Al Dogaru - Gândul zilei, 1 iulie 2020

Al Dogaru

Limba Română este unicat în Europa și în lume ! ! !

Limba Română este unicat în Europa și în lume ! ! !

Limba Română

Cioran zicea, mai în glumă, mai în serios, că să treci de la limba română la limba franceză e ca și cum ai trece de la o rugăciune la un contract. De ce e limba română așa o limbă unică? Nu că vrem noi, românii obișnuiți, ci c-o admiră de la înălțimea propriilor studii chiar lingviștii și istoricii străini, cărora nu le putem reproșa subiectivitatea. Așadar, legat de Ziua Internațională a Limbii Materne (21.02.2020), să auzim 11 motive care saltă limba de baștină a lui Brâncuși pe podiumul „pietrelor” rare ale omenirii.

1. Româna e singura limbă romanică care a supraviețuit în părțile acestea ale Europei. Rămâne un mister cum de s-a întâmplat așa, în condițiile în care pe-aici au trecut valuri peste valuri de barbari, cu ale lor limbi slavice (din estul Eurasiei) sau uralice (din nordul Eurasiei).

Altfel spus, popoare cuceritoare cu graiuri „bolovănoase”, puternice, care-au îngenuncheat limba latină pe oriunde au trecut. Mai puțin la noi.

2. Româna-i veche de 1700 de ani. Și că-i veche n-ar fi cine știe ce motiv de lauri, dar e veche în acel fel în care, de-am călători în timp în Țara Românească acum 600 de ani, nu ne-ar fi deosebit de greu să înțelegem ce le spunea unul ca Mircea cel Bătrân ostașilor săi.

Poate vă pare de la sine înțeles, dar adevărul e că foarte puține limbi din lume și-au păstrat „trunchiul” întreg. Limba lui Shakespeare sau cea a lui Napoleon nu se pot lăuda cu așa o stare de conservare.

3. Dintre limbile latine, doar româna are articolul hotărât „enclitic”, adică atașat la sfârșitul substantivului. Spunem „fata”, „băiatul”, „tabloul”, și nu „la fille”, „le garçon”, „le tableau”, cum ar fi în franceză.

Chestia asta ne conferă o melodicitate intrinsecă-n grai, plus o concizie-n exprimare. Practic, ne e de-ajuns un singur cuvânt ca să ne facem înțeleși atunci când ne referim la un obiect sau la o ființă anume. Ei, majoritatea popoarelor au nevoie de două cuvinte pentru asta.

4. „Se scrie cum se aude.” Se scrie cum se aude, dar vine la pachet cu sute de particularități de pronunție pe care noi, români fiind, le punem în aplicare ușor, natural, fără să le pritocim.

N-avem nevoie de manualul de fonetică la capul patului pentru ca organul din cavitatea bucală să se miște într-un fel când rostim „ceapă”, și în alt fel când rostim „ea”. Chiar dacă grupul de vocale e același. Pentru vorbitorii de arabă, de pildă, regula asta se învață cu creionul sub limbă – sunt dintre cei cărora le vine greu.

5. Lingviștii spun că, cel mai și cel mai bine, româna s-ar asemăna cu dalmata, din care istoria păstrează doar câteva sute de cuvinte și propoziții. Problema cu dalmata e că nu mai circulă. Sunt 0 vorbitori de dalmată pe Terra în acest moment, și probabil c-așa vor rămâne până la finalul veacurilor.

Dalmata a fost declarată limbă moartă pe 10 iunie 1898. Este data decesului ultimului ei vorbitor, croatul Tuone Udaina, care o stăpânea parțial. Înainte să moară, Udaina a mărturisit că limba îi e familiară încă din mica copilărie, că și-i amintește „ca prin vis” pe părinții lui conversând, uneori, în această limbă.

