de George Anca
1990
nu se năzărea
nu se năzărea
jumătatea sa
revoluția
cutăricăva
m-o admonesta
momo m-o mâca
și cu dodia
Nola să trăiești
până-n București
Giovanna e andatta
că o bate tata
cigaretti due
bătute în cuie
s-a mai dus
foarte plus
bate lux
fiat lux
pozelor
rozelor
în Indore
grazia notte
teracote
fum pe coș
pod cocoș
pini rotunzi
despătrunzi
amfiteatru
turnul patru
de-a pătruns
soare uns
prin tumel
prin inel
Jundandel
palmieri
palmieri ferchezuiți
oilor nu behăiți
stânjenei
nestânjeniți
încismatelor răchiți
așteptați-i pe
tranziți
sus mai sigur jos
veliți
la cină mitraliera
în noi și la Abdera
certându-ne himera
filigranat computer
nimic ce dă din uter
în praf e a mea
mutter
un italian de stâng
zice vine Timișoara
a rima cu-a lui
Ferrara
luna-n dreapta n-o
mai strâng
doamne unde-ți
petreci seara
că mi-e mintea numai
crâng
jos ard lumini tămâie
până peste Banat
Eminovici rămâie-n
cerescul împărat
altarele mângâie
și melancoliat
pe Rabindranath l-a
salutat marea
pe Mahatma l-a
salutat Blaga
pe Maica o salută
Golanii
Maică tu ești lângă
rugăciunea
lui Eminescu
mângâindu-ne
libertatea
nemuritoare
după
după ce m-ai omorât
m-ai cuprins pe după
gât
după ce m-ai gâtuit
o rărisei din clipit
de ce nu vă bucurați
pe când vă omoară
frați
criminali
sanctificați
vreme indigo dicteze
din memorie asceze
martiraje calabreze
între cheile franceze
declinarea cazului
Cheile Bicazului
blândețe-n mușuroi
respir-o
pauză-n teatru lumea
mir-o
foșnet în toate
limbile
femei pierdute
zimbrii le
mâna de tuș sub linii
ghicească-le-o elinii
așa eram
așa eram în viață pe
când mergeam la curse
fript aerul de șoapte
când lacrima nu curse
ar fi un film de lume
sfârșită împreună
și niciodată timpul
de soare și de lună
n-am petrecut
cruzimea cu dragoste atlantă
decapitându-și trupul
mințirea de bacantă
de-al sfătuirii satir
întorsă la ai ei
nu s-o lega reproșul
nevsetelor de smei
suită despărțirea pe
mute ruturi zise
copilei mănăstire
copilului parise
pe câtă călcătură vocația
de-o parte
iubi-ne-vom o viață
uita-ne-vom o moarte
tulce
tulce de dulce
tulnice culce
sfântul Francesco
frate al fresco
lume lumină ca luna
plină
ape secrete oglinzi
îmbete
disimulato-n pașii
lui Platon
suferă nuferi numai
să suferi
moartea comună de ne
cunună
destin cu soartă viul
cu moartă
mama mă naște cam pe
la Paște
apoi mă cheamă țărâna
mamă
Diana suplă păduri
acuplă
cu păunașul codrilor
Iașul
dai fiecărui ce ne
mai dărui
viață și moarte
întreg cu parte
muiere miere
fiere-nfiere
lacul din ploaie
umple-l Danae
ne mai observă stinsă
Minervă
1991
adormind golf
adormind golf
trezindu-te
cântec într-o diană
tu descrii jalea
câmpului
alegerea sinuciderii
letter words for the
same
sadness called
thought
pagini de-astea ne
lipsiră
nici dușmanii nu
citiră
cantarida Londrelor
lindina atolilor
înhăitarea sorilor
florilor vrejurilor
altfelul omorurilor
de mă minți de nu mă
minți
ești femeie cu
părinți
de mai vii de nu mai
vii
ești femeie cu copii
de iubești de nu
iubești
femeie din București
de te lasă nu te lasă
în America mireasă
pe necitite oe
nescrise
tu vei mai prefera
narcise
cine-n Suceava te
găsise
la Zamka-n clopot
iarbă ți se
în ascultare nu de
misse
în voce tremurând
abise
strigați copii
crescute vise
pe necitite pe nescrise
1992
ești
ești numai din țara
asta numai
din satul tău numai
din căsuța
cu două odăi mai mult
ferestre
nici una spre nord la
miazăzi
urzoiul spre cea de
răsărit
buduroaiele afară
zburate
spre nucul tăiat la
moartea
mamei fără bani
de-nmormântare
n-ai habar de lumea
asta dusă
plus ce-o să vină nu
te mai cheamă
strigăte plouate pe
copii
fata pe o regie
civilă
ne-o trece agonia ca
o bucurie
schimbă-te dă-ți un
pumn scoate limba
ne-ar trebui prunele
prunilor tăiați
distrugere
prodigioasă ne păscu din veac
la ce ne-am despărți
în curăția furată
de spinările
răscoapte ale rechinilor
unde sunt oamenii
serioși
unde sunt tinerii
feți-frumoși
unde sunt fetele
cinstite
unde sunt crescătorii
de vite
unde sunt cei ce nu
mai fură
unde sunt criminalii
în armură
unde sunt sfinții din
jilț
unde sunt îngerii cu
șbilț
nu mai cânți nu mai
vorbești
mă mir la ce mai
trăiești
cine să te mai omoare
mioare apus de soare
du-te și înjură-te
Doamne neîndură-te
spre alți munți Bihar
Bihor
cum mi-a fost moartea
să mor
nici strigăt
nici strigăt nu te
pierde ce n-ai da
cochetă sanie pe lanț
sub nea
cazi lemn arzi
căprioara-n laț
ne-apropia ocheanul
braț la braț
pingeluiți rășina
căpriori
cu Nanda Devi
prânzului răcori
din Bombay armatorul
cu ziar
chinezilor basarabeni
fanar
în Moscova pancartele
omor
Moldova molotovă
dragă lor
la fel americanilor
deviz
de viză pe
independent parbriz
trei nasturi între
filme înghiții
și-mi pică ochii
fostei veresii
cum nu te-afunzi în
Himalaia nici
zăpezilor nu le
îndemni furnici
mereu la începutul de
poem
sărit în hău matern
sub diadem
cum te-ai îmbolnăvit
să stai de viu
în depărtările delir
deliu
nu-mi urmăresc nici
partea de covor
filosofat persan
pereților
cireșe
cireșe păsări amărui
bătăi armate pui de
cui
îi dete caporalului
din elea lungi
homarului
pe burtă la loc
comanda
două numere Smaranda
când sub pat el mă
băgase
câinele căzut pe oase
atenție trec
tancurile
târâș pe coate și
genunchi
și cum dădea-n fluier
cu bocancii
îi rup piciorul prins
în Vâlcea
i-arăt eu cum vin
tancurile
la Heidelberg în New
York scris
ca-n vârful Folgariei
mi-s
ceva mai mult
ceva mai mult de două
luni pre Indii
ființa cui și-a mea
nemaisonindii
pluralele rimate
inabil de
cuvintele împleticite
pilde
nevasta îmi trântește
ușile
țânțarii țărilor
căpușile
deci nu ne revedem
calamici
cu dumnezeul foștilor
germanici
la nervi speli vase
dacă nu speli rufe
se duce vremea
țâțelor de fufe
industrioiul trup
c-al dumitale
mai gras la față
mâini fractale
ce-oi fi spălat
orgolioasă pleci
cu dumnezeu alături
la dovleci
vei și lega alcool de
gambă
nu muzicală pic de
malagambă
nu făceam
politică
nu făceam politică
parol
zvâcneam centauri pe
rol
deșteptăciunea
tunurilor ruse
metal pe cap de fier
s-aduse
secretul vieții
moartea laur
și veștejit și ne de
aur
studiază-se părăsirea
comanda
poza mergătoare
ananda
voi nu-mi înșelegeți
glanda
nici deșertuțul
Karaganda
de-o șansonetă cu
Sanda
pe ce tinerețe banda
nici arici nici brici
un ban da
vină euforia
vină euforia morții
putrezitoare
grabnic întrebându-se
a companie
grave cadavre peace
is deathe Sarajevo
cum te înconjură aura
întunecimii
Alecu Russo trece
podul pe la Tighina
Alecu Ghica la poarta
templului Jaganath
femeile în trenuri
deraiate nască
întru zărirea stelei
magii orbi la timp
Vinod aproape-n uitarea
zoroastriei
siriaca întrebându-l
de un poet
simplificate poemele
de amurg
doctor honoris causa
în woodland
pagini sanscrite ori
nimic Albionul
calm șamanism un
chong pe Jamuna
oameni mulți în
gesturile bazarului
spitalul Jain de
vizavi de Lal Qila
Tiraspol
Tiraspol ucide adus
de Siberia
până-n Sibiu poate
yana
copacul o femeie
dărâmându-l
cu tot soarele din
coaja infernului
bobul de orez
fecundând Himalaia
șoarecele sodomizând
elefantul troian
până și norul
trezindu-te acoperise soarele
nu știu dacă am avut
c-am avut holeră
mă și durea în
Amazonia serii
pe somn devreme nopți
tiraspe
exact ca Dariu-al lui
Istaspe
te culci cu visul
pe-mpușcate
să te trezești oltean
macate
ferindu-te cum te
aruncă
bombarda și nu singur
luncă
la nevăzută și
grădină
poetului să te ațină
în romanul colonel
este foaia de bordel
el se-ncineră bătrân
Jean jumate fără fân
tocmai azi de
împărați
maică-sa nici la
Galați
astei Prahove țărână
peste anima stăpână
se luminează tir pe
somn Tiraspol
Cocioarvă pe unde o
fi pus cărțile
femeie înveselită de
operație
pe legăturile cu
biblioțara
nu te mai snobești
snopești
miaună surzenia în
parte
ieri cu meditația azi
cu pagină
dacă mai ajunge la
citat
cum omoară rușii
păsări înjurate
anglic panglic dodii
netelefonate
doar războiul gluma
cât că te omoară
și se ivănește
sconxul subțioară
vii se priveghează la
plecări incerte
sfinții cu Așoka să
nu se mai certe
te gândeai prin lume
c-ai trecut agale
munții te uitară
sângele la vale
contaminezi mai moale
andante ideații
la sreașină la poale
surorile și frații
așteaptă cine moare
a mai trăi pomană
aprinsă lumânare
vecină narcomană
ți-am fost mi-ai fost
prieten m-ai ucis
copiilor le-ai spus
că nu există dumnezeu
mărunte educații
copii în locul sângelui
regie arheologică
muzică de război
Eroica-n Berlin
cartea de pace
spre Chișinău
microbuz albastru iranian
Romulus încă etnos în
sala academică
pe cine porecliseți
regina de cupă
morbiditatea din
lipsă de umor și caracter
tot mergem în vorbele
politrucilor
cu neveste
nevorbitoare pământului
vârfuri verzi în plai
albastru vara morți
demult m-am dezvățat
de testament
ziseși de putsch acum
încep războiului
motivați numai de
primejdie singura-ne soartă
Dubăsari și duba
noastră cu bătrâni și securiști
câte și-ale vieții
și-ale morții și-ale nimicului
ne privește
comensurabilitatea caravană
unghiuri comuniste de
filmare muribundă
octogenarii mă retrag
din consilii
în bibliotecă și greu
ne ironizăm
trei mese rotunde pe
o împăcare
în neant cu
discursuri de pelin
o bătută sciților și
cine știe capul
nu spui oricui că
l-ai mai văzut
Wulfila Golful
Basarabia
haine mâncare
meditație rugăciune
ajungi pe front
virgină de război
dulgheri muzeografi
cum să practici
devoțiunea
pământească născut
din
frumusețea
batjocorită
femei nevrotice în
amurg
urască-te în calea
ucigașilor
cum dacă-ai fi trăit
ar fi avut cum să te
ignore
lăudată să nu dea
greș
țintuindu-te toată
viața
oriunde de oriunde ca
și cum
îți ești carabina
sortită
spre tine îndreptată
că de ce Dubăsari
la Consiliul de
Securitate
când mergi în Basarabia
îți faci o cruce
sub fulgere că de
trei
zile plouă mană
vezi merele și vinul
încirezând bazarul
te năpădească semin-
țiile în necunoștință
de la zero azi și
mâine
cu Sisif mânânci o
pâine
mai străinul niciun
câine
nu-nțelege azi și
mâine
ci tu doame ne
rămîine
dăruiești la câine
pâine
dragostea ne e de
câine
de la zero azi și
mâine
a se găsi din
subiecte
cămara crestei
basarabe
o Indie de dialecte
pân' la Soroca Om și Babe
ce să le spun tăcere
secte
armata paișpe fără
roabe
abia a treișpea
incorecte
stanțări de Gemina la
boabe
deci imnuri urmă
improviză
cântarelor de peste
vreme
pe Tisa tisă
marșandiză
pe Nistru sângerate
creme
grâu supt în drumul
către spice
de râs dușmanul să se
strice
de și-a pus sub cap
la moarte
traista cu țărâni
departe
din toate pământurile
să nu-l bată
vânturile
mormântul Sibiului
buruiana viului
mâna balomirului
verde calomfirului
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu