DESPRE
O EXPRESĂ ÎNTÂMPLARE CU O CĂPRIOARĂ,
DIN
SECETOASA VARĂ
~*~
Tu,
cel care nu te bărberești, numai te aranjezi, Ben Todică-"
-
ce zici despre Grigore Vieru?
despre
ABECEDARUL MEU, DREPT DUMNEZEU,
tu
ce comentezi/ despre tânărul și, nativul Labiș
care
a scris
despre
sufletul meu,
despre
moartea și, nu despre salvarea căprioarei
ori
despre salvarea lui Eminescu/ un mare proscris, căruia Eminescu
i
s-a spus mai presus de Iisus, Eminescu, după Eminovici,
i
s-a spus: Eminescu, un albastru de-al nostru, din tezaurul nostru,
că
Eminescu,
i-a
spus alt român, Iosif Vulcan,
după
cum ne-a rămas, în scris/ni s-a zis teribil/impecabil, acceptabil captatibil, mega
undă verde,
magna
cum laude-forte,
verde,
mega magma cum laude a faptelor bune,
nota
bene,
pentru
a le salva pe cele două lebede,
niște
lebede aflate undeva pe lacul înghețat peste noapte,
în
ger, în liber arbitru sub cer, zgriburite,
în
frig,
pe
făcute covrig
pe
tărâmul înghețat, făcute ghem/covrig, fă cute de ger făcute de frig,
dar
un anonim,
cel
care a telefonat la 112 și, pe mutele lebede, le-a salvat,
însă
mutele lebede, nu știu,
să-i...,
mutele lebede,
nu
pot sa mulțumească anonimului salvator,
că
pe amândouă le-a salvat,
dar
ele, lebedele
nu
știu salvatorului să mulțumească,
pentru că au fost salvate amândouă,
că
au fost din ger de oameni și, de cer salvate,
că
n-au murit
ca,
în acea secetoasă vară biata inimoară de căprioară
a
murit,
în
acea vară într-o anumită, renumită și minunată țară.
~*~
PAVEL
RATUNDEANU-FERGHETE
Ce,nobile simțăminte,în emoții simțite.
RăspundețiȘtergere