĂ  - ROMÂNI DIN SERBIA, ROMÂNI DIN TIMIȘOARA
                                            
de Melania Rusu Caragioiu¨


În data de 5 septembrie 2018, sosind de la Festivitatea Limbii Române, la care am participat în 31 august, Horezu, am  fost cooptată în  Delegațìa oficială condusă de Domnul jurist Aurel Matei Bancu, Secretarul general al Asociației Culturale ,, Constantin Brâmcuși”, Timișoara, Delegație care a fost invitată de către Comunitatea Românilor din Zrenianin, Banatul Sârbesc spre comemorarea unuia dintre cei mai importanți oameni de cultură români trăitor în Serbia,  universitarul  Dr. Acad. Radu Flora, caruia i s-au recunoscut multele sale merite. 

Dr. Acad.Radu Flora s-a născut  la 6 septembrie 1922 în Satul Nou și  a decedat la 4 septembrie 1989 la Rovin, Croația. Pentru meritele sale deosebite Radu Flora  a fost  ales membru al Academiei Române și al Institutului științific Matica Srpska din Republica federativă Jugoslavia

Ne-am deplasat la Zrenianin, pentru această sărbătoare comemorativă. Am fost primiți cu drag și cu tradiționala pâine și sare și după obiceiul creștinesc ortodox, alături se găsea și coliva destinată vieții veșnice a celui decedat.
În prima parte a zilei am participat cu toții la  desfăsurarea unei întruniri unde  paricipanții au prezentat  evenimentele culturale care s-au desfășurat de la ultima întrunire și evocări despre activitatea celui comemorat.

S-a făcut schimb de cărți, reviste, adrese și impresii. A fost bine primită ca  întotdeauna Revista ,Coloana Infinitului”, Revistă de cultură editată de Asociația Culturală  ,,Constantin Brâncuși” -Timișoara,  de data aceasta  ediții speciale numărul 3 și numărul  4, dedicate  personalității lui  Ioan Slavici și Lui Constantin Diaconovici Loga. Precum și  Academicienilor bănățeni: Ioan Munteanu,  Tiberiu Brediceanu, Mihai Beniuc,  Mitropolitul Nicolae al Banatului, Constantin Daicoviciu, Sabin Drăgoi, Enea Hodoș, Cornel Micloși, Traian Bălăgean, Ioan Slavici,  Valentin Bobină Vucovan, Constantin Brâncuși, Păun Ion Otiman.

Au  fost etalate pe mese, printre participanți, cărți ale scriitorilor români din Serbia  și cărți ale scriitorilor din România, cărți semnate de  scriitorii:  Veronica Balaj,  Ion Iovuță, Melana Rusu Caragioiu, Petru Opruț, Silvia Negru, Alexandrina Caragioiu,  Andrey Pogany,  regretatul Francisc Marton, și alți autori români timișoreni  prezenți care au adus cărți. Au mai fost etalate și din cărțile primite la Festivalul Limbii Române de la Horezu, 31 august 2018,   câte o carte primită de la scriitorii poeți Florin T. Roman , Mariana Popa,  și alte cărți  pe care voiam să le difuzăm, antologii ale scriitorilor Ștefan Doru Dăncuș , Dan Șalapa, Ligya Diaconescu și  deasemenea cărțile ,, de rigoare” ale acestui nou ,, Badea Cârțan” de Timișoara, Juristul  Aurel Bancu,  vector de cărți românești  către românii din Banatul Sârbesc,  Valea Timocului ,  Târgu Jiu, etc.

În incheierea programului de dimineață, întregul plen s-a deplasat   cu pioșenie și respect spre a depune o coroană de flori la monumentul  acestei personalități,  Dr. Acad. Radu Flora, unde s-au reamintit și momente din activitatea  celui comemorat   S-a  ținut un moment de reculegere și s-a depus în prezența noastră și o coroană de flori.
După masă au continuat lucrările la Sinpozionul literar  ocazionat de această comemorare,  fiind prezenti  mulți oamenii de cultură români din Banatul Sârbesc și ombusmanul ( cred că așa i s-a spus) sârb.  Excelența sa  a subliniat faptul că de aci înainte românii din Serbia vor fi tratați mai prietenește. recunoscându -li-se toate drepturile, ... pentrucă Serbia vrea să intre în Uniunea Europeană și pentru a fi admisă unul din criterii este de a fi respectate naționalitățile conlocuitoare.
 O afirmație bine venită, fiindcă acum un an  Dl  Aurel Bancu,  ce colaborează de ani de zile cu frații noștri din Serbia, a fost întors de la vamă pentru că dusese cărți românești, între care și unele donații de la subsemnata.

La Simpozionul comemorativ condus de Dl. Lucian  Marina, scriitor, Redactorul șef al studioului românesc de la Postul de radio TV Voivodina,  Președintele Societății de Limbă Română din Serbia, s-au lansat foarte multe cărți și reviste. Ne oprim asupra câtorva, dintre care  Revista ,,Sărcia”, iulie 2018, anul XXIV, Nr. 45,   evocând multe aspecte culturale și însemnătatea localității Sărcia. Voi enumera aci capitolele acestui număr din revista respectivă spre a da  posibilitatea de a se avea imaginile exacte ale preocupărilor: Revista începe cu o pagină creștinească, Sf. Apostol Ilie și continuă: Frăție și unitate;  Concert la Sărcia;  Despre sărcienți și zilele de teatru;  De la Festivalul de folklor românesc al copiilor;  Câte ceva despre Sărcia noastră;  Satul meu drag Sărcia.

Dintre cărți amintesc: Titu Dinuț, ,,Talismanul din valea  Cosustei”, Lucian Marina ,, Monografia Redacției Române a RadioTV Novisad”;  Kristina Planjanin Simic ,,Tipologia folklorului românesc al copiilor din Banatul Sârbesc. Numărătorile”. Fundația Academica Bogumila, lucrare de doctorat a autoarei. Această carte am voit să o prezint la ,,Festivalul doinelor” Timișoara, (dar nu am mai apucat, eu schimbându-mi imediat  subiectul),  fiindcă s-a ivit o minunată situație și anume  Directoarea Muzeului Satului Timișoara, care a găzduit manifestarea ,, Feativalului  doinelor” și care făcând  studii asupra etnicității   imobilelor si exponatelor destinate  pentru   Muzeul satului , mi-a  cerut acea carte spunând că va fi valorificată pentru lucrarea sa de evidențiere a folklorului și a motivului superstiție și vindecare.  I-am dăruit acest volum care însumează  peste cinci sute  de pagini.

La Simpoziomul comemorativ de la Zrenianin au mai fost prezentate și alte cărți reprezentative pentru  elanul românesc al românilor din Banatul Sârbesc, toate expunerile fiind făcute în limba română, într-o limbă clară, curată, nedeosebită de limba curentă din România.  Acasă, la mine, în raftul cu cărți am găsit încă o frumoasă dovadă a unității culturii românilor din Banatul sârbesc cu frații din România și anume :,,Poezie în grai bănățean”, vol II, Autori din  Voivodina, Serbia,


În data de 8 Septembrie 2018, când la Timișoara a avut loc ,,Festivalul doinelor”,  au venit invitați și ca o replică des uzitată, români din Banatul Sărbesc, echipe de artiști populari  români și reporteri  români și sârbi din Serbia. Frații români din Valea Timocului au adus materiale și au făcut expoziții artizanale, între care expoziția realizată de  ,,Bunicuțele” românce din Banatul sărbesc, mari maestre la cusături ,, pe fir”, adică foarte ,, bătute”= dense, și foarte artistic înflorat, colorate. Dânsele   au avut o expoziție de cusături tradiționale românești .
Se pare că existența Asociației ,,Bunicuțele” din Serbia  este un proiect european de subvenție, accesat pentru dânsele de Doamna Europarlamentar Maria Grapini, cu zece ani în urmă.

Au mai fost și expozanți de la Ovcea, vechea Ofce

La Ofcea- fac o divagație binevenită pentru Timișoara -  prin anul 1450 d.H., a existat o mănăstire și unde a trăit o vreme  prelatul umanist Pelbartus de Timișoara, autor de incunabule și postincunabile. Pelbartus, acest umanist vestit , căruia i s-au multiplicat milioane de exemplare din opera sa. Acest umanist   s-a recomandar  întotdeauna ca ,, ,,Pelbartus de Timișoara”. Născut la Timișoara și făcând aci primele studii școlare, El   amintește timișorenilor de prezența sa  în aceste locuri, prin tr-n post incunabul, ,,Pommerium quadragessimale”, Augsburg, 1508, exemplar  care se află în Colecțiile Bibliotecii Județene, Timiș-Timișoara,  numele unei străzi din Timișoara, și printr-o lucrare biografică întocmită de mine, (și cred, ulterior,  și de către mai mulți), după cercetarea surselor de informare vechi,   din Fondul existent  al Bibliotecii  respective și care lucrare se află la Biblioteca Institutului de Medicină din Timișoara și în ,,Revista bibliotecilor”. Cred că am avut și o comunicare în acest sens  și la o intrunire de  la o bibliotecă județeană  din țară, dar pe vremea aceea, când făceam multe comunicări, nu  mă prea interesa să le țin o strictă evidență , negândind că ulterior aș putea avea nevoie  de ele pentru un CV , sau o fișă de autor, etc. Dar, am  mai prezentat acest material despre Pelbartus de Timișoara la ,,Clubul de aur” din Montreal, în anul 2014.

Revenind la subiectul Românii din Serbia veniți   la Timișoara, la ,,Festivalul doinelor” din 8 septembrie 2018,  afirm că a fost o festivitate de neuitat. Au fost echipe  de dansuri, echipe corale, soliști vocali, recitatori și după cât am auzit, fugitiv, și echipe de sport venite din Serbia. Printre expoziții le amintite a  fost și o expoziție de prelucrare artistică a exponatelor mici din lemn.

Aci este locul de a spune că expozițiile respective au reprezentat chintezența  subiectului principal al unei expoziții, motivul restrângerii ca spațiu fiind transportul și costurile, fiecare expoziție amintită de mine fiind o miniexpoziție foarte documentată și reprezentativă, redusă la câteva standuri , sau la unul singur, însoțite de artiștii făuitori ai ideii, exponatelor și propagării importanței  acelor mesaje palpabile- exponatele.

Am semnat în Cartea  de onoare de la standul Bunicuțelor

și am luat cu mine impresii de neuitat despre frăția românilor din Banatul Sârbesc și din România.








Anunturi - Cursul de Management al Artei. Arta de a colecţiona + Transfer de carte cu titlu gratuit...





Transfer de carte cu titlu gratuit de la Biblioteca Metropolitană București pentru comunitatea românilor din Madrid










„...ceea ce am ajuns si suntem in mijlocul popoarelor ce ne inconjoara.”


“Privind limba ca supremul instrument al conştiinţei româneşti, ea nu se înfăţişază numai ca un reflex al spiritului şi al felului de a vedea lumea, ci reprezintă şi expresia soartei noastre: numai prin limbă noi ne dăm seama de ceea ce am ajuns şi suntem în mijlocul popoarelor ce ne înconjoară. Ea ne aparţine mai mult decât orice altă moştenire spirituală, pentru că numai în ea se răsfrânge sufletul poporului nostru şi întreaga realitate a vieţii noastre spirituale.”

LIMBA ŞI CULTURA
THEODOR CAPIDAN
FUNDAŢIA SCRISUL ROMÂNESC
CRAIOVA, 2005

http://www.romaniamagnifica.ro/?do=%C5%9Ecoala&optiune=ACADMIA&optiune2=1879.04.28+-+1953.09.01+-+Theodor+Capidan

Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară  în spaţiul carpato-danubiano-pontic.









Alexandra Dogaru - Gandul zilei - 21 septembrie 2018







Alexandra Dogaru