6. Româna e limba cu al treilea cel mai lung cuvânt din Europa. „PNEUMONOULTRAMICROSCOPICSILICOVOLCANICONIOZĂ”,

44 de litere. Definește o boală de plămâni care se face prin inhalarea prafului de siliciu vulcanic. Interesant e că boala nu prea se face, deci nici cuvântul nu se folosește.

7. Limba română e intrată în patrimoniul UNESCO, aidoma Barierei de Corali din Australia, Marelui Zid Chinezesc ori Statuii Libertății. Româna a intrat în patrimoniul imaterial al lumii prin două cuvinte. E vorba de „dor” și „doină”, două cuvinte intraductibile, concluzionează UNESCO.

„Dor” și „doină” se comportă mai degrabă ca niște diamante roz decât ca niște alăturări de sunete – exprimă emoții într-atât de specifice culturii noastre încât traducerea lor în alte „glasuri” ar fi o contrafacere. Nu mai e nevoie să precizăm că tot ele trec drept cele mai bogate în sens substantive din română.

8. Alt aspect unic în lume, româna „dirijează” cuvintele latine după regulile balcanice. Vocabularul e, vorba vine, „italienesc”, dar rânduielile gramaticale sunt de tip slav. Apar și coabitări între cele două registre, latin și slav.

Concret, genul dativ și genitiv au aceeași formă (ca-n latină), timpul viitor și perfect se formează după o regulă hibrid între latină și slavă, dar infinitivul se evită (ca-n limbile slave).

9. Nicio altă limbă nu folosește atâtea zicători și expresii. Româna e printre puținele limbi în care „câinii latră și ursul merge”. E limba cu cele mai absurde imagini proverbiale, dar și limba în care proverbele, deși tot un fel de metafore, sunt considerate limbaj accesibil, limbaj „pe înțelesul tuturor”.

Proverbele astea, spun specialiștii, exprimă cea mai intimă preocupare a poporului român – sensul să fie bogat, dar fraza scurtă. Să spui mult în foarte puține cuvinte (la asta se referea și Alecsandri în celebra „românul s-a născut poet”). Cu titlu de curiozitate, cele mai numeroase zicători autohtone au ca subiect înțelepciunea – aproximativ 25% din totalul frazelor-proverb.

10. La fel de luxuriantă se dovedește româna și-n ceea ce privește numărul de cuvinte. Președintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, ne dă de înțeles că româna-i între primele 8 limbi ale lumii. Ultima ediție a „Marelui Dicționar al Limbii Române” adună 170.000 de cuvinte. Asta-n condițiile în care autorii au lăsat de-o parte diminutivele, și alea vreo 30.000.

11. La cât de veche e pe teritoriul european, româna ar trebui să aibă dialecte – adică limba locuitorilor din Banat, de pildă, să fie mult-diferită de cea a locuitorilor din Maramureș (vezi triada spaniolă-bască-catalană din Spania).

Și totuși, nu-i cazul limbii române, în „curtea” căreia există graiuri și regionalisme, însă nu dialecte. Filologi ca Alexandru Philippide și Alf Lombard susțin că, iarăși, din punctul ăsta de vedere, româna e un fenomen fără precedent în lumea

Sursa: Prof. VALENTINA LUPU

A auzit cineva din Romania de acesti oameni?

A auzit cineva din Romania de acesti oameni?

La 38 de ani, e o romanca de mare succes! Presa straina a botezat-o “Doamna Draculescu”! Afla senzationala ei poveste

Are ochii blanzi, zambetul dulce, dar i se spune “Doamna Draculescu”. Este sefa misiunii FMI de salvare a Ciprului si e romanca! Cancan.ro a descoperit povestea ULUITOARE a acesteia.

Delia Velculescu conduce delegatia Fondului Monetar International la Nicosia, acolo unde a fost trimisa cu o misiune precisa: sa salveze insula Afroditei de la colaps. Initial, au existat multi sceptici in privinta calitatilor romancei, dar acum cu totii si-au scos palaria in fata ei!

Inainte sa fie delegata in Cipru, Delia Velculescu s-a ocupat de soarta Greciei, asa incat este o cunostinta veche atat a presei de la Atena, cat si de la Nicosia. Ziaristii au botezat-o imediat “Doamna Draculescu”, o combinatie intre numele legendarului Conte Dracula si numele de familie al Deliei.

Romanca de 38 de ani este privita ca salvatoarea Ciprului

Nimeni nu a stiut insa prea multe despre cine este romanca cu adevarat. Informatiile legate de ea par secretizate. Cu toate acestea, reporterii nostri au aflat intreaga poveste a… “Doamnei Draculescu”!

Delia Velculescu s-a nascut in 1975. E Varsator. In 1992, a terminat Colegiul National “Gheorghe Lazar”. Se pregatea sa dea examen de admitere la Academia de Studii Economice, dar destinul i s-a schimbat brusc. A primit o bursa de studii in America si de acolo viata ei a luat o intorsatura nebanuita!

Plecata in 1992 din Romania, Delia a trait visul american: a ajuns o femeie cu o cariera exceptionala! In plus, si-a intalnit in SUA marea dragoste si a adus pe lume trei copii

Romanca l-a intalnit pe un medic, cu trei ani mai in varsta, originar din Romania. Victor Velculescu se stabilise in America, alaturi de parinti, cand avea doar 7 ani. Cand s-a cunoscut cu Delia, el era student la Facultatea de Biologie de la Universitatea Stanford, iar ea urma cursurile Colegiului Wilson din Pennsylvania.

Delia este casatorita cu Victor Velculescu, un medic faimos de origine romana

La aproape 5 ani de cand s-au indragostit unul de celalalt, cei doi au hotarat sa se casatoreasca. Sursele noastre ne-au marturisit ca nunta au facut-o in Romania, la Sibiu! Viata lor a continuat insa in America, pe coasta de est, la Baltimore. Delia s-a angajat, intre timp, la FMI in 2003, iar Victor a devenit profesor in oncologie.

Sotul “Doamnei Draculescu” a fost propus in 2012 la… Premiul Nobel!

Azi au impreuna trei copii (cu care vorbesc in casa doar in limba romana), iar cariera amandurora a “explodat”. Delia a primit increderea mai marilor FMI si a fost insarcinata sa rezolve problemele spinoase din Grecia si Cipru, iar Victor este profesor la Universitatea “John Hopkins” din Maryland. Anul trecut, medicul in varsta de 42 de ani, a fost propus in mediile stiintifice la Premiul Nobel pentru Medicina!

"Doamna Draculescu" este unul dintre cei mai apreciati membri din echipa FMI

Echipa condusa de Victor Velculescu a pus la punct primul test genetic din lume care identifica tumorile cancerigene. Intr-un interviu acordat in 2012, sotul ”Doamnei Draculescu” dezvaluia “secretul” sau: duce o viata linistita – a renuntat chiar la televizor – si nu are decat doua prioritati: viata universitara si familia de care s-a declarat dependent.

Sotul Deliei a fost propus in mediile stiintifice la Premiul Nobel pentru Medicina

“As vrea sa traiesc de doua ori fiecare zi din viata ca sa am timp atat de cariera, cat si de familia mea!”, spunea Velculescu.

Socrul Deliei este si el extrem de apreciat in SUA. Aurel Velculescu (74 de ani) a fost presedintele unei asociatii puternice de arhitecti. De-a lungul timpului, el a proiectat mai multe biserici romanesti din America, precum parohia Sfanta Cruce sau Biserica Ortodoxa Sfantul Apostol Andrei, dar si alte cladiri importante.

De altfel, intreaga familie Velculescu are o stransa legatura cu biserica, Victor si Delia donand in mod curent diverse sume de bani catre parohiile romanesti.

Sursa: JG&EI