George Anca - coclaure copite

 

 

coclaure copite

~*~

citeşti o carte proastă

iei luna de nevastă

citeşti o carte bună

mănânci ridichi de lună

ieşi din pădure deasă

îţi faci nirvana casă

născutului durere

prin lucruri efemere

absenţă pură nenă-

scut întru nici o genă

buddha Comenius ci

tit Salman cu etruscii

nepăcătos la stos if

Maria ieslea Iosif

cum aş dormi şi Pirus

nu mi-ar poci papirus

cu mamă fără mamă

icoana doar mă cheamă

cu logos etos patos

pornit-am către Athos

faut rompre cet enfer(me-

ment) dam pe nici un vierme

Anastasia patri-

ciana de shivrartri

nu dormi de ura celui

de partea cui răzbelu-i

plictis declară mate-

matician Ipate

veghera şi acesta

mi-e martoră Precesta

încă un mort pe inimi

să nu ţi-l mai discrimini

etniile sfâşie

şi vântul pe câmpie

concilii vegetale

sunatelor portale

rar metafizici zorii

infarctului de glorii

cerneala mă înşeală

cu iapa minerală

ideile poema

ţi-ar mai şopti poema

l-a înţeles şi pielea

pe Nicolae Velea

cu capul în zăpadă

murind din Iliadă

în scrumul Eliade

nescormonitul vad e

în dodii mai vorbească

şi peştele din broască

arată-mi criminalii

pe Mara şi pe Kali

în ţara asta joacă

pe craiul orice moacă

acest oraş se surpă

cu lumea pe o purpă

cu purpura galantă

ce n-aş fi dat-o plantă

play boys întârziaţi’s

citesc angelus pacis

că unde-s doctoranzii

broscoii goelanzii

la mormoloci la moară

prin râşniţele sfoară

deci alungatul vine

ca să-l alungi mai bine

i-ar place să şi moară

la mormoloci la moară

nimic de-aici din ţară

n-ar fi de nas pe-afară

cum să te vadă neamţul

că te-nghiţi Bizanţul

smuls laur osul măduv

orfanului de văduv

pe Buddha nu-l ucide

în zilele umide

râu peste râu sintagmă

vulcanul fără magmă

prin sate colbuite

sărută damf de vite

misterizează insul

insula dinadinsul

senecte onomastici

crăpi crucile de zvastici

în dragoste şi drastici

sărit un pom azi gardă

grădină şi nu zgardă

o lene japoneză

insecta pe faleză

ai mai cânta balada

aproape teravada

cum cine nu iubeşte

pe Buddha creştineşte

lingvistic românescul

fărâmă arabescul

doctrine şi religii

doar aţa mămăligii

te-nsingură natura

de tot te-ai da la dura

era mai sociabil

pământu-ne arabil

vom mai citi ziare

cu tuşul în cătare

ne-am părăsit altarul

cristosul şi tâlharul

n-aş căuta părinţii

paragina fiinţii

misterele tăiate

paralizii fătate

creionul şi hârtia

sicriul veşnicia

pui verzi în crengi bătrâne

cu sângele de zâne

amiază bucovină

învie-ne la cină

pe mâine dimineaţă

în obosită ceaţă

ţi-ar fi iubita dragă

şi sluga la dârloagă

vei învia Cristoase

cu zilele frumoase

când răstignita ploaie

de cruce se îndoaie

s-or bate-n cartiere

trei grindini congenere

mormintele cu funtă

roşită pentru nuntă

vândută tescovina

din toamna cu pricina

ţestoasa rozmarina

de dulce insulina

mutat din film în frescă-i

eidosul de-l plescăi

părelnicii magnolii

pe prispele de holii

pe regele cu fete

îl cântă un sticlete

mai roşii şi mai spânii

împăturesc stăpânii

batjocura de turbă

o primăvară furbă

vitalitate spaime

de dincolo de basme

crestată scara sacră

cu pieptul supt în lacră

nici mort nici o scofală

cu veşnic burta goală

natura încreştină

hindusă rădăcină

teroarea trântei tentei

drepţi sublocotenentei

doreaţi de ţuică şi voi

a Şiva turui-voi

creştin hindus budh poza

ne-o oglindi mimoza

eşti supărat o superi

nu eşti nimic ienuperi

cosaşii pscuiască

din mormoloci o broască

din cozi ei să concrească

băltoacă românească

spre berze să stropească

ediţii rourască

ne-om povesti o glumă

cu umbra peste humă

te tai în săbii vide

cu blândă pe omide

te-ai plictisit de rele

prea crime între ele

te alinai în urmă

ori singur zen ori turmă

visa o bunătate

şi te trezeai pe coate

dacă-ţi trăieşte ţara

dacă apucă vara

de Vede-ntrebi religii

într-una a quadrigii

Gertrude pe copertă

vrea Plata o ofertă

istorii itihasa

învie-se terasa

Vezuvii teravade

tichia pe alcade

până să mori Cristoase

natura înviase

nainte ţi-o trimis-ai

creştinii hinzii isai

un Shakespeare Eminescu

la rigă boierescu’

morminte de-nviere

comune frigidere

simbol croit din zare

în sufletul cu sare

ne-am preumblat rămasul

pe sub coroană ceasul

mi se părea oraşul

cu mamă ciobănaşul

cei îmbrăcaţi de pază

cum se invidiază

opusă mângâiere

de sine viu messere

cât am gătit mănâncă

o hrană mai adâncă

trist Crist şi mama tristă

Cristina mai există

oceanele despartă

uscat de marea moartă

cum zilele prozodii

ni le vorbeam în dodii

ca lui Brâncuşi în paseri

postsinergetici laseri

prăda-te-vom de clime

preasfânt Ierusalime

prin secete de sânge

în trupuri a te frânge

nu te certa în stadii

aproape de samadhi

abia neadorminda

cânta Gitagovinda

Oceanul Indian şi

coafura avalanşei

bătrânul trântor aur

îmi cere pe centaur

bun de nimic nimicul

subţire borangicul

namthar kabun nainte

de nostradamic dinte

mereu se-ntorc pe gheare

sicrie de fanfare

am regretat tăierea

bărbatul şi muierea

schizofrenia păcii

nonviolenţa crăcii

la apă insolaţii

lansaţi-ne soldaţii

lin fetele trăgace

vibrând în carapace

mai bărbătească lipsa

din gnoza de-a eclipsa

dedus crepuscul mumei

cât zacerea anume-i

eşti viaţă ori eşti moarte

fiinţă mai departe

înfăşuri aer fumul

înalţă-se în cumul

schit spart pe după scaun

apocaliptic faun

repetitiv nimicul

bunica şi bunicul

ai observat conserve

în astrele minerve

o pasăre ne fie

noroi copilărie

o broască tiranie

şi mormolocii vrie

ce-a înverzit în ţară

şi zeii înfioară

le cânţi din os rahitic

şi poatmodern şi scitic

în lună câte-n stele-n

ţi-voi scrie Mary Ellen

n-ai dumnezeu n-ai rege

cuţite nici bricege

când nu te taie cutra

îţi împrumută mutra

te-ar întrerupe ludic

juma de lună budhic

juma romanul scotu-l

pe unde-aştaptă scotul

fotografia cură

în val de ştersătură

ţăran venise-n ţară

din mamă venustară

boier de viţă lună

cum numai se cunună

pe când îşi face partea

voievodală moartea

ne-n Napoli trei Ischii

oceanul peste whiskey

când moartea la fereastră

pe lacră nealbastră

ce voluptate tandră

petala de mixandră

învăţul deodarul

copilul de-a hotarul

buddhism în somn chinezii

Bercenilor amiezii

bătăi de kaliyuga

de-a ştiuca şi păstruga

hora de rău ne joacă

pe copcă samotracă

nu dai nu iei te sparge

cadâna din catarge

din plopii puf pe ornic

copii or creşte dornic

n-ar recunoaşte spiţa

mătuşa Joimăriţa

întorci pe mătăhuze

femeile lehuze

metalele torporii

zburate de prigorii

te unduie înaltul

pigmentului cobaltul

fobiile pitoace

botezuri de-a pitace

trei-patru peisaje

tu mai dansează paje

examenul ca popii

cu bonzii Caliopei

te-amuză rostogolul

nestors cu protocolul

crai funerar în piatră

sanscritizat la şatră

căldurile de-ndată

s-au înserat în fată

intrarea pe familii

topitelor familii

roman buddhist emine

scian Sicilii sine

sigiliu zâna zurui

nebunul în conturu-i

Pomârla secol salbă

împământare albă

cum dormi să te inspire

câmpiile asire

n-ai cărţi la ursitoare

furate de furare

murite de murire

azure coviltire

păscută slavă oaia

curtează ghionoaia

te smulge tot duşmanul

cu viaţa şi cu anul

îmi pare timpul rimă

de naştere şi crimă

cu nunta mai tăiată

potnţă niciodată

mai va la tinereţe

o ceartă feţe-feţe

respinge omul omul

de-a fratele cu pomul

la club octogenarii

îşi moleşiră parii

n-o să mai moară dacă

se naşte-n ţară dacă

semn c-ai murit vii lumii

şi eşti doar moartea mumii

restart pe lungi arcane

scurtatelor catane

iar sărbători în dodii

adiţiunea nod i-i

îţi râzi sonoritatea

a ronţăi dreptatea

ruină muzicală

acorduri după gală

sărată amintire

de sânge-n cimitire

mecanicul cadână

o să-ţi mai taie-o mână

cu limba îmbătată

pe creierul salată

descrii din cancer luna

de-a sfera şi cununa

ne-am mai certa la zece

gloria lumii trece

emfaza de înconjur

cu dragostea mai n-o-njur

din singure ai grijă

îţi scriu pe câte-o schijă

ce-ai ănceput reved

c-a întrebat de Vede

ţi-a scris buddha zici Rushdie

prin ierburile puştii

o viaţă vers şi varsă

păunul rufa stoarsă

s-o mai înece malul

sanscrit şi papagalul

nimicul rugăciunii

lui Buddha Sakyamuni

aşa şi colonelul

kshatryia-i face felul

incinerat la apă

comună nici o groapă

visat oricâtor rele

omorul nu se spele

i se părea de boală

în paradis vestală

~*~

George Anca