UCRAINA
În timp ce războiul
ruso-ucrainean este în desfășurare, să aruncăm o privire asupra componenței
guvernului ucrainean:
Cercul interior de
luare a deciziilor de bază al președintelui ucrainean Zelensky se bazează de
fapt pe cercul său de prieteni când era actor.
1. Șeful de cabinet al
Palatului Prezidențial, Andre Yemark, este producător de comedie;
2. Şeful
Administraţiei Prezidenţiale, Andre Bodin, este avocat în industria
divertismentului;
3. Consilierul șef al
președintelui, Sergey Sheffey, este un scriitor de comedie;
4. Ivan Bakanov,
vicepreședinte al Serviciului Suprem de Informații al Ucrainei, este șeful unei
companii de filme de comedie;
5. Consilier principal
al Comitetului Național de Apărare al Ucrainei, Serghei Sivoko, este, de
asemenea, comedian și este partenerul lui Zelensky în actorie.
Dacă te uiți doar la
CV-ul lor, nu poți spune dacă este o companie de film și televiziune sau un
organism decizional al unei țări.
De ce Ucraina a
ignorat complet relațiile geopolitice ale marilor puteri de-a lungul anilor? Se
pare că securitatea patriei și dezvoltarea națională nu au nimic de-a face cu
acești politicieni - pentru că chiar nu contează, practic nu sunt ucraineni.
Deoarece Ucraina
recunoaște dubla naționalitate, 80% dintre oficialii guvernamentali înalți sunt
americani, iar 90% din bogățiile și oamenii bogaților se află în Londra sau
Elveția.
În timpul Jocurilor
Olimpice din 2008, președintele georgian pro-american Saakașvili, căruia i s-a
ordonat să atace de către Putin, a fost învins și răsturnat și s-a transformat
în guvernatorul Oblastului Odessa, Ucraina.
Ministrul sănătății
din Ucraina este cel mai tipic exemplu. Ea s-a născut în Statele Unite. Înainte
de 2013, a fost medic generalist american. Ea a plecat în Ucraina în 2013,
naturalizată în Ucraina în 2015 și a fost promovată în funcția de ministru
adjunct al Sănătății în 2016. În 2019, Zelensky a sfidat orice opoziție și a
fost numit ministru al sănătății.
Cei trei miniștri
numiți de parlamentul Ucrainei în noiembrie 2014 sunt toți străini:
Secretarul Trezoreriei
este american;
Ministrul Sănătății
este georgian;
Ministrul Economiei
este lituanian;
Fostul președinte al
Georgiei a fost guvernatorul Odessei;
S-a spus că ultimul
președinte, Petro Poroșenko, ar fi un informator CIA.
În ceea ce privește
trupele de bază, mulți comandanți din prima linie sunt americani și s-au
alăturat Ucrainei în ultimii ani.
În ceea ce privește
statisticile cantitative, indicatorii sunt astfel:
①
80% dintre înalți funcționari dețin cetățenia SUA (cetățenia dublă este
legală).
②
90% din bogăția celor bogați se află în Europa și Statele Unite.
③
Zelensky nu este nici rus, nici polonez, ci evreu și are, de asemenea, un conac
și active uriașe în Statele Unite.
Există vreo speranță
pentru oamenii obișnuiți într-o astfel de țară?
Când va veni războiul,
se va gândi cineva la acest pământ din punct de vedere al țării și al națiunii?
Deci, care este scopul
final al atâtor persoane cu naționalități americane și vest-europene care se
infiltrează în Ucraina?
Guvernul ucrainean
este un guvern cu sunet înalt în numele statului ucrainean și al poporului
ucrainean. De fapt, nu este nimic mai mult decât un cabinet întunecat. Trăitul
într-o astfel de țară este neputincios și tragic și este foarte greu pentru
peste 40 de milioane de ucraineni!
ctto Su Di Wen
Războiul
din sânul ortodoxiei.
Care
este miza religioasă a din Ucraina
Pe lângă miza geopolitică a războiului din
Ucraina, conflictul adâncește falii deja existente între ortodlocșii nu doar
din țara vecină, ci din întreaga lume răsăriteană.
Războiul fratricid dintre ruși și
ucraineni este totodată și o problemă religioasă, iar Biserica Ortodoxă Română
se află într-o postură dificilă, în contextul în care disputele de jurisdicție
din cadrul bisericii ucrainene au tulburat apele printre creștinii răsăriteni
de mai multă vreme.
Patriarhul
Moscovei, atacat de la București
În ultimele două zile, mesajele venite
dinspre patriarhia de la București au devenit mult mai clare în ceea ce
privește poziționarea BOR față de conflictul din Ucraina. Imediat după
declanșarea invaziei pe 24 februarie, patriarhul Daniel a făcut un apel la
pace, într-o formă destul de neutră. „Ne rugăm Milostivului Dumnezeu, Domnul
păcii, al dreptății și al iubirii, să dăruiască ocrotire poporului ucrainean și
înțelepciune făcătoare de pace tuturor conducătorilor politici responsabili”,
se spunea în mesajului patriarhului Daniel, citat de Basilica.ro.
Însă războiul începe să divizeze și lumea
ortodoxă. Pe 27 februarie, patriarhul Kirill al Moscovei s-a exprimat fără
echivoc în sprijinul acțiunii începute de Vladimir Putin împotriva Ucrainei.
Referindu-se la actualii conducători ai Ucrainei ca fiind „forțele răului”,
Kirill a spus: „Nu putem îngădui forțelor întunecate și ostile externe să râdă
de noi.” Patriarhul s-a exprimat și în 2014 când a sprijinit anexarea de către
Rusia a peninsulei Crimeea.
Însă la București poziția „fraților
ortodocși” din Rusia a fost întâmpinată cu răceală. Într-un nou mesaj al
patriarhului Daniel, dat astăzi publicității, se spune fără echivoc:
„Patriarhia Română a luat act cu maximă îngrijorare de începerea războiului din
Ucraina, război declanșat de Rusia împotriva unui stat suveran şi independent.”
Și mai surprinzătoare este o postare de
duminică a purtătorului de cuvânt al BOR, Vasile Bănescu, pe contul său de
Instagram, mesajul fiind de o virulență neobișnuită în comunicarea publică a
bisericii. „Datoria lucidității ne obligă să discernem inclusiv între un
autentic și demn Întâistătător al Bisericii lui Hristos și un opulent patriarh
demisionar din punct de vedere moral și creștin prin complicitatea sa cinică cu
politicul asasin și prin asocierea la cele mai hidoase lucruri pe care omul
antihristic, care mimează credința în Dumnezeu și patriotismul, este capabil să
le comită cu atrocitate”, a scris Bănescu.
Deși nu a menționat explicit numele
patriarhului Kirill, nu este loc de îndoială în mesajul purtătorului de cuvânt întrucât
postării îi era anexată o fotografie în care apărea patriarhul Moscovei stând
la masă cu președintele Vladimir Putin.
Cele
trei biserici ortodoxe ale Ucrainei
Pentru Kirill, miza războiului este
importantă întrucât ortodocșii ucraineni sunt puternic divizați existând la un
moment dat trei biserici distincte. Prima este Biserica Ortodoxă Ucraineană –
Patriarhatul Moscovei (BOU – PM), care funcționează ca autonomă în interiorul
Bisericii Ortodoxe Ruse din 1686, când patriarhul ecumenic al Constantinopolului
a acordat jurisdicție Moscovei asupra bisericilor din Ucraina.
Biserica Ortodoxă Autocefală Ucraineană
(BOAU) a fost fondată în 1921, în scurta perioadă de după primul război mondial
când Ucraina a fost independentă. Bolșevicii au tolerat-o până în anii 30, ca
un mijloc de a-i diviza pe ortodocși între cei supuși Moscovei și cei supuși
Kievului. Ulterior, BOAU a funcționat doar în diaspora ucraineană pentru ca din
1990 să reînființeze parohii pe teritoriul actual.
Biserica Ortodoxă Ucraineană – Patriarhatul
Kievului (BOU – PK) a fost înființată în 1992, după declararea independenței,
de către ierarhi ucraineni care s-au separat de Biserica Rusă încercând să
obțină restaureze statutul pe care Mitropolia Kievului l-a avut în primele
secole de după creștinarea rușilor kieveni în 988.
BOAU și BOU – PK nu au fost recunoscute ca
biserici autocefale nici de către patriarhul ecumenic, nici de celelalte
biserici ortodoxe. Mai mult, patriarhul BOU – PK, Filaret, a fost caterisit în
1992 și apoi excomunicat.
După Euromaidanul din 2014 și anexarea
peninsulei Crimeea, patriarhul ecumenic Bartolomeu al Constantinopolului a
început să caute o soluție pentru a pune capăt schismei dintre ortodocșii
ucraineni.
Autocefalia
Kievului a împărțit lumea ortodoxă
Subiectul autocefaliei bisericii ucrainene
a creat deja tensiuni în lumea ortodoxă.
La conciliul din Creta din 2016, biserica rusă a refuzat să participe, gest
urmat de către patriarhiile din Georgia, Bulgaria și Antiohia, printre
nemulțumiri fiind și intenția patriarhului ecumenic de a acorda autocefalie
bisericii ucrainene.
Pe 11 octombrie 2018, a ridicat
excomunicarea împotriva celor două biserici separate de Moscova, provocând
furia Bisericii Ruse care a anunțat întreruperea relațiilor cu patriarhia de la
Constantinopol. Totuși, Bartolomeu nu a recunoscut legitimitatea „disidenților”
ucraineni și nici calitatea de primat a mitropoliților lor.
Ca o condiție pusă de Bartolemeu pentru
acordarea autocefaliei, BOAU și BOU – PK au trebuit să se unifice formând Biserica
Ortodoxă a Ucrainei, condusă de către mitropolitul Epiphanius. Foștii lideri ai
celor două biserici care s-au unit au trebuit să renunțe la pretențiile lor.
După unificarea din decembrie 2018, patriarhul ecumenic a acordat tomos-ul de
autocefalie.
Unii prelați ortodocși contestă decizia
patriarhului Bartolomeu, astfel că până acum doar bisericile din Grecia și
Cipru au recunoscut autocefalia Bisericii Ortodoxe a Ucrainei, adăugându-li-se
și apoi și patriarhatul Alexandriei. Deocamdată Biserica Ortodoxă Română nu a
făcut acest pas, deși este percepută în general ca una apropiată de patriarhia
Constantinopolului, spre deosebire de bisericile bulgară și sârbă, considerate
susținătoare ale Moscovei în această dispută.
„Păcatul
lui Cain”
Decizia pentru patriarhul Daniel nu este
una ușoară. Biserica autocefală de la Kiev a impus folosirea exclusivă a limbii
ucrainene la liturghie, în timp ce parohiilor românești din Ucraina care țin de
Patriarhia rusă li se îngăduie să folosească și limba română. Îngrijorător este
faptul că și mediile politice de la Kiev s-au implicat în dispută, făcând
presiuni asupra clericilor Bisericii Ortodoxe Ucrainene – Patriarhatul
Moscovei, fiind semnalate cazuri în care serviciul secret al Ucrainei, SBU, a
interogat preoți pe care îi consideră agenți de influență ai Rusiei.
Cu toate acestea, mitropolitul Kievului
afiliat Patriarhiei Moscovei, Onufri Berezovski, nu s-a exprimat niciodată
favorabil față de anexarea peninsulei Crimeea și înființarea republicilor
separatiste Donețk și Lugansk, spre deosebire de patriarhul Kirill. Mai mult,
după declanșarea invaziei ruse, mitropolitul Onufri a condamnat public războiul
declanșat de Putin.
„Apărând suveranitatea și integritatea
Ucrainei, cerem președintelui Rusiei să oprească imediat războiul fratricid.
Popoarele rus și ucrainean au ieșit din aceeași cristelniță a Niprului și
războiul dintre ele este repetarea păcatului lui Cain, care și-a ucis fratele
din pizmă. Un astfel de război nu are justificare nici de la Dumnezeu și nici
de la oameni”, a spus mitropolitul Onufri.
Situația
delicată a patriarhului Daniel
În condițiile în care valul de naționalism
ucrainean din ultimii ani a afectat drepturi ale minorităților cu pondere
redusă în Ucraina, cum este cazul românilor, nu surprinde faptul că BOR a cerut
garanții că o eventuală recunoaștere a autocefaliei Bisericii Ucrainene nu va
afecta dreptul românilor de a avea slujbe ținute în limba maternă. În Ucraina
trăiesc circa 400.000 de români și funcționează 127 de parohii ortodoxe
românești.
„Este necesară obținerea de garanții
scrise din partea autorităților bisericești şi ale statutului ucrainean că
identitatea etnică şi lingvistică a românilor va fi respectată, precum şi că
acești ortodocși români vor avea posibilitatea de a se organiza într-un
Vicariat Ortodox Român şi a cultiva legături spirituale cu Patriarhia Română,
spre a fi sprijiniți prin trimiterea de cărți de cult şi de teologie în limba
lor maternă, adică limba română”, transmitea Patriarhia de la București în
2018.
Pe de altă parte, patriarhul Daniel nu are
motive nici să arate simpatie pentru Biserica Rusă întrucât sunt deja trei
decenii de când în Basarabia funcționează două mitropolii distincte: Mitropolia
Chișinăului și a Întregii Moldove, subordonată Patriarhiei de la Moscova, și
Mitropolia Basarabiei, din cadrul Bisericii Ortodoxe Române. Această din urmă
încă încearcă să-și patrimoniul pe care l-a avut în perioada interbelică
Sursa: Prof. VALENTINA LUPU
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu