„Guvernul
meu” joacă „Alba-Neagra” pentru a testa reacția de suportabilitate a
cetățenilor României
Av.
Elena Radu
09
Martie 2022
Zilele trecute a „transpirat” (deloc
întâmplător) în mass-media o înșiruire de motive și acte normative pe baza cărora,
la „indicații prețioase” de la Înalta Poartă (nu se spune care dintre „Porți”
dar se bănuiește) cetățenii României vor fi deposedați de dreptul de a-și apăra
țara, în caz de „stare de criză” (a se citi stare de război) conducerea a ceea
ce a mai rămas din Armata României să se subordoneze „cu arme și bagaje”
comandantului comandamentului trupelor de ocupație, invitate de Președintele
României prin încălcarea actului fundamental - Constituția României - fără ca
poporul să fie consultat. Reacția promptă negativă a opiniei publice - precum
și cea prezentată în textul de mai jos - s-a soldat cu un răspuns în doi peri
al Ministrului Apărării Naționale, Vasile Dincu: „Proiectul ajuns în media era
o colecție de prevederi din mai multe legi, fără expunere de motive, fără
detalii. Nu este de actualitate. Era un draft, nu era pregătit pentru a intra
în transparență. Când avem un proiect, anunțăm noi opinia publică. In media au
apărut referiri la un draft de act normativ potrivit căruia C.S.A.T. poate să
impună situația de criza, la propunerea Ministrului Apărării Naționale […]”
(Ministrul Apărării Naționale)[1].
Ironic, sub titlul „Nu suterm însărcinați,
dar naștem prematur!” jurnalista Anca Radu relatează: „După ce Vasile Dîncu a
declarat că oribilitatea aceea sinistră de proiect de lege vizând « starea de
criză » « nu este de actualitate », Cîțu vine astăzi și ne spune că se fac praf
să adopte săptămâna următoare în regim de urgență proiectul de securitate
națională, dându-ne alt rând de asigurări, cum că proiectul « nu modifică
Constituția ». Are dreptate, nu o modifică
- Doamne, ce exprimare « potrivită »! -, doar o încalcă grav. Este vina
noastră pentru tot ce permitem să ni se întâmple, deci avem obligația să le
provocăm un avort spontan!” (Redacția ART-EMIS)
Proiectul de lege privind modificarea și
completarea unor acte normative din domeniul securității și apărării naționale
încalcă prevederile Costituției României. O asemenea lege nu poate fi adoptată
de oare ce pue în pericol toți cetățenii României!
Mai, mult prevalându-se de conflictul
ruso-ucrainian, invocându-se în expunerea de motive necesitatea „aplicării
temporare” a unor măsuri de ansamblu celor luate pentru gestionarea
corespunzătoare a crizei determinate de situația de securitate la granița estică
a României și la flancul estic al N.A.T.O.”, proiectul de lege vizează
modificarea definitivă a legislației, pentru o perioadă nedeterminată.
Nici măcar legislația referitoare la
pandemie, starea de asediu, starea de urgenta, starea de mobilizare, starea de
razboi nu conține asemenea prevederi. Aceasta legislație prevede măsuri numai
pe durata instituirii stării respective. Astfel, prin acest proiect de lege,
fără să fie instituită nicio „stare” în România (inclusiv pe timp de pace):
- La Art IV completează art. 8 din Legea
nr. 291/2007 privind intrarea, staţionarea, desfăşurarea de operaţiuni sau
tranzitul forţelor armate străine pe teritoriul României.
- La art. V se modifică art. 11 din Legea
nr. 121/2021 privind participarea forţelor armate la misiuni şi operaţii în
afara teritoriului statului român
- La art. VI se completează Legea nr.
122/2021 privind regimul armelor, dispozitivelor militare și munițiilor
deținute de Ministerul Apărării Naționale și de forțele armate străine pe
teritoriul României.
Toate aceste modificări și completări
prevăd că pentru orice operațiune desfășurată de forțele armate ale unui stat
străin sau care sunt sub comanda unei organizații internaționale, aflate pe
teritoriul României să se poată preda/transmite comanda opoerațională sau
controlul comandantului armatei străine care conduce operațiunea și care nu
este militar român. Mai mult, dacă regulile respectivei operațiuni pe
teritoriul României, conțin dispoziții contrare: legislației române, tratatelor
la care România este parte și cutumelor internaționale, autoritatea militară
română transmite numai limitările și restricțiile pentru folosirea forței,
formulând rezerve scrise către emitentul regulilor de angajare. Deci, nu se
opune și nu refuză transmiterea comenzii operaționale și controlului
operațional al operațiunii.
Toate acestea sunt în contradicție cu art.
16 alin. (3) și art. 118 alin. (1) și (5) din Constituția României:
- Articolul 16 alin. (3) din Constituție:
„Funcțiile și demnitățile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, în
condiţiile legii, de persoanele care au cetățenie română și domiciliul î țară”.
-
Art. 118 alin. (1) și (5) din Constituție:
„(1) Armata este subordonată exclusiv
voinței poporului pentru garantarea suveranităţii, a independenţei şi a
unităţii statului, a integrităţii teritoriale a ţării şi a democraţiei
constituţionale. În condiţiile legii şi ale tratatelor internaţionale la care
România este parte, armata contribuie la apărarea colectivă în sistemele de
alianţă militară şi participă la acţiuni privind menţinerea sau restabilirea
păcii.
(5) Pe teritoriul României pot intra,
staționa, desfășura operațiuni sau trece trupe străie numai în condiţiile legii
sau ale tratatelor internaţionale la care România este parte”.
Nicio lege nu poate să prevadă cedarea
controlului operațional al Armatei României către un militar care nu este
cetățean român și care nu are domiciliul în România.
Armata României este subordonată exclusiv
voinței poporului român și nu poate fi subordonată niciunei puteri străine sau
organizații internaționale. Armata României poate numai să ia parte la
operațiuni. Însă, pe teritoriul României, cea care deține controlul operațional
poate fi numai Armatei României reprezentată de un militar cetățean român cu
domiciliul în țară.
Gândiți-vă ce s-ar întâmpla dacă anumite
politici cu care poporul român nu este de acord s-ar implementa în România și
cetățenii și-ar exprima nemulțumirea prin proteste. În baza acestor modificări
care vor să se facă, în orice moment se pot trimite în România armate străine
care sub diverse pretexte să preia controlul operațional al Armatei Române, iar
armata străină să înăbușe orice protest al cetățenilor români, nelegându-i
nimic de poporul român. Sau și mai rău, dacă s-ar trimite preventiv o astfel de
armată, sub pretextul unei anumite operațiuni. Am văzut deja în pandemie ce s-a
întâmplat prin alte țări și ni se tot vorbeste de armata europeană, în
condițiile în care vedem că U.E. duce o politică în contra cetățenilor,
drepturilor și libertăților fundamentale și în contra statului de drept.
O dovadă privind pericolul pentru cetățeni
a unei asemenea legi este reprezentată și de modificările și completările Legii
apărării naționale nr. 45/1994 incluse la pct. I din proiect. Articolul 8 alin
(4) al acestei legi se modifică. Forma actuală a acestui articol este
următoarea: „Structura organizatorică şi atribuţiile Centrului naţional militar
de comandă pe timpul agresiunii şi al stărilor prevăzute la alin. 1 se
stabilesc prin hotărâre a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării”.
Prin
proiectul de lege se elimină sintagmele „pe timpul agresiunii şi al stărilor
prevăzute la alin. (1)”.
Asta înseamnă că Centrul național militar
de comandă va avea structura organizatorică și atribuțiile stabilite prin
hotărâre a CSAT, fără să fim în situația unei agresiuni armate sau fără să fie
instituită starea de asediu, declarată starea de mobilizare sau starea de
război. Într-adevăr, asta înseamnă că în România se va institui dictatura
militară, dacă se adoptă această lege.
Cu atât mai mult cu cât art. 8 ind 1 referitor la ”situația de criză în
domeniul securității și apărării naționale” conține o definiție foarte largă a
acestei stări, putându-se declara de CSAT pentru orice motiv, la propunerea
ministrului apărării naționale, cu avizul primului ministru.
„Situația de criză în domeniul securității
și apărării naționale”, conform proiectului, este definită ca fiind « situația
în care societatea se confruntă cu mari dificultăți generată de apariția unui
sau mai multor incidente pe teritoriul național, la nivel regional sau
internațional sau la amenințări, riscuri și vulnerabilități prin care sunt grav
perturbate sau amenințate condițiile de viață, sănătate, mediu, proprietatea,
stabilitatea politică, economică sau socială, ordinea publică, securitatea și
apărarea națională, precum și valorile constituționale care impun adoptarea de
măsuri specifice prin acțiunea unitară a autorităților și instituțiilor
statului român, pentru înlăturarea cauzelor, gestionarea efectelor și revenirea
la starea de normalitate »”.
Se poate observa astfel că poate fi
invocat orice motiv pentru instituirea situației de criză în domeniul
securității și apărării naționale, perioadă în care România ar fi condusă de
Ministrul Apărării Naționale, conform dispozițiilor C.S.A.T. În această
situație, rolul constituțional al Parlamentului ar fi ignorat, încălcându-se
prevederile:
- art. 61 alin. (1) din Constituție
potrivit cărora: „Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului
român şi unica autoritate legiuitoare a ţării”.
- art. 2 alin. (1) din Constituție
potrivit cărora: „Suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o
exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere,
periodice şi corecte”. (Sursa de informare și bibliografie legislativă)[2]
P.S.1
- Aoleu, ce s-o fi întâmplat cu
Guvernul?
- A înțeles, într-un final, că una dintre
condițiile obligatorii care trebuie îndeplinite pentru ca un act normativ să
respecte principiul legalității este aceea de respectare a dispozițiilor Legii
nr. 24/2000 privind tehnica legislativă și că actul normativ trebuie motivat?
- Prea multe acte normative secundare
anulate de instante din acest motiv?
- Oare prea multe legi și OUG-uri
declarate neconstitutionale din acest motiv?
- Oare și O.U.G. nr. 6/2016 (cea cu
S.R.I.-ul) o fi fost declarată neconstituțională, printre altele, din acest
motiv?
- Se trezi Guvernul si făcu proiect de
H.G. pentru aprobarea conținutului instrumentului de prezentare și motivare, a
structurii raportului privind implementarea actelor normative, a
instrucțiunilor metodologice pentru realizarea evaluării impactului, precum și
pentru înființarea Consiliului consultativ pentru evaluarea impactului actelor
normative. E pusă în dezbatere publică până la 19.03.2022.
La art. 1, Legea nr. 24/2000 o cam uitară.
În schimb, făcură trimitere la „Strategia națională a României pentru
dezvoltarea durabilă 2030”.
P.S.2 - Făcură și anexe cu modele ce ar
trebui să conțină documentul de prezentare și motivarea a proiectului de act
normativ, inclusiv studii de impact. Înființează și un Consiliul Consultativ
pentru evaluarea impactului actelor normative.
Consiliul va avea cinci membri care vor fi selectați în urma unei
proceduri transparente.
Ori se gândiră cei de la Guvern să mai
creeze niște joburi pentru prieteni ori vom avea într-adevăr specialiști.
Oricum va fi amuzant.
Pe de o parte, nu vor mai putea să dea
O.U.G.-uri pe „repede înainte”.
Ca să motiveze un proiect de act normativ
nu vor mai putea ei sa scrie trei prostii, le va lua ceva mai mult timp. Pe de
altă parte, să vezi distracție când va zice Consiliul consultativ că proiectul
e cam prost, iar ei vor ignora cu desăvârșire avizul.
Doar suntem obișnuiți din „starea de
alerta” când le spunea Consiliul Legislativ că proiectul e neconstituțional,
iar Ministerul Justiției nu dădea viza de legalitate pe măsurile care
condiționau activitățile de certificat, dar Guvernului puțin îi păsa.
P.S.3 - Pentru cei care bat campii că
îcepând cu 9 martie 2022 va rămâne obligativitatea purtării mâștii în interior:
Obligativitatea purtării măștii de protecție s-a introdus în temeiul Legii nr.
55/2020. Măsurile din Legea nr. 55/2020 sunt aplicabile numai dacă este
instituită „starea de alerta” pe teritoriul României.
Cum nu este „stare de alertă”, nu se mai
poartă nici masca[3].
N-avem stare de alertă, nu avem
obligativitate purtării măștii!
---------------------------------
[1]
https://www.ziarelive.ro/stiri/vasile-dancu-proiectul-ajuns-in-spatiul-public-privind-starea-de-criza-nu-este-de-actualitate.html - 8 Martie 2022
[2] Proiectul de lege:
https://media.stiripesurse.ro/.../media...
- Legea nr. 291/2007: https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/86736
- Legea nr. 45/1994:
https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/4143
- Legea nr. 80/1995:
https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/6151
- Legea nr. 121/2011:
https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/129402
- Legea nr. 122/2011:
https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/129400
- Legea nr. 446/2006:
https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/77597
[3] Ordinul Ministerului Sănatății care
reglementa purtarea măștii este adoptat în temeiul Legii nr. 55/2020:
https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/250313
Art 13 din Legea nr. 55/2020: „Pe durata «
stării de alertă », prin ordin comun al ministrului sănătății și ministrului
afacerilor interne se poate institui: « obligativitatea purtării măștii de
protecție în spațiile publice, spațiile comerciale, mijloacele de transport în
comun și la locul de muncă »” și
https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/225620
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu