joi, 5 octombrie 2023

Adrian Botez - ARMONII ALEATORII (...tocmai cât să plângă ZORII !) PARTEA a II-a --- EPILOG

 




ARMONII ALEATORII

(...tocmai cât să plângă ZORII !)

                            

                                 de Adrian Botez

 

PARTEA a II-a

 

-------

EPILOG

 

 

1-O  RUGĂCIUNE – NU SENTINȚA

HARFE – ori CIORI : VĂZDUHUL – TOT – primește !

CÂNTEC – sau CÂRÂIT : el  VIEȚII  mulțumește...

...Atât de SÙAV – în DULCEA LEGĂNARE

a'  VIEȚII-DUHURI – aflate în NĂSCARE...

 

DUHURI  se  nasc – cu fiecare TREMUR de CERESC PORTATIV...

Azi  – DUMNEZEU e DUIOS – SMERIT - REFLEXIV...

LUMINA-i  MAGIC HAR  -  și nu toți îl primesc :

Doar  CEI  CE-ABIA  RESPIRĂ : SINGURI  SE FERICESC !

 

...Mai e puțin – pân' la AMURG – dar PĂSĂRI cântă

Și  RAZE – din COPACII GALBENI – ne descântă...

...Cât de Cuviincios – SENIN !  - se-așează – TOATE –  pentru MOARTE

(...MOARTEA-i  Onoarea unei VIEȚI : o  SFÂNTĂ CARTE !)

 

Căci ele știu că-n CLIPĂ – e VECIA !

E  CALD – e FRIG : într-însele-i TĂRIA !

...Și NIMENI nu poa' să le ia CREDINȚA :

VOR AUZI – ÎN CER : O RUGĂCIUNE-CÂNTEC  – NU SENTINȚA !

***

 

2-AM PRINS  -  ÎN CUVÂNT  –  ÎNTREAGĂ-MI PUTINȚA

 

Am prins  -  în CUVÂNT  –  ÎNTREAGĂ-mi PUTINȚA :

DEZNĂDEJDEA -  DUREREA   -   -UMILINȚA

MÂNIA – că SPECIA noastră se stinge...

OM : PIATRĂ-n DRUM !  -   ...TOTUL - în juru-i – se frânge...

 

Simt LESPEDEA-n SUFLET : MORMÂNTUL  COMUN :

Mormânt pentru SPECIE – pentru TRUVERU-i NEBUN...

Suflarea de GHEAȚĂ – COPACII-i atinge :

Mor PĂSĂRI – cu CÂNTECU-n gușă : E SÂNGE !

 

...Nu-s doar CRIMINALII : sunt SEMNE – în STELE

Cum CICLUL acesta se duce la IELE...

Cum tot ce-am clădit – devine SAHARĂ

Cum TIMPUL se-oprește : vibrează-n PAHARĂ !

 

...Ce-am făcut ? – ...ce rămâne – PECETE ! – în COLBUL STELAR ?

NIMIC nu se ține – de AXA-STEJAR !

STATUILE-n CLOCOT – POEME-VULCAN

În ele înseși se spulber'... - ..în NEANTUL VICLEAN...

 

...Un RÂND de-OMENIRE – atât a putut...

...În CEAȚA DE VEACURI  –  așteaptă-un ALT  ”VRUT” !

FĂLOȘI DUMNEZEI ! -  s-or crede și...”NOII EROI”...

...E scris să sfârșească – aidoma nouă – în HĂU DE NOROI...

*

 

...Precum QUASIMODO – strângem – în brațe-ne – PULBERI DE VAN...

Da-s PULBERI  a TOT CE-AM IUBIT   –   REZEMAT !

...HÂZI și POTRIVNICI – duhnind – greu – a CRIMĂ-TIRAN

Aflăm – între PULBERI – OGLINDA  :  NOIANUL DE  VIEȚI – REZUMAT !

***

 

3-ÎNTÂRZIERI BENEFICE

 

În AVERI DE CÂNTEC  –  ce frumoasă-i  NOAPTEA !

Tot ce facem ZIUA – scrie - -acuma - -n CARTE[1] !

PRIVIGHETOAREA concertează GÂNDURILE NOASTRE

Punând pe fugă – de RELE - -o-ntreagă OASTE !

 

Nu ÎNTUNERICUL să te-nspăimânte :

DUHOAREA LIPICIOASĂ – din MORMINTE !

BEZNELE fac să te întorci în TINE

Căci doar din TINE – iscă-se LUMINE !

 

Cu RESPIRAȚII AMPLE și TĂCERE

Mai poți întârzia PORUNCI SEVERE :

În CLIPA Vieții - -a triumfat VECIA !

 

Tu nu lăsa – în SUFLET – să intre SĂRĂCIA

Căci – fiecare – de vom fi TRUVER-CU-STRUNĂ

Îngăduiți vom fi – în TEMPLELE din LUNĂ[2] !

***

 

4-ADUNAREA DE LA STÂNĂ

 

Am strâns – în Clacă – ZÂNE... - ... venit-au INOROGII[3]

Făcând pe MAIESTUOȘII  –  făcând pe TEOLOGII...

Suiră  –  dintre  Spume –  Vrăjitele  ONDINE

FRUMOASE AFRODITE – harnice ca ALBINE !

 

...Eu sunt POETUL-MAGUL – iar GNOMII[4]  mă răzgâie

Aducând CLĂI DE AUR  –  de SMIRNĂ și TĂMÂIE...

Deasupra TUTURORA  –  ELFII[5]-și  învață  ZBORUL

și-n  CERURI  ar  ajunge  –  de  nu  i-ar  opri NORUL...

 

Iar BACII – la taclale – în STRUNGA DE LA STÂNĂ

Vorovesc TOATE CELE – cu CRISTUL DE LUMINĂ !

...Lipsește FĂT-FRUMOSUL ? – ...că-ILEANA COSÂNZEANA a pus Mâna-i pe LIRĂ...

 

...O – nu ! – FRUMOSU-ntărâtă JARUL – ca să ațâțe STRUNE

Căci  știe  ce  să  CÂNTE   –   ca  LUMEA  să  se-adune  :

DOINA – BALADE.. - ...CRISTUL-CU-BUNDĂ se-umbrește - și...SUSPIRĂ[6]...

***

 

5-MARELE  ORB  IEHOVA-IAHWE

 

Din ce îți sare-n OCHI – nu vezi NIMIC !

Dar îți zici ”CREATORUL LUMII” - și ”SALVATOR” te crezi...

Mie ce mi-ai ”salvat” ? – mi-ai schilodit  COPILĂRIA – VIAȚA...

Îcrederii  în Tine  -  i-ai fost topit...până și AȚA !

 

...Sunt SĂNĂTOȘI   –  sunt  ”BREJI”  –  toți  IDIOȚII

Și   -  cu de toate – LĂFĂIT !  -  îi  'podobiși  pe CRIMINALI – ...toți HOȚII !

...Ce  ți-a  stricat  (cumplit...pe cin' te-ai răzbunat !)  - COPILUL DE UN AN ?!

Ai  RĂSTIGNIT NEVINOVATUL !  -  ...”puiul de OM” – în van...

 

...Și nici măcar n-ai BUNUL-SIMȚ - să te arăți printre FIINȚE

Măcar ACUM – câns sunt îmbătrânit în NEPUTINȚE !

Să văd   –  măcar în CLIPA CEA DIN URMĂ  –  cine m-a rănit

Ca să te pot scuipa-ntre OCHI ! - ...eu – cel cu MII DE RĂNI – RĂNIT - și FĂRĂ VINĂ – RĂSTIGNIT !

 

...Te vei fi mâniat – c-am scris CU SÂNGE ? - ...și-o DOINĂ am cântat ?

Ehhh ... – ești prea PROST – prea ORB - și IMPOSIBIL DE SCHIMBAT :

MARELE ORB erai – pe când eu  - să fiu – nici GÂND n-aveam

Dar NU doar ORB : SURZIT-ai de-a binelea  - când DOINA ți-am cântat !

 

VECIA ți-a cauzat – ZDRAVĂN ! – la MINTE ! - -ești PARANOIC

Istoria-i întors-o pe dos – făcând din CRIMINALI – UN VIFOR ”PREAEROIC” -  dând ”EXTAZE”

Pe când – ei înșiși – își scremeau DINDĂRĂTUL – să mai dea GAZE !

Pe oamenii de treabă – cu-adevărat  EROICI - și modești – i-ai aruncat UITĂRII – ”SĂ DEA LA PEȘTI”...

*

 

....Nu ești mai important ca MOARTEA – PUNCTUALĂ !

Ce  - pentru mine-ANUME – la CEASUL SCRIS – din PAT ROȘIT – se scoală !

MOARTEA  –  măcar  –  își  lasă  PAȘII-n  jurul  meu  - CINSTIT !

TU – MARE ORB – EȘTI LAȘ ! – UN SADIC NEVĂDIT !

*

 

...Oricât am chibzuit – nu ți-am aflat CÂNTARUL și DREPTATE

În  ce-ai  făcut  cu  mine  –  nici  în  CENUȘA DE POJAR – lățită – din CETATE !

...Îmbătrâniși - ȘI TU ! – MARELE ORB ! - și nu-nțelegi NIMIC :

MUNȚII și BRAZII – uitați de TINE – dați la VENETIC ! - ...s-au răzvătit : DITAMAI ORBUL – e-acum NEBUN : unTIRIPLIC[7] !

***

 

6-NU-ŢI MAI AJUNGI SĂ FII: DOAR DEMON ŞI CĂLĂU

 

Nu-Ţi mai ajungi SĂ FII: doar DEMON şi CĂLĂU !

Ajuns-a BALAMUC  - FĂCUTA-ŢI OARBĂ

NU POŢI FI BUN – CÂND NU EŞTI DECÂT RĂU !

De SÂNGE-OCEANE-Ţi şiroiesc din Barbă

 

Eşti DUMNEZEU DE STEME AURITE

SĂRACII-s agăţaţi – toţi – în CÂRLIGE

Ajuns-ai un IROD PE CATALIGE

RAZĂ de-ai fost – bârfesc doar scrise MITE...

 

ZOÌT ÎN NIMBURI şi-n DEZERTĂRI-CREDINŢE

Ai creat CER  - din SUMBRE TURPITUDINI

Pricepe-odată-a' noastre NEPUTINŢE :

 

Un ZEU EROIC naşte CERTITUDINI !

...Zgârii zadar pe-o COBZĂ : VEŞNICIA !

...Nu-ţi gângăvesc DEMAGOGIA - nici TRUFIA !

***

 

7-AFLAREA HRISTOSULUI MEU

 

M-am uitat – în jur – hăt mult ! – să-mi caut – ca tot omul – ZEU

Care să se uite – BLÂND – la Alții – dar și la NĂCAZUL meu...

...Și-am căutat  -  și-am răscăutat...  -  ...pân-am adormit – în pat...

Și-abia-n VISUL CEL MAI LUNG – EL s-a arătat...

 

OCHII Lui cei mari – plecați înspre mine

Mă ardeau cu LACRIMI VII – cu STINSE SUSPINE...

”-Cine ești tu – frate ?” – întrebai zărghit...

”-Sunt HRISTOSUL tău : te-am iubit cumplit

Dar  tu-aveai o  Ceartă Vană...  - ...și nu m-ai zărit...

Când  văzui  NĂCAZ-NĂPASTA  –  cât  de  crâncen  te-a lovit...

Îți făcui – iar – semn de BINE... - ...tot nu-erai spre RĂSĂRIT !

...Ascultai și DOINA-ți... - ...am pălit... - ...am plâns...și am tresărit :

 

Hotărâtu-m-am – pe loc : precum vezi -  n-am zăbovit

Să intru în Visu-ți sumbru – de om răzvrătit - cumplit chinuit

Să-ți vorbesc – fără ocoluri – despe Lumi ce le-ai trăit...

...Voi drege NEDREPTATEA – cât să vezi Lumea – CLARĂ :

 

Îndrăgi-vei PĂSĂRI  –  MUNȚI  –  PĂDURI...  -  ...și-o SCARĂ

Pe cari să te urci  – tu –  harnic – drept în Cer la Mine

Și când ți-o fi RĂU-AMAR – dar și la BOAREA DE BINE !

...Înghețai – în SOMN - și nu-mi venea să cred :

 

”-Hai  –  TREZEȘTE ȘI TE SCOALĂ !  -  ...lângă tine șed...”

*

 

...Și-abia-atuncea – îi văzui – în SFINTELE-I PĂLMI

RĂNI ÎNSÂNGERATE – grosolan străpnnse – ca niște SUDĂLMI...

Privii spre PICIOARE : GOALE – DAR CU RĂNI

Tot  -  la fel  împunse   –  cum cele din PĂLMI...

 

Iar sub COASTA LUNII – unde INIMI bat

Văzui RANA RĂNII...   -    ...nu-i de întrebat !

”-Auzii de Tine – DOAMNE CRIST și FRATE :

Despre Tin' – cu toții – strigau în CETATE :

 

Că ai ÎNVIAT... - ...și multe... – ...e ADEVĂRAT ?”

”-Numai  TOMA  vru   –  în RANE  –   să-și afunde   MÂNA

Doar  –  ACUMA  –  treaz  ești  : ciupește-te...   –    DOARE ?

Eu sunt DUMNEZEU HULITUL ! – pentru că – nu ca și IAHWE  !  -  ...refuz TÂRG să fac :

 

IUBESC – OCROTESC și VINDEC – FAC DREPTATE – ÎNȚELEG

Dar  MĂSURA  MEA-i  CEREASCĂ  :  DOMNUL – UNIC ȘI  ÎNTREG !

Nu stau la TĂRĂBI  –  cu DAVID  –  cu  MII   CĂMĂTARI :

Fac  DREPTATE-n  DUH  și-n  CERURI !   –   nu vreau să ”puiesc” – în Lume – pe TRUFAȘI TÂLHARI  !

 

...Stând pe gânduri...    -    ...dintr-odată   –   aflai îndrăzneală

Și l-am întrebat pe ZEUL – UNIC - și – la CERURI și-n PĂMÂNTURI : FĂRĂ DE TOCMEALĂ :

”-Vrei să vii cu mine – pe-unde-i NEDREPTATE ?

PÀVĂZĂ TU  fii-mi – să nu-ți bată joc de mine

 

MAIMUȚELE astea... - ...PUTUROS BÂRLOG DE GLOD

MĂSCĂRI urlă – cum la Tine !   -   ...și mă RĂSTIGNESC

Că-s cum sunt eu – în ast' VIAȚĂ :  SĂRAC ȘI SCHILOD !

...Dar – din fire-mi – nu-s RĂU – ori NĂROD !”

 

”-Nu-s MAIMUȚE – frate : sunt doar RĂTĂCIȚI

De LUMINA LUNII – de aia-s SMINTIȚI !

Pe EI plânge-i   –   frate  dragă   -  iară nu pe tine

Cari deosebești  -  și NOAPTEA ! – ALBUL – de NEGRUL-TĂCIUNE !

 

”-DOAMNE ! – nu știu de-s – cu toții  -  niște bieți SMINTIȚI

Dar  –  precis că-s – iartă mie ! - ...GOLANI NESIMȚIȚI”!

 

...A dat – TRIST – din CAPUL – 'COPERIT CU NEGRE PLETE

RĂNILE-I de CRUCE – începură să-l săgete... :

”-ADEVĂR grăit-ai – dar nu-i JUDECA !

Și tu vei greși : de FOAME – de SETE –

De NEVOI AMARE - și de NEPUTINȚE...   -   ...eu te voi ierta :

 

EU voi fi în tine : CUM SĂ NU TE IERT ?

Te iubesc – ca FRATE : de ce SĂ TE CERT ?

 

...Și – de-atunci – pe  Lumea asta – am un CER doar pentru mine :

Mă strecor – SEARĂ de SEARĂ – printre ÎNGERI și ALBINE...

Mă strecor – cu RUGĂ - -oricând - și Îl aflu (și-i stă bine !) – în MIRESMI DE BUNĂTATE :

DUMNEZEUL MEU  - și FRATE – SINGUR ÎN PUSTIETATE !

***

 

8- MUSTRAREA LUNII

 

ZDREANŢĂ-atârnă  –  SOARTĂ - FRICĂ

Tot din Mlaştini  - ZEI ridică

Nu am SOMN DE ÎMPĂRAT

Ci de-OCNAŞ DIN CÂNT SCĂPAT

 

Vor veni CIOCLI şi CIORI

Arătându-ţi cum să mori

Dar deodată simt o PALMĂ

LUNA-mi scapără SUDALMĂ :

 

De ce-ai luat-o – cu CUNUNĂ

Pe SMINTITA MĂTRĂGUNĂ

Când pe MALUL ŞANŢULUI

Fulger' FLOAREA-SOARELUI ?

 

Aşa-i OMUL de RÂIOS

Că-ntoarce totul pe dos

Și-şi ÎNALŢĂ LEPRA-N BĂŢ

Zică-i lumea ŞUGUBĂŢ…

 

IARNA şi-o ia-n aşternut

IAZMELE-n OGLINZI s-ascut

Alintă MOARTEA şi GERUL

Când sub Braţe-i creşte CERUL…

 

Ți-ai ales VIAŢĂ şi CHIN

Nu din CRUCE – nu din SPIN

Ci din VIS DE STEA NEBUNĂ

Fără GLAS şi fără STRUNĂ

 

Urcă-n MUNŢI  - CĂRĂRI DE FLORI

PRINŢESE PRIVIGHETORI

Banii răi ţi i-or schimba

În ŞA D-INOROG vei sta

 

Noapte bună la NĂUCI

Cu  MAC  ROŞU nu te spurci

Din FÂNTÂNI ies Raze RA

DEPĂNÂND POVESTEA TA…

***

 

 

9--GOL ORBULUI DIN LUNĂ

 

mă sculai  ÎN MIEZ DE NOAPTE  -  şi-i spusei  NEVESTEI  (ĂLA MICU'

nu  mai  dăduse  pe  la  noi – PĂRINŢII LUI ! – DEH ! - ...de câteva

SECOLE...da-da...   -  NOAPTEA niciodată nu dormea

pe-acasă...iar ziua – ZICEAM  NOI !  – merge

la treabă...):MĂI NEVASTĂ  -  de ce şi pe

unde umblă ĂSTA MICU' – de prost – aşa - tocmai

NOAPTEA - ca zănaticul

pe-afară – şi-i plac FURTUNILE STELARE – mai mult decât

CALEA  LACTEE de-aici – de pe

VATRA NOASTRĂ – de-acasă?

...NEVESTEI  - sculată  -  proaspăt  -  din

somn – nu prea-i conveni dezbaterea

mea - se şterse la ochi şi bleşti ceva din gură

nici ea nu ştie ce...  – ...CÂND SE PORNI  - DEODATĂ – CA DIN

SENIN - POTOPUL DE

STELE !

 

ĂLA MICU'  intră -  atunci  -  pe

uşă   - şi ne zise – bucuros  nevoie  mare :eu l-am făcut

POTOPUL ĂSTA – eu – da – vedeţi  -   băi? - voi nu v-aţi

fi priceput!” – dar eu i-o întorsei :

băi orătanie – bagă-ţi aia-n

izmene -  ţi-o fi rămas pe-afară de la

POTOP – ai?  - ...şi vorbeşte cu tat-tu  –  DOMOL ŞI

NEAPRINS – CUM FAC TOŢI

OAMENII – CU PĂRINŢII LOR : zi – mă - de ce crezi tu că

are nevoie lumea asta a

noastră (...şi aşa

bicisnică...)  -  ACUMA  – VAI DE CAPUL EI !  - şi de-un POTOP DE

STELE? - ...ia zi-mi tu mie –

SĂ  NU MOARĂ  TAT-TU  DE  TOT  PROST!

 

ĂLA MICU'încruntat  - ţepos nevoie

mare - şi greţos de  I SE STREPEZEAU DINŢII CÂND  VORBEA  –  scuipă

aşa – printre canini – „neştevorbedeştepte” – el

către noi (...OUL CĂTRE GĂINĂ...):

BĂI – ACEŞTIA – dacă nu eram eu şi ceilalţi ZĂNATICI şi

LUNATICI  -  ca

mine – N-AVEAŢI PE LUMEA ASTA NICI VULCANI – NICI

MUNŢI ORI CÂMPII ŞI APE... – ...şi stătea  - şi

acuma  -  GOL ORBUL DIN LUNĂ - ...bă

vai de capul vostru – staţi  - rămâneţi naibii acolo pe

VATRĂ – mâncând din CALEA VOASTRĂ

LACTEE – corăsli-vi-s-ar

LAPTELE CĂII VOASTRE DE

LIMITAŢI – fără universităţile

vieţii - bă! - ...că eu mă duc SĂ MAI FAC

CEVA – PE-AFARĂ – DIN CE-A UITAT DUMNEZEU SĂ

FACĂ!  - ...să nu mai stea

singur şi sterp – stingher printre vechile

lămpi stinse sau sparte – de pe uliţele

cerului... -  ...să nu-i mai fie frică – GOL

ORBULUI DIN LUNĂ...

 

...deh! - COPIII DIN ZIUA DE AZI !ce poţi să le mai

zici – decât...PTIU! – DOAMNE

IARTĂ-MĂ ! – ... ERA SĂ STRIC LAPTELE CU

VORBELE MELE ÎNCRUCIŞATE PE CAPUL

NEBUNILOR – ŞI PUSE PONCIŞ PE BURTA

FURTUNILOR...

 

...l-am văzut şi euAZI-NOAPTE – pe ORBUL

DIN LUNĂ : stătea bine-mersi – pe o BUTURUGĂ DE

LUMINĂşi fuma de zor (gol-gol – da' de fumat

fumează ca un turc!) – dintr-o PIPĂ

VECHE ŞI ÎNNEGRITĂ... – ...eu zic că

dinainte de potop...:de ce fumezi – bă? – îl întrebai

prietenos – o să te întuneci de tot şi la toate...ca UN HORN DE

LUME...” – ...dar el  - GOL ORBUL DIN LUNĂ - îmi

Zise : dacă asta m-alină  –  de ce-mi cauţi tu pricină? – hornu-i   bun şi

el la ceva – iese prin el fumul...iese puroiul...nu doar pe mine

m-alină – o să vezi – nici cei dintre voi – când mă

văd (că nu-i văd!) şi m-aud (că nu-i aud!) – nu mai

suspină...” -

...şi ORBUL DIN LUNĂ  - aşa – pe nepusă masă - zvârli

fumul scos din

pipa lui (aia neagră şi

veche) - PESTE TOATE NECAZURILE APRINSE-JAR ALE

LUMII MELE – DE DEDESUBT DE

STELE..

...şi  - DEODATĂ - S-A FĂCUT DE NECREZUT

IRIZATĂ – BINECUVÂNTATĂ

PACE – CA-NTR-UN NOU

RAI DE ALBINE !  -  ...dar  asta  nu  la  toţi  le

place...   -   ...BĂĂĂ! –  C-AŞA-S TOŢI

OAMENII :  SĂ LE DAI CE L-EI DA – ŞI TOT NU-I

BINE !

*

 

...Dar  ORBUL DIN LUNĂ  –  CU TOATE

MINUNILE LUI !  – ...TOT

GOL

RĂMASE...

***

 

10---SFAT CU STRĂBUNII

 

Nu uita de-AMURG !

Fèri de orice BURG !

...Vino  la Izvor de MUNTE :

Te-nchini la PLETE CĂRUNTE !

 

Vin STRĂBUNII – vin VOIVOZII

Ca să vadă...CE ? - ...”IROZII” ?

...Cine are RĂSUFLARE

Să le pună ÎNTREBARE

 

Ca Lui CRIST – făr'  SUPĂRARE :

CÂND veniți – JOS – LUMI SĂ DREGEȚI ?

S-așteptăm  BLAJINI – să crească

Din BUREȚI și de prin IASCĂ ?

Noi  -  BĂTRÂNI – am  vrea DEGRABĂ :

Nu ne vrem ȚARA – TARABĂ !

 

...N-o fi FRAZĂ - -o fi SILABĂ

O fi STIH... - ...o fi COCIOABĂ :

A  NOASTRĂ  să  fie  –  iară

Ca-ntr-a voastră MÂNDRĂ VARĂ !

 

...S-au strâns DUHURILE VECHI

Și-și șoptesc – pe la URECHI...

Se vâră – apoi – în PIATRĂ

Și-or sufla CRIVĂȚ - PE NĂRI

De-or opri : și RĂI – VÂNZĂRI !

 

S-or arăta – ca VÂLVORI

Or  ieși – din PEȘTERI   –  NORI

Și vor spulbera ce-i AZI

Cu un BUBUIT DE BRAZI !

Apoi – tot ca niște UMBRE

 

Vor intra în PIETRE SUMBRE...

...Lecții pentru VENETICI

Pentru LACOMI și CIUVICI[8] :

NU-ȚI GĂSI – AICEA PROSTUL !

PAZNICI SFINȚI – NOI ȚINEM POSTUL !”

***

 

11--STRĂINUL

 

Molcom - PLUTEŞTE pe uliţi

Nu ia sama NICI LA SULIŢI :

FIR DE RAZĂ  –  prizărit

PĂLMILE i s-au trudit

Au muncit de s-au străpuns :

FRATE CU MINE-A AJUNS !

 

FURTUNA acu-i trecută

ARĂTAREA e tot MUTĂ !

Mută e - dar grijulie:

Vede smulsă-O PĂPĂDIE :

Iar îi pune TEMELIE !

FRÂNTE FLORI  –  el le îndeamnă :

DOAMNE le face de-nseamnă !

 

Drege FLUIERE DE CRINI

Să ai pe un' SĂ SUSPINI

Domoleşte VÂNTURI – SPINI

Arde DUH - şi stinge VINI…

 

...PUI DE VRĂBII – prăpădiţi

Îi înalţă-n cuiburi – PRINŢI !

 

...Trist - STRĂINUL tot munceşte

Nu slăbeşte – nu grăbeşte

Ci GRĂDINA RE-SFINŢEŞTE !

 

…GURĂ-CASCĂ vin şi pleacă

(Suflet sec şi Minte seacă)…

…Un COPIL numai – FIRÀV

Din Gură - FRUMOS ZUGRÀV

A   vădit  CHIPUL  MINUNII

Tăinuieşte  cu  STRĂBUNII :

Ei  îi  spun despre  HOINAR

Că  e  CALFĂ  DE TÂMPLAR -

DREGE tot ce s-a stricat

ULUIŢI  îşi  ţine-n  SFAT :

Unde  Lumii  FRÂNGI ŢÂŢÂNA

ÎNDEASĂ  STELE  ŞI  LUNA…

 

...SOARE nu-i încă DEPLIN :

Din ORBITE - smulge SPIN !

 

…INOROGII fojgăiesc

ALBI  - şi SFINŢI DE NEAM CRĂIESC !

Iar când TREABA s-a gătat

Se întorc la noi  - în SAT

Și se face-atunci un GER… :

Vedem RATEŞUL[9] DIN CER !

 

STRĂINUL  e  VORNIC MARE

La RATEŞUL DE ALTARE :

Împarte CUNUNI – STIHARE

Dezleagă CÂNT şi CUVÂNT :

I-a schimbat şi LEGĂMÂNT

MORŢII scoase din pământ…

 

…NOUĂ LEGE şi NOU SCUT :

NU ZĂBOVÌ – DUH – ÎN LUT !

***

 

 

Adrian Botez

 

 

 

 

 



[1] CARTE – aici : CRONICA AKASHA.

[2] -LUNĂ (în Antroposofia lui Rudolf STEINER ) -  ”Conştienţa modernă îngăduie omului să-şi reprezinte obiectele care îl înconjoară cu ajutorul percepţiilor sensibile. Conştienţa de clarvedere inferioară care a precedat actuala conştienţă o putem examina numai întorcându-ne în evoluţie până la stadiul planetar al vechii LUNI. Diferenţa cea mai izbitoare, cea mai caracteristică, între STADIUL LUNAR şi cel actual, TERESTRU, constă în faptul că VECHEA CONŞTIENŢĂ LUNARĂ a evoluat, de la un fel de conştienţă imaginativă - la conştienţă obiectivă, la percepţia obiectivă pe care o avem în prezent (...). Lumina care parcurge spaţiul cu undele sale este cauza directă a organului vederii. Pe VECHEA LUNĂ, sarcina esenţială a entităţilor, care au luat parte la evoluţia lumii noastre, a fost aceea de a făuri organele sensibile. (...)Trăsătura esenţială a activităţii lunare este aceea că organele sensibile au fost, ca să spunem aşa, trase din entităţile înseşi. Pe Pământ, de exemplu, lumina acţionează asupra plantelor şi întreţine în ele viaţa şi flora întreagă este rezultatul acestei acţiuni. Pe VECHEA LUNĂ, lumina nu acţiona însă aşa; pe atunci lumina dădea naştere organelor sensibile, iar ceea ce omul percepea, era tocmai această acţiune asupra propriilor sale organe. EL PERCEPEA, DECI, IMAGINI ŞI ACESTEA I SE PĂREAU CĂ UMPU ÎNTREG SPAŢIUL COSMIC. (...)Aşadar, conştienţă lunară are caracterul unei percepţii de imagini, dar aceste imagini reprezentau devenirea, formarea interioară a vieţii sale psihice. OMUL LUNAR era închis în astral şi simţea viaţa sufletului ca fiind în afara lui. Dacă în prezent am percepe viaţa sufletească sub această formă, fără a putea simţi o diferenţă între obiectele exterioare şi reflexul vieţii interioare, ar fi ceva patologic, în timp ce pentru conştienţa lunară era ceva normal. (...)Pentru a încheia aceste consideraţii, trebuie să spunem că ACEASTĂ CONŞTIENŢĂ A FOST, ÎN FOND, SINGURA POSIBILĂ PE VECHEA LUNĂ, CĂCI CEEA CE SE PETRECE ACUM PE PĂMÂNT TREBUIE SĂ FIE ÎN ARMONIE CU ANSAMBLUL COSMOSULUI”.

    Rudolf STEINER face o mare eroare – afirmând că : ”Dacă în prezent am percepe viaţa sufletească sub această formă, fără a putea simţi o diferenţă între obiectele exterioare şi reflexul vieţii interioare, AR FI CEVA PATOLOGIC, în timp ce pentru conştienţa lunară era ceva normal” -  pentru că POEZIA este tocmai VECHEA PERCEPȚIE LUNARĂ – iar nu...  ”P

ATOLOGIE

LUMINA VINE DIN SUFLETUL NOSTRU – iar NU DINAFARĂ !

Și, doar prin POEZIE, se poate obține ARMONIA CU ANSAMBLUL COSMOSULUI. Ceea ce se numește, în ocultism : ÎNTOARCEREA LA ARMONIA ABSOLUT-DUMNEZEIASCĂ, A BETHLEHEMULUI – unde FUZIONAU REGNURILE : REGNUL/SFERA MINERAL/Ă -  PEȘTERA + REGNUL/SFERA VEGETAL/Ă – IESLEAREGNUL/SFERA ANIMALĂ – BOUL-MĂGARUL-OILE + REGNUL/SFERA UMAN/Ă – PĂSTORII + REGNUL/SFERA SUPRAUMAN/Ă-MAGII + REGNUL/SFERA DUMNEZEIESC/DUMNEZEIASCĂ – SCĂRILE DE ÎNGERI.

*

 

...Întoarceți-vă la ORIGINILE LUNARE, căci numai prin ele este posibilă MÂNTUIREA, PRIN FUZIUNEA DEPLINĂ-DESĂVÂRȘITĂ, DINTRE SUFLETUL UMAN POETIC - ȘI ÎNTREAGA  CREAȚIE ARMONIOASĂ - COSMOSUL !

[3] -INOROG - Animal fabulos imaginat sub forma unui cal cu un corn în frunte, întâlnit mai ales în arta și literatura medievală; licorn. În iconografie, o însțește pe MAICA DOMNULUI – ca simbol al CURĂȚIEI ABSOLUTE și COSMICE.

[4] -GNOM - Spirit despre care se credea că locuiește în interiorul pământului, păzind bogățiile lui ascunse.

[5] -ELF - (În mitologia popoarelor germanice) Ființă supranaturală, imaginată ca un pitic, binevoitor sau răuvoitor, care simbolizează forțele naturii (apa, AERUL, focul, pământul etc.).

[6] -SUSPIRĂ – formă regională, pentru ”suspină”.

[7]-TIRIPLIC (sens argotic) - nime-n lume, sotto zero, agarici, fantoşă.

[8] -CIUVICĂ - Cea mai mică dintre speciile de BUFNIȚE (Glaucidium passerinum); CUCUVEA pitică.

[9] -RATEȘ - Han la drumul mare.










Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu