Prima
săptămână de război. Ce urmează ?
Petru
Romoşan
06
Martie 2022
Sursele de informare despre războiul din
Ucraina, cele serioase şi verificate, sunt foarte puţine. Ele nu trebuie
căutate în media mainstream americană sau vest-europeană, care s-a pus în modul
„presă de război împotriva Rusiei”. Cu toate războaiele se întâmplă la fel, iar
azi, după doi ani de propagandă pandemică, Covid, vaccin, cu atât mai mult.
Despre presa naţională ce ar fi de spus? Majoritatea ziariştilor români nu
citesc în nici o limbă străină şi, bineînţeles, nu se găsesc nici pe câmpul de
luptă din Ucraina (cu puţine excepţii - Libertatea, de exemplu). Iar sursele de
informare directe ucrainene şi ruseşti lipsesc cu desăvârşire. Doar cele
indirecte pot fi urmărite şi folosite.
Vom lua în considerare numai sursele
garantate în timp, înainte de conflictul ruso-ucrainean, chiar cu riscul de a
face apel repetat la aceleaşi surse. Care este deci situaţia la zi după prima
săptămână de conflict ? Să-l citim din nou pe Andrei Raevsky, analist militar
recunoscut în toată lumea: „La ora actuală, discursul occidental, în ansamblul
său, se bazează pe acest gen de absurdităţi : Rusia este pe punctul de a fi
înfrântă complet, armata şi poporul ucrainean au câştigat pe toate fronturile,
iar Ze [Zelenski - n.n.], susţinut de N.A.T.O., U.E., S.U.A. şi întreaga
planetă, e pe punctul de a-şi impune condiţiile pentru o capitulare rusă.
Hărţile ? Toate sunt false. Rapoartele de la faţa locului ? Sunt şi ele false
cu toatele. Până acum, chestia asta a funcţionat mai degrabă bine. Dar iată şi
faptele concrete privind armata ucraineană:
- Armata aeriană - dispărută
- Marina - dispărută
- Capacităţile de tir la distanţă -
dispărute
- Apărarea antiaeriană - dispărută
- Trupele regulate ale armatei terestre -
nu mai puţin de 65 % (unii zic până la 80 %) din armata ucraineană este
încercuită şi condamnată
Diverse unităţi naziste : nu am cifrele,
dar o mare parte dintre aceste unităţi sunt acum fie în „cazanul” din Donbas,
fie în Mariupol. În majoritate, aceşti soldaţi nu vor fi făcuţi prizonieri, cu
excepţia şefilor, care vor fi judecaţi şi condamnaţi pentru nenumăratele lor
crime.
Deci, în termenii obiectivelor ruse, iată
cum aş interpreta faptele :
- Dezarmarea Ucrainei: în cea mai mare
parte, s-a făcut deja, Ucraina nu mai are cu ce să ameninţe Rusia;
- Denazificarea Ucrainei : aceasta abia a
început, dar condiţiile sunt foarte bune şi sunt convins că majoritatea
naziştilor puri şi duri vor fi morţi în curând” (One week into the Russian
special operation in the Ukraine)[1].
Cine este Andrei Raevsky ? „Sunt născut în
Elveţia, într-o famile de refugiaţi ruşi care au fugit de revoluţia bolşevică
din Rusia, deci sunt rus alb. Am studiat strategia militară, am făcut studii
strategice în SUA şi am fost pentru o bună parte a vieţii mele, până în 1991,
un militant antisovietic foarte activ. KGB-ul a fost marele meu inamic şi am
fost un luptător în Războiul Rece. În cele din urmă, am lucrat mulţi ani în
Elveţia ca analist militar în intelligence-ul strategic. Am lucrat, de
asemenea, pentru O.N.U. în calitate de cercetător în domeniul dezarmării. În
anii mei petrecuţi la O.N.U., războaiele din Bosnia, Croaţia şi, mai târziu,
din Kosovo mi-au deschis cu adevărat ochii asupra naivităţii mele de pe când
credeam că există «buni » şi « răi » [...]. Am sfârşit prin a mă regăsi pe
lista neagră în Elveţia şi am emigrat în S.U.A. pentru că soţia mea era
cetăţean american. Soţia mea, ca şi mine, este o descendentă a refugiaţilor
ruşi din primul val, deci familia ei a emigrat, de asemenea, după aşa-zisul război
civil. Ea şi eu facem parte din a patra generaţie de emigraţi, dar noi vorbim
tot rusă acasă, ca şi copiii noştri.
Când am ajuns în Statele Unite, am început
să ţin un blog doar pentru că era un fel de psihoterapie pentru mine să scriu
ce voiam. Scriam mai ales despre Orientul Mijlociu, dar, când s-a dat lovitura
de stat în Ucraina, în 2014, am început să scriu despre evenimentele de acolo,
iar blogul meu a devenit deodată, foarte repede, celebru pentru că scriam în
engleză, dar dintr-un punct de vedere rus. Am fost surprins. Nu mă gândisem
iniţial că blogul meu ar putea avea un cât de mic succes, dar, cum eram, prin
formarea şi cariera mea, expert în chestiuni militare, mi-a fost uşor să văd că
versiunea oficială despre faptele din Ucraina nu era adevărată” (Andrei Raevsky
- „Interview du Saker, alias Andrei Raevsky”[2].
Care este concluzia intermediară (la o
săptămână de la declanşarea conflictului) a lui Andrei Raevsky, „The Saker” ?
„Occidentul a făcut să i se urce Rusiei sângele la cap, forţând-o să intervină
şi distrugând astfel orice şansă pentru ca UE să fie decolonizată în următorul
deceniu, dacă nu mai mult. Occidentul i-a mai dat un pumn zdravăn Rusiei
controlând foarte eficace naraţiunea. Dar ce se va întâmpla mai departe ? Rusia
a dezarmat şi în curând va denazifica Ucraina, e o evidenţă. Dar ce se va
petrece după ? Nu uitaţi că NU e vorba de Ucraina, ci de ansamblul viitoarei
arhitecturi de securitate a Europei.
Aş zice, simplu, următoarele: în timp ce
Rusia nu va invada U.E. şi nici măcar Polonia, războiul rus pentru a respinge
N.A.T.O. nu face decât să înceapă, şi acest război va dura luni de zile, deci
pregătiţi-vă pentru asta. E vorba de luni. Pregătiţi-vă pentru o luptă lungă şi
grea”[3].
Altă sursă verificată, Éric Verhaeghe şi
site-ul pe care scrie, Le Courrier des stratèges, se exprimă destul de clar despre
riscul la care se expune România într-o a doua etapă a războiului : „În
realitate, nimeni (şi e normal să fie aşa) nu cunoaşte cu adevărat scopurile
războiului lui Vladimir Putin. Totuşi, aşa cum remarca Édouard Husson în
ultimul său bilanţ al operaţiunilor de pe teren (din Ucraina. Édouard Husson
scrie şi el pe Le Courrier des stratèges - n.n.), intelligence-ul american este
eficace şi pare lucid în ceea ce priveşte situaţia reală. Ne putem deci încrede
în temerile americane difuzate în sânul lui NATO în legătură cu o extindere a
conflictului la România, de exemplu, sau în legătură cu ipoteza unui război
lung. Emmanuel Macron a anunţat şi el acest război lung şi a desfăşurat trupe
suplimentare în România, semn că există o îngrijorare semnificativă în această
privinţă. Această alertă arată fragilitatea comentariilor jurnalistice care îşi
bat joc de armata rusă fiindcă n-a luat în stăpânire în opt zile o ţară mai
mare decât Franţa, dar mult mai slab înzestrată cu autostrăzi şi felurite
drumuri de acces. Regăsim în această reacţie nenorocirile tipice ale societăţii
spectacolului: confuzia dintre imaginile de la Hollywood şi realitate. Dar nu,
invadarea Ucrainei nu e un film de război, nici o operaţiune de comunicare.
Este fructul unei strategii îndelung cântărite, pregătite şi care se
proiectează pe termen lung” (Comment Vladimir Poutine pourra(it) entraîner les
USA dans une confrontation directe)[4].
În partea a doua a confictului din
Ucraina, Rusia poate fi interesată să implice direct S.U.A., chiar şi cu
utilizarea limitată a armelor nucleare. Avantajele pe care le deţine azi Rusia,
cu rachetele ei hipersonice, dotate „clasic” sau nuclear, şi cu o apărare
practic de nepătruns, o poate împinge spre decizii militare necunoscute până
azi. Cei care se vor implica militar alături de Ucraina, chiar dacă sunt membri
N.A.T.O., riscă să verifice pe pielea lor această teribilă ipoteză. Soliditatea
N.A.T.O., cu al său faimos punct 5 din Tratat, nu a fost testată, în realitate,
niciodată până azi.
Dar principala dimensiune a conflictului
Rusia-Occident e cea economică. Charles Gave, un experimentat participant la
viaţa economică şi financiară mondială (mulţi ani la Londra, Hong Kong etc.),
autor al câtorva cărţi, printre care „Des Lions menés par des ânes” (Leii conduşi
de măgari, Éditions Robert Laffont, 2001, ediţia a doua, 2003), face o lungă
analiză aplicată: „Rusia e în echilibru bugetar, are excedente considerabile la
conturile ei curente, o datorie externă şi internă foarte mică, rate ale
dobânzii reale la obligaţiunile la 10 ani de peste 5 %, este excedentară în
materie de energie, de produse agricole (grâu în special) şi de materii prime.
În fine, Rusia are rezerve de schimb (doar 15 % în dolari) care acoperă practic
doi ani de importuri, ceea ce e gigantic. Ca să rezumăm realitatea, lumea în
general şi Europa în particular au mult mai mare nevoie de Rusia decât are
Rusia nevoie de ele [...]. Europa e într-o situaţie imposibilă.
Datoriile statelor sunt uriaşe, deficitele
bugetare incontrolabile dacă ratele dobânzilor revin la un nivel normal,
deficite externe inevitabile dacă preţul energiei continuă să crească, ratele
dobânzilor reale la obligaţiunile la 10 ani sunt grav negative. Situaţia
economică şi financiară a Europei este literalmante inversul celei de care
beneficiază Rusia, ceea ce înseamnă că Europa este într-o situaţie dezastruoasă
şi n-ar trebui în nici un caz să se lanseze într-un conflict cu Rusia. Căci,
dacă Rusia taie exporturile sale de gaz şi de petrol, Europa va intra imediat
într-o foarte puternică recesiune inflaţionistă, cam ca Marea Britanie în
1976-1977, şi euro va dispărea, confruntat cu furia popoarelor, ceea ce va
genera o altă criză”[5].
P.S. O informaţie militară foarte recentă
: „Batalionul nazist « Aidar » a suferit o grea înfrângere în sud-estul
Ucrainei la 2 martie 2022. Peste 5.000 de soldaţi au fugit, inclusiv
instructorii lor de la Greystone (fost Blackwater). Au abandonat şi materialul
pe care-l primiseră de la N.A.T.O. Batalionul nazist « Azov » continuă lupta”
[6] .
---------------------------------
[1]
https://thesaker.is/one-week-into-the-russian-special-operation-in-the-ukraineupdate/
- 2 martie 2022.
[2]
https://groupegaullistesceaux.wordpress.com/2017/10/31/interview-du-saker-alias-andrei-raevsky/
- 31 octombrie 2017.
[3] One week into the Russian special
operation in the Ukraine – update”-
https://thesaker.is/one-week-into-the-russian-special-operation-in-the-ukraineupdate/
- 3 martie 2022 – idem.
[4]
https://lecourrierdesstrateges.fr/2022/03/02/comment-vladimir-poutine-pourrait-entrainer-les-usa-dans-une-confrontation-directe/
- 2 martie 2022.
[5] Guerre Russie-Ukraine : conséquences
économiques et financières -
https://information.tv5monde.com/info/guerre-en-ukraine-
quelles-consequences-economiques-446385 - 28 februarie 2022
[6] Défaite du bataillon nazi Aïdar,
https://www.voltairenet.org/article215889.html - 2 martie 2022.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu