miercuri, 12 mai 2021

Jianu Liviu.Florian - HarLemn

 



HarLemn

 

 

~*~

 

Povestiri cu Oi numai Albe,

din priximitatea Triscului si Poenarului si Drugului

Campionelor

 

Oile paste.

Dar pare a fi neste berbecuti.

Care fumeaza.

Fumeaza, si cand trece unii mai mici, le sufla aeru.n nas.

Ei, respectuosi, evita. Trece mai departe. Caravana de berbecuti mai mici.

 

Oile isi baga pu la.

Inseamna ca sunt berbecuti ai mari.

Au ce.

Au si cap.

Sunt si trei.

Unu, mai inalt, si colorat.

Unu, mai mijlociu.

Unu, mic si cu barbita si tuleie neagra.

 

Ieu, de la balcon, ma fac ca nu observ.

Sunt leu.

 

Dar cel mai inalt, arunca un balaj de stecla colorata pe jos.

Ii mai da si o copita.

 

Atunci, ma inflamez.

Si il ofensez intentionat, bagandul de unde a iesit!

Unde putea sa fumeze mai bine?

Si sa faca gunoi?!

 

Iel, scandalizat!

De ce ii zic!

El, sa ma inregostreze!

Nu e nevoie!

Dau spectacol oricand!

Doar sunt bine platit!

Cu gonoaie!

 

Iel, aduce martori!

Ca mai sunt si alte oi!

Care au lasat langa bord, balaje! Gonoi!

Da,  da nu ii zic! Ca eu, leu, tot eu si pe alea le.am strans! De debordate de pastele oilor lor, ce erau!

 

Iel, ca cheama sa ma ia la bataie!

Pe mine, leu!

 

Eu ,

ma c ac pe toata armata lor!

De berbeci!

De oi!

Din ce pastele mamii lor or fi iesit!

Iel,

 

dar nu mai apuca...

 

ca inchid balconu...

dupe ce ii arunc si o portocala!

Ia, du.te.n originea oii tale, maimuta nenorocita! Cu cine iti da tie verdeata! Sa ai de dantura!

Sariti.ar hamu! Cu tot ce tragi tu a paguba in viata!

 

Iel, cu ei,

dispare...

 

ieu,

arunc

...cu ce sa arunc?

In locul predestinat la boratura?

 

Rahat , n.am!

Nici din cele usoare!

 

Dar...

se gaseste o ciorba de oase de mamam!

 

Puteeeee!

De daca suporta, ceea ce nu m.ar mira,

astia suporta orice,

si fac un gunoi si o tevatura mai mare,

ca au fost jigniti,

ca au fost deturnati,

de la misiunea lor nobila,

de a sufla aere in cei mici,

de a arunca pe jos,

ce isi golesc sub bot,

 

de a se eminentia,

de berbeci,

cu tot felul de oi,

cu volane,

de lana,

de cacareze de putori,

de ce lucrari,

prin ce grajduri,

si stane,

si staule,

vrednice

de

benchetele lor revarsate pe toata campia cotropita de roti,

purtand in care niste clase de amestecati

care iti baga etern

goluri la cos!

 

Capul unui om

este un cos

in care ii cade lui capul.

Si

odata cu el,

altele...

 

si altele...

si altele...

 

orice s.ar spune,

aceste taieri,

nu ar fi existat,

si nu ar exista,

fara acesti

prea zelosi

puturosi....

 

 

orbitand cu telefoanele...

cu mediile...

cu calimerele...

 

agatate de limbi....

 

cu care

mai bine

ar matura cu ele

pe jos.

 

 

*

12 mai 2021

 

~*~

Cu deosebit respect,

Jianu Liviu.Florian








Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu