Bogdan Munteanu - Wolfgang Bittner: ”Ceea ce se întâmplă în Europa îi amenință însăși existența”

 

Wolfgang Bittner: ”Ceea ce se întâmplă în Europa îi amenință însăși existența”

Bogdan Munteanu

 

Interviul cu scriitorul german Wolfgang Bittner a fost publicat pe 12 mai de Osman Çutsay, de la publicația Yeni Posta.

 

Osman Çutsay: Un război și condiții din ce în ce mai haotice nu mai sunt doar după colț, ci deja în mijlocul Europei. Încotro credeți că se îndreaptă o Europă haotică și de-democratizată? Și, în primul rând, Germania? Unde ne aflăm, ce ne așteaptă în Europa și în Germania?

 

Wolfgang Bittner: Nu este exagerat să spunem că este o chestiune de viață și de moarte. În Ucraina, de ani de zile, există un război prin procură cu Rusia, provocat sistematic de SUA, în care țara este măcinată. Dacă NATO va fi atras în acest război, nu numai Europa va deveni un câmp de resturi contaminate nuclear. Dar chiar dacă conflictul este limitat la nivel local, consecințele vor fi enorme. Războiul va costa sume uriașe de bani. Apoi, sancțiunile vor afecta atât Federația Rusă, cât și Europa de Vest, în special Germania, ca țară exportatoare. Există deja o penurie de alimente și de materii prime pentru industrie. Oamenii săraci vor deveni și mai săraci, iar clasa de mijloc va fi, de asemenea, grav afectată. Inflația va crește, guvernele vor avansa în direcția digitalizării și a supravegherii populației, iar drepturile personale și civile ale oamenilor vor fi din ce în ce mai mult îngrădite. Ceea ce se întâmplă și ceea ce va urma este un lucru iresponsabil.

 

Osman Çutsay: De fapt, războiul se poartă de ani de zile pe scena noastră, pe care o numim Europa. Cine vrea acest război apărut ”brusc”? Scrieți într-adevăr de mult timp că guvernul american și oligarhii americani au un interes special într-un astfel de conflict. De ce? Care este scopul lor? Unde duce?

 

Wolfgang Bittner: Încă din 1999, în Europa a avut loc un război care a dus la dezmembrarea Iugoslaviei: o abordare tipică a SUA, care lasă în urmă țări dezmembrate după războaie sub deviza ”divide et impera”. Apoi, în 2008, a avut loc un război în Georgia, inițiat tot de SUA. Iar faptul că acest război prin procură între SUA și Rusia va avea loc în Ucraina era previzibil încă de la schimbarea de regim din 2014. În acel moment, la putere au venit forțe naționaliste și parțial fasciste care au vrut să le interzică etnicilor ruși să vorbească limba lor și au oprimat populația din Crimeea și din estul Ucrainei. Este motivul pentru care Crimeea s-a separat de Ucraina în urma unui referendum, iar populația din Donețk și Lugansk a cerut mai multă autonomie în cadrul Ucrainei. În loc să accepte acest lucru, conducătorul de atunci, Petro Poroșenko, o marionetă a SUA, a trimis tancuri în estul Ucrainei. Astfel, în acord cu SUA, a fost creat un punct fierbinte la ușa Rusiei. Ucraina a fost înarmată cu arme de ultimă generație, iar când Rusia a cerut în zadar garanții de securitate, războiul a escaladat. Vorbim despre o acțiune deliberată. Joseph Biden a declarat în 2014 că Rusia va fi ruinată dacă nu se va deschide către interesele capitalului occidental. Acum își poate freca mâinile, pentru că scopul său și al susținătorilor săi este de a subjuga Rusia și de a se apropria de resursele bogate ale celei mai mari țări din lume. Încă mai am speranța că tot mai mulți oameni se vor trezi și își vor da seama ce se întâmplă cu adevărat.

 

Osman Çutsay: În calitate de ”putere geoeconomică” (Hans Kundnani), nu este Germania în măsură să reziste unei astfel de capcane de război? Este clar că vânătorii de capcane provin din lumea transatlantică. Dar sunt ele atât de puternice încât Berlinul a trebuit să cedeze în cele din urmă? (Olaf Scholz a acceptat livrările de tancuri, dar…)

 

Wolfgang Bittner: Prin intrigi și acțiuni inteligente ale SUA, ale serviciilor sale secrete și ale rețelelor sale, Uniunea Europeană, dar mai ales Germania, a fost implicată în războiul din Ucraina. Între timp, nu puțini sunt cei care se întreabă despre aceste agresiuni nebunești împotriva Rusiei și se întreabă de ce guvernul german joacă un rol important. În acest scop, trebuie să știm că, din 1945 și până în prezent, Germania nu a fost doar o sferă de influență, ci și o țară ocupată – o țară aflată sub tutela foștilor aliați, în special a SUA.

 

După divizarea Reich-ului german, care a existat până în 1945, și anexarea teritoriilor estice de către Polonia, un tratat de pace a fost și este refuzat. Din 1918 și până în 1945, Germania a pierdut aproximativ o treime din teritoriul național, iar reparațiile pentru Primul Război Mondial au trebuit să fie plătite până în 2010 din cauza Tratatului de la Versailles. Astfel, trăim în situația unui armistițiu cu SUA, Marea Britanie și Franța, dar și cu Rusia, care în 1990 a făcut posibilă unificarea celor două state germane și a susținut un tratat de pace (la acea vreme încă Uniunea Sovietică). Evident, mulți dintre politicienii care se agită cu zel împotriva Rusiei și a președintelui său Vladimir Putin într-un mod fără precedent nu sunt conștienți de acest lucru.

 

Probabil puțini știu că, în conformitate cu articolele 53 și 107 din Carta Națiunilor Unite, Germania este încă de jure un stat inamic în raport cu adversarii săi din cel de-al Doilea Război Mondial. Se presupune că acest lucru nu mai este relevant, dar dacă ar fi fost, pasajul ar fi putut fi șters cu mult timp în urmă. Așa-numita clauză a statului inamic prevede că ar putea fi impuse măsuri coercitive fără o autorizație specială din partea Consiliului de Securitate al ONU dacă Germania ar continua o nouă politică agresivă, inclusiv o intervenție militară, dacă este necesar. Deși Germaniei i s-a acordat ”suveranitate deplină” prin Tratatul de unificare din 1990 (Tratatul 2+4), acordul a fost din nou relativizat prin tratate suplimentare – de exemplu în ceea ce privește desfășurarea de trupe și cooperarea militară.

 

Dacă ne gândim la situația geopolitică actuală, multe lucruri devin mai clare: Washingtonul are posibilități considerabile de a exercita presiuni și de a influența deciziile guvernului german. Lucru care poate fi observat în mod constant. Politica de agresiune împotriva Chinei, Siriei, Venezuelei, Iranului și a altor țări aflate pe lista de intervenție și sancțiuni a SUA (care este susținută de Germania) apare atunci într-o altă lumină. Cu toate acestea, nu se explică ”ferocitatea” unor politicieni precum Annalena Baerbock, Christine Lamprecht, Norbert Röttgen sau Ursula von der Leyen, care profită de orice ocazie pentru a lansa tirade pline de ură împotriva Rusiei.

 

Osman Çutsay: În plin război din Ucraina, putem vorbi acum de o sincronizare a mass-media? De ce?

 

Wolfgang Bittner: În ceea ce privește Germania, se poate spune, fără îndoială, că nu mai avem o cultură a dezbaterii. S-a dovedit deja foarte clar în timpul pandemiei Corona și este și mai evident în ceea ce privește raportarea la războiul din Ucraina. În politică și în mass-media, o singură tabără își spune cuvântul: cea a Ucrainei, susținută de agențiile de servicii ale CIA, Casei Albe și NATO. Mass-media, care ar trebui de fapt să contracareze cu argumente poziția oficială, sunt aliniate, astfel încât este aproape imposibil să lupți împotriva influenței SUA. Și asta întrucât mass-media se află preponderent în mâini private, iar Germania este acoperită din 1945 de peste o sută de rețele controlate de SUA, care influențează toate domeniile societății și instituțiile, domină opinia unică, dorită și aprobată. Chiar și mass-media publică a încetat de mult să mai fie o excepție. În prezent, zece din cincisprezece minute din emisiunea ARD Tagesschau, difuzată în prime time, sunt reportaje de război complet unilaterale, cu care populația este îndoctrinată – am putea spune chiar incitată și panicată.

 

Osman Çutsay: Cum putem defini democrația în care libera exprimare a opiniilor diferite de curentul dominant este atât de demonizată? Cum vedeți această evoluție ca autor care a scris și o carte despre abolirea democrației?

 

Wolfgang Bittner: Observatorii și analiștii critici ai politicii suferă de mult timp din cauza faptului că nu mai există aproape nicio posibilitate de publicare în mass-media mainstream, devenite mass-media de sistem. Evoluția, așa cum am descris și în cărțile mele politice, este o pantă alunecoasă spre un nou fascism. Ceea ce se întâmplă este înspăimântător și are prea puțin de-a face cu democrația. În multe cazuri, societatea este dominată de o mentalitate de gardian de bloc; denunțarea și paternalismul, până la defăimarea și sancționarea disidenților sunt lucruri obișnuite. Își dau mâna toate autoritățile, de la politicienii de frunte la funcționarii publici și la poliție.

Întrebarea este cum să contracarăm acest lucru. Va fi probabil dificil, după cum s-a evidențiat în cazul pandemiei Corona. Nu parlamentul a fost cel care a decis inițial suspendarea drepturilor fundamentale, ci guvernul. În primul rând cancelarul, care a suspendat prin decret, adică în mod ilegal, drepturile civile esențiale și inalienabile. Până în prezent, autoritățile de reglementare și poliția îi persecută pe disidenții care invocă drepturile fundamentale. Procurorii, obligați să respecte instrucțiunile, nu investighează încălcarea legii de către guvern, iar instanțele, care se presupune că sunt independente, judecă în conformitate cu orientările guvernului. Așadar, din moment ce nu doar puterea legislativă și cea executivă, ci și cea judiciară eșuează, trăim acum într-un spațiu fără lege în Germania. Este o situație în care oamenii conștienți sunt din ce în ce mai mult încolțiți.

 

Osman Çutsay: Ce înseamnă haosul și de-democratizarea în Occidentul dezvoltat? Cine are nevoie de astfel de lucruri?

 

Wolfgang Bittner: Cultura, știința, preocupările sociale, întreținerea infrastructurii și chiar economia rămân din ce în ce mai mult în urmă. Unele sectoare ale economiei sunt deja în pragul ruinei. Atunci când apelurile nerușinate ale Ucrainei, Poloniei și statelor baltice pentru ca Germania să renunțe la gazul și petrolul din Rusia sunt adoptate cu asiduitate de politicienii germani, asta demonstrează un dispreț absolut față de interesele propriilor cetățeni. Este o încălcare a jurământului depus de acești ”reprezentanți ai poporului”. Jurământul de a servi binele poporului și de a preveni răul pe care îl poate suferi.

Evident, evoluția haotică a Europei, în special a Germaniei, este în interesul SUA, care provoacă haos în întreaga lume datorită pretențiilor sale unipolare. La urma urmei, ”America first!” nu a devenit doar un slogan de campanie al lui Donald Trump. Mai degrabă, este un principiu care a fost aplicat la nivel mondial cu o strategie pe termen lung aproape de la înființarea Statelor Unite ale Americii.

 

Osman Çutsay: Scrieți de ani de zile că, dacă va continua, războiul cu Rusia este tot mai aproape și inevitabil. Acum, când se dezlănțuie în casa noastră, întrebăm: Cine este de vină și ce se poate face în această privință?

 

Wolfgang Bittner: SUA vor să rămână puterea mondială nr. 1 pentru propriul beneficiu, iar în acest scop calcă literalmente peste cadavre. Fostul director al influentului think tank american Stratfor, George Friedmann, a spus-o pe scurt. Într-o prelegere ținută la Chicago în 2015, el a numit drept principala preocupare a Statelor Unite faptul că tehnologia și capitalul german se vor combina cu resursele de materii prime rusești și cu forța de muncă rusă. Aceasta ar fi născut o rivalitate, atât din punct de vedere economic, cât și militar, pe care SUA încearcă să o prevină de un secol. De aceea, a trasat o linie de frontieră între Marea Baltică și Marea Neagră și a construit o ”centură de securitate”, un ”cordon sanitar”, în jurul Rusiei. Este tocmai ceea ce scoate la iveală abordarea și intențiile agresive ale SUA pe continentul eurasiatic.

Rusia și China se opun pretenției SUA de a prelua conducerea. Cele două state sunt în curs de a-și construi propriul sistem bancar și de plăți, care ar putea înlocui dolarul ca monedă de rezervă a lumii. Inițiativa mi se pare esențială, întrucât ar elimina un instrument de opresiune și de coordonare din SUA. În plus, există Inițiativa ”Belt and Road”, numită și Noul Drum al Mătăsii, care ar deschide noi căi pentru comerțul mondial. Analizele economice și financiare consideră că vorbim despre cel mai mare program de infrastructură din istoria modernă. Include transportul și dezvoltarea economică a regiunilor anterior periferice, cu resursele lor, de la Vladivostok până la Atlantic, trecând prin China și Siberia. Include, de asemenea, părți din Orientul Apropiat și Africa.

Dacă proiectul va reuși, va apărea o imensă piață internă pe cea mai mare suprafață terestră continentală din lume, independentă de portavioanele SUA din Pacific și Atlantic, cu consecința că Statele Unite ar fi doar o putere regională excesiv de bine înarmată pe continentul său dintre oceane. Statele Unite încearcă să zădărnicească proiectul prin toate mijloacele. Printre altele, prin separarea UE de Rusia doar în beneficiul propriu și prin preluarea puterii economice. Mulți dintre politicienii europeni de astăzi nu par să realizeze acest lucru – în detrimentul națiunilor lor. Și Europa trebuie să se elibereze cât mai repede de sub tutela SUA, pentru că, dacă va continua să urmeze planurile și directivele de la Washington, va sfârși ca putere geoeconomică irelevantă.

 

Osman Çutsay: Care este atitudinea intelectualității germane față de atacul haotic și de-democratizant asupra Germaniei și a statelor vest-europene?

 

Wolfgang Bittner: Există apeluri ale intelectualilor, scriitorilor, artiștilor și oamenilor de știință germani, care cer în principal încetarea războiului din Ucraina și avertizează împotriva războiului nuclear. Mi se pare că mulți dintre semnatari – și sunt mai mult de o sută de mii – nu cunosc cauzele și contextul evenimentelor actuale. Din acest punct de vedere, protestele și petițiile nu duc la nimic. Cei de la putere fac ceea ce vor, în acord cu adepții liniei dure din SUA, care determină și politica noastră. Cât de puțină capacitate de reflecție există în rândul intelectualilor germani este evident în organizațiile culturale. În marea lor majoritate, au cedat îndoctrinării masive și sunt ostile Rusiei. Acest lucru îl experimentez în prezent în cadrul unui conflict cu prezidiul PEN Clubului, odată renumit (n. red. – PEN Center Germania face parte din asociația mondială a scriitorilor fondată la Londra în 1921, acum cunoscută sub numele de PEN International).

 

Osman Çutsay: Ați putea, poate, să detaliați puțin?

 

Wolfgang Bittner: Da, cu plăcere, mai ales că de câteva săptămâni mă împiedică în activitatea mea de jurnalist și scriitor. La începutul lunii aprilie, într-un comunicat de presă, prezidiul Centrului PEN Germania s-a distanțat ”oficial” de mine din cauza opiniilor mele politice. În declarația publicată pe Facebook, se spunea, printre altele, că am apărat ”războiul nemilos de agresiune al lui Putin” și că am acuzat o ”campanie de propagandă nebună împotriva Rusiei”. Poziția nu ar fi compatibilă cu Carta PEN, conform căreia membrii PEN s-au angajat să lucreze ”cu cea mai mare vigoare pentru a combate toate formele de ură”.

Ceea ce se spune despre mine nu este altceva decât calomnie. De zeci de ani lucrez cu cea mai mare vigoare pentru pace și combaterea tuturor formelor de ură. Nu am apărat războiul din Ucraina, așa cum se insinuează; mai degrabă, am ajuns la fondul cauzelor și condițiilor reale din Ucraina, a cărei evoluție o urmăresc intens de opt ani. Se poate să nu fim de acord cu privire la această chestiune, așa cum este evident în mass-media și în rândul multor politicieni, dar poziția mea nu poate fi un motiv pentru o declarație care să afecteze reputația publică a actualului Prezidiu PEN. Nu sunt nici rusofil, nici antiamerican. Dar văd ce se întâmplă din punct de vedere geopolitic și ce va urma. Am scris trei cărți despre asta.

Actualul președinte al PEN nu este lipsit de controverse: Deniz Yücel este în favoarea unei zone de interdicție aeriană în Ucraina, ceea ce ar însemna intrarea NATO în război și, prin urmare, un al treilea război mondial. De asemenea, a luat atitudine în acest fel în calitate de președinte al PEN, chiar dacă nu era autorizat.

 

Osman Çutsay: Cum vedeți evoluțiile viitoare?

 

Wolfgang Bittner: Nu arată bine, este înspăimântător. Ceea ce se întâmplă în și cu Europa în acest moment îi amenință însăși existența. Trăim o atmosferă de sfârșit de epocă, care paralizează și se instalează peste societate ca un mucegai. Totul sufocă viața politică și socială din Germania. De câțiva ani mă ocup de această politică criminală și trebuie să mărturisesc că mă apasă din ce în ce mai mult. Politicienii noștri sunt implicați – mai mult sau mai puțin conștient – în aproape toate ticăloșiile și crimele împotriva umanității aflate în derulare. Ei acuză ipocrit alte state în care vor să aducă ”democrația” lor – chiar și prin forța armelor – de încălcarea drepturilor omului sau a principiului separării puterilor. Totul este răstălmăcit, se spun minciuni, se folosește agitația și se provoacă haos. Cum poate fi suportat acest lucru pe termen lung dacă cineva are o perspectivă? Așa cum am spus și am scris de mai multe ori, nebunia reală ne înconjoară. Spre deosebire de alți colegi de suferință, eu nu sunt resemnat, dar am devenit un pic obosit, foarte dezamăgit. Da, unde mergem de aici? Se pare că va fi o cenzură și mai dură, mai multă militarizare, haos și război și o fascizare din ce în ce mai rapidă a societății. Perspectivele se înrăutățesc pe zi ce trece, dar o mare parte a populației este conștientă doar de creșterea inflației și de creșterea sărăciei. Oamenii sunt intimidați și îndoctrinați, nu există o rezistență semnificativă. Este de sperat că acest lucru se va schimba datorită presiunii crescânde a suferinței. În caz contrar, civilizația noastră se va sfârși cu adevărat.

 

Wolfgang Bittner s-a născut la 29 iulie 1941 în Gleiwitz/Silezia Superioară (în prezent Gliwice/Polonia), a crescut în Frisia de Est și trăiește ca scriitor independent în Göttingen. După absolvirea liceului în 1966, a studiat dreptul, sociologia și filosofia la Göttingen și München. În 1970, a susținut primul examen de stat de drept, în 1972, doctoratul pe o temă de drept penal, iar în 1973, al doilea examen de stat de drept. Până în 1974, a desfășurat diverse activități profesionale și lucrative, inclusiv ca angajat al asistenței sociale, funcționar administrativ și avocat. A călătorit mult în Orientul Apropiat, Mexic, Canada și Noua Zeelandă. Wolfgang Bittner scrie pentru adulți, tineri și copii, a fost tradus în numeroase limbi și a primit mai multe premii literare. A lucrat pentru ziare, reviste, radio și televiziune. 1996-1998 membru al Consiliului de Radiodifuziune al WDR; profesor în Germania și în străinătate, 2004-2005 și 2006 profesor invitat în Polonia. Membru al Asociației Scriitorilor Germani (1997-2001 în consiliul național) și al PEN.

 

By Bogdan Munteanu

Sursa: MARIAN ILIE