"Cînd bordelul e o mînăstire
"
A cui e
vina?
Vina este
a noastră. Avem nişte trimişi diplomatici în afară care nu-şi fac datoria. Nu
fac nici un fel de propagandă pentru poporul român, pentru ca se ştie că româna
e o limbă de origine latină . Eu am intîlnit o profesoară de franceză,
care absolvise la Sorbona şi care nu ştia că româna e o limbă romanică! M-am
oferit să-i spun eu care sunt cele 10 limbi romanice, dacă la Sorbona tot nu
învăţase. S-a mirat: "Da,
dar e atît de înrudită cu slava!" "Ştiţi cît e de înrudită cu slava?
Tot atât cît o să fie şi franceza cu limba chineza, dupa ce vă vor ocupa
chinezii!".
Alt caz: o fostă colegă, eminentă cunoscătoare a limbilor
clasice, Lia Lupaş, lucra la o bibliotecă din New York . Trebuia să fie
avansată şi a completat un formular, în care spunea ce limbi cunoaşte: printre
altele, franceza, engleza, rusa. D-na care o examina a întrebat-o de ce a
trecut şi rusa, doar limba ei maternă nu e slava? Ea a zis că nu, că româna e o
limbă romanică. Motiv pentru care n-a mai fost avansată.
Alt om cu multă carte, Dan Grigorescu, aflat la New York într-un
post oficial, se duce la Biblioteca Municipală şi găseşte o singură carte în
română, care era trecută la sectorul de limbi slave. I-a explicat directorului
că româna e o limbă romanică, s-o mute unde-i e locul. A doua zi, a găsit
cartea tot la sectia "Slave". Deci, vina nu e numai a noastră,
ci şi a încăpăţînării lor cretine, chiar dacă-s filologi.
O întîmplare văzută de mine la televizor: un ambasador al
Germaniei la Bucureşti povestea cum vin gazetari din Germania, cu articole gata
scrise despre România, de obicei denigratoare la adresa poporului român. I le
dădeau să le citească şi el le spunea: "Nu e adevărat ce spuneţi! Eu
trăiesc aici şi ştiu că nu-i aşa!". Iar ei se duceau în Germania şi
publicau articolele exact aşa cum le scriseseră.
Deducem că e o rea voinţă internaţională manifestă faţă de
această ţară, cu sprijin şi din România. Înţeleptul chinez Sun Tzu a
spus, cu mult înainte de Hristos, "Nici o ţară nu poate fi cucerită
fără o complicitate din interior". Or, la noi, complicitate inseamna
mult prea marea bunavointa faţă de parerile din exterior.
Nu ne pune nimeni în capul mesei şi nici alături de marile puteri,
chiar dacă ne-am zbătut să intrăm în NATO, în Shengen, etc. Probabil că nu
sîntem decît o ţară consumatoare, aşa cum spunea primul trimis al FMI la noi,
domnul Paul Thomson. Mă-ntreb de ce? Producătoari nu mai sîntem, e limpede.
Cu ce să ne mai lăudăm noi, românii? Cu copiii care iau Olimpiade
prin străinătate, cu oameni care fac o carieră strălucită tot în afară, pentru
că dacă ar face-o aici, ar fi şanse foarte puţine să se ştie despre ei. Avem
foarte buni specialişti în toate domeniile, dar la televizor apar doar ştiri că
românii au furat, au omorît, au escrocat. Oare numai românii fac asta? Vuiesc
agenţiile de presă cînd un român face o nelegiuire, dar nelegiuiri se-ntîmplă
în toată lumea, făcute de oricine.
Sunt scoase în evidenţă insa cele făcute de ţiganii plecaţi din
România, ca şi cînd n-ai putea să deosebeşti un ţigan de un român. Cine le-a
dat voie să treacă în ţările lor? Îmi spunea cineva avizat, că din satelit se
vede şi culoarea şireturilor de la pantofi.
De ce li s-a dat voie să treacă graniţa? Ca apoi să-i poată
expulza, spunînd "Uite ce-au făcut ticăloşii de români!". E
o demagogie de mult pornită. Aşa cum demagogia internaţională se practică
şi în alte domenii, în funcţie de interes. Exită campanie anti-drog, dar nu
există una similară anti-tutun, în nici o ţară . Pentru că de pe urma
comerţului cu tutun se scot averi imense. Ipocrizia e că pe pachetele de ţigări
ţi se spune ca tutunul e dăunător sănătăţii, dar nu e scos în afara legii ! Eu
sînt absolut convinsă că şi comerţul ilicit cu drogurile e dirijat de foarte
sus. De ce nu se poate stopa comerţul cu drogurile? N-au nici un interes,
pentru că aduce beneficii uriaşe. Doar China face excepţie. Acolo, dacă eşti
prins cu droguri, te împuşcă şi familia mai plăteşte şi glonţul !
Eu consider că omenirea e condusă cu o ipocrizie fără margini şi
fără leac. De cînd cu această notiune noua de "corectitudine
politică", s-au găsit unii în SUA care să scoată din Mark Twain cuvintele
"negru, negrotei, cioroi", pentru că nu mai e "politic
corect".
Omul ăla a trăit într-o epocă. Cum să iei un clasic al literaturii mondiale şi
să intervii în textul lui?
Tîmpenia din America, cu "cioroii" lui Mark Twain,
transportată în România, ar deveni. "Romiada", în loc de
"Ţiganiada"? "Cînticele ţigăneşti" ale lui Miron Radu
Paraschivescu sunt "Cîntice rome ?" Ce-o zice şi săracu' Garcia
Lorca, cu ale sale "Cîntece ţigăneşti" ? Ce are insultător cuvîntul
"ţigan"? E numele unei naţii. Care e deosebirea între rom şi ţigan?
Gitan, bohemian, tzigan, tsigan."
Degradarea morală e direct proporţională cu cea lingvistică? Mai
deunăzi, la televizor, am auzit o cititoare de prompter spunînd "În liceu
se aflau doisprezece fete".
"Se
învaţă foarte prost româna-n şcoli, dacă nu reuşeştesă-i înveţi pe copii că
"doi" şi doisprezece au feminin. E singura limbă romanică în
care se-ntîmpla acest lucru. Doisprezece femei, doisprezece ceasuri.
E o epidemie, o avalanşă de incultură. Nimeni nu mai zice azi
"loc", zice "locaţie", fără să-i treacă prin cap să se uite
într-un dicţionar francez sau englez să vadă ce înseamnă. Am citit într-un ziar
acum cîteva luni ceva referitor la Camilla Parker Bowles, care la a nu ştiu
cîta aniversare a căsătoriei cu Prinţul Charles, şi-a fracturat
"perineul" de la piciorul stîng.
Altcineva, la televizor, spunea, dorind să se refere la perigeu, tot
perineu! Dacă nu ştii, nu vorbeşti! Am mari dubii în privinţa absolvirii
unor şcoli. După părerea mea, îmi pare rău c-o spun, dar nu eşti neapărat
intelectual dacă ai o diplomă universitară. Profesorul Iorgu Iordan imi spunea:
"Ai
să vezi dumneata c-or să fie mai mulţi doctori decît miliţieni! "... Se
merge pe linia minimei rezistenţe. Nu le mai pasă nici profesorilor, nici
elevilor, nici studenţilor! E un dezinteres din partea ambelor părţi. Primii
zic: ce să ne mai batem capul cu ăştia, că tot nu-s buni de nimic!? ceilalţi:
ce să mai învăţăm toate prostiile astea, dacă poţi deveni miliardar doar ştiind
să te iscăleşti?
Nu pot să nu fac comparaţie între ce se auzea înainte
de '89 la tv şi la radio şi ce se aude acum. Tu, ca angajat al unui post de
televiziune, ai nişte obligaţii.
În ceea
ce spune cel pe care-l inviţi nu poţi să intervii, treaba lui, mai ales
dacă e-n direct. Pretenţia mea către angajat vine. Dacă ar căuta într-un
dicţionar sau pe internet, ar afla cum se pronunţă toate numele proprii. Am
fost uimită s-aud la un post de radio: Azi se împlinesc nu ştiu câţi ani de la
naşterea lui "Gai de Mopezan". El fiind Guy de Maupassant! Sau
Riceard Uagnăr în loc de Rihard Vagner (Richard Wagner, desigur!). A
dat telefon o doamnă şi le-a atras atenţia în direct: Este totuşi un compozitor
neamţ, cum puteţi să-i pociţi numele? Răspuns: Doamnă, dar e moda
anglizantă!...."
E moda tîmpeniei şi a inculturii, aş spune. Situaţia limbii este
deplorabilă! Chestia asta cu limbile străine poate pot s-o înţeleg, e mai
puţin gravă decît batjocorirea propriei limbi! În
Franţa, posturile radio şi tv sunt sancţionate cu amenzi grase atunci cînd
folosesc cuvinte străine în loc să folosească cuvinte franceze. In Franţa
sistemul lor de monitorizare audio-vizual este atît de performant şi de
drastic, încît atunci cînd detecteaza ceva în neregulă, îi intrerupe pe
loc".
La noi, care ar fi soluţia ieşirii din această criză?
"La noi, în afară de pile, proptele şi o piesă de mobilier prin care se
trece, se ajunge şi în mod cinstit, printr-un concurs, într-un asemenea post?
Asta e problema: dacă din 20 de candidaţi înscrişi la concurs, cîştigă al
21-lea, care nici nu s-a înscris, unde ajungem?
Dacă aşa se obţin posturile, n-avem de ce să ne mirăm că pe unele produse
cărora li se face reclamă, apar aberaţii de genul "brînză
bunăcioasă", "piersică gustăcioasă", "marea ieşeală"
etc. Nişte analfabeţi care cred că inventează ceva. Cînd a murit,
acum un an, preşedintele Poloniei, am auzit la televizor: "E un spaţiu în
faţa catedralei, care comprimă nu ştiu cîtă lume". (Poate cuprinde.) Ce să
mai vorbim despre expresia greşită "fără doar şi poate", care e de
fapt "fără dar şi poate"? Adică adversativ şi dubitativ.
Lucruri
analizate logic, ca de exemplu "mai exact şi mai corect". Le-am
intâlnit si la persoane foarte cultivate. Ne întoarcem la "unşpe trecute
fix"?"
Acum nimeni nu se duce să-şi depună un curriculum vitae, ci un
"sivi" (CV) şi pariez că majoritatea lumii nici nu ştie ce-nseamnă.
Nimeni nu se mai duce să-şi ducă undeva o autobiografie, ca să fie angajat:
aplică. Aplică pentru un job! Aplică era ceva ce se pune pe perete.
Mă indispune profund cînd aud de "brandul de
ţară". Bine că ne-am procopsit cu o frunză, care este "brandul de
ţară". Măcar dacă era şi Eva pe-acolo.
Eu nu pot
să-mi explic aceste derapaje si apariţia acestor aberaţii decât daca, la
început, a spus cineva ceva în glumă si a fost luat în serios. Eu i-aş
sfătui pe toti cei care vorbesc in public să se fereasca de greşeli, să pună
mâna pe o gramatică a limbii române şi să nu se sfiască să umble în dicţionare.
Astfel, poate n-o să mai auzim, chiar şi printre persoanele care au absolvit
Filologia, expresii de genul "cărţile care le-am cumpărat"sau
"m-am dus la servici".
Repet,
de fiecare data cand am ocazia, că exista nişte cuvinte în limba română, ca viciu,
oficiu, ospiciu, serviciu etc si nu zici "m-am dus la
ofici", nici "am fost la ospici", nici "mi-am luat un
servici de masă".
Pe mine mă surprinde cîta încredere au în ei aceşti oameni şi cîta lipsă
de indoieli în ceea ce priveşte limba română. Aş retipări "Gramatica
greşelilor", de Iorgu Iordan. O carte de consultat, nu de ţinut în casă,
pe post de bibelou
Văd un dispreţ faţă de cine mai vorbeşte corect. O nepăsare de
genul "lasă-i p-ăştia să vorbească, ne uităm în gura lor? Nişte babalîci
depăşiţi, o generaţie expirată".
Nu-i
deloc asa. Dar pînă să expire ei, îi inspiră pe alţii.
Ce modele
să mai aibă cei tineri? Cînd bordelul e o mînăstire faţă de politică, cînd la
televizor şi prin gazete sînt aproape numai obscenităţi si cînd se cultivă doar
incultura...
Ileana Vulpescu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu