joi, 15 septembrie 2016

Alexandrei şi lui Victor





SONETE PENTRU ALKYONI
de George ANCA




George Anca


SONETE PENTRU ALKYONI

Alexandrei şi lui Victor

I

rege Ceyx Alkyone
la oracol te imploră
nu te duce nu la proră
ia-o şi pe ea agone
te îneci află-n hipnone
alcioni din zei vă-nfloră
peste valuri auroră
zburătoarelor eone

pescăruşii nunţii horă
în plonjon pe fine zone
albatroşi în diasporă
cu îmbrăţişări cazone
aripile anemone
ori oracolului clone

II

ce soartă pe regele peregrin
singur pe drum de oracol pornin’
cum îşi ferise regina că nu
o ia în călătorie acu
ea să apuce uscatul conjură
el în corabie dor îndură
se pune furtuna părintele
luceafăr nu-i ştie mormintele

eol socrul său citiţi Ovidiu
în pana albatrosului iridiu
lungita lor metamorfoză-n zbor
revălureşte strop corpurilor
ratăm privirea colţului fecior
şi câinele ne latră muritor

III

tu care zbori peste pădure
lăsând şi ţărm şi mare celorlalţ’
n-oi povesti din aripi ture-vure
un câine negru oilor de smalţ
altul mă paşte scos din ture
umbrindu-se picioarelor de psalţ
ce-au mai rămas persoanei mele fure
cum goana vântului la ţintă ‘nalţ

crăpaţi de biciclistul bronzului
ne vălureşte o incintă
că nici în foamea bonzului
ori Mila ori statuia şintă
nu ne-ar deschide onzului
burta plecatului să mintă

IV

sonete coruri contrapunct
şopârle indiene
accent alkyonard jazz
dacă nu suni dacă radio
fie-vă wa-wa
sfânta Maria
ziua Indiei
drac hăruit

fiu pescăruşului
cehovian ce haz
ce râcă pe naţie
pietroaie înaripate
păsări cuibărite
în capul meu

V

frunzişul secetei foşnit de val
în cruce ochii alkyonilor
ne-om cantona secătuirea în aval
de traversarea faraonilor
metamorfoză ruptul nupţial
din cântecul nălţat eonilor
chiar şi de noi de ieri la mal
să văd da parcă sturionilor

însingurată aripă te-ntorni
perechii amuţite de furtună
doar valuri spumele pe corni
o muzică în ardere de rună
cu toate dorurile dorne dorni
aceeaşi muzică în foc de rună

VI

împinşi în locuinţe de fereşti
tractorul fumul vi-l presară
vapoarele pe coşuri să trăieşti
şi nici la revedere-aseară
în cale cui nisipurilor veşti
halucinaţii nici pe sfoară
în moţăială de poveşti danteşti
la pajeră dumitriară

pe noi dacă hello la chit
la-ntoacerea pe burtă din înot
penelul de-un victorios albit
ni s-o plăti cu pânză de Corot
ca-n Eminescu din Ovid şi brit
umbrarul desfăcutului tarot

VII

ţine-mă ţintă-mă
păsări în spaimă
rămânere în
haosul tăcerii
din ce în ce mai fulguit
aer pe apă şi pământ
ferestruite eros
în vârful fluierelor

cât de aproape de valuri
doamnei floare rochiţa
destrăbălate zboruri
în misterul curtoaziei
fluturând metamorfoză
se fac iar oameni alkyonii

VIII

dup-aia tocmai am povesti
şi taci una eliadiană
Dan Botta pe toacă erai aci
mă mai bronzez unică mană
de întâmplare pasăre privii
eol învârtoşat ţi-e hrană
de tată-n egeice-mpărăţii
alkyone fata noastră nană

intram în apă m-ieşeam din piele
plecaţi înecându-mă oleacă
în paza pământeştilor vele
nu pot uita câinele iacă
din mine în val şi vâlcele
în buruiană mozacă

IX

aripi origami
ciocul de onor
ghearele-n Miami
pântecul vapor
pupa ciugulea-mi
închipat gripsor
mama cu Adamii
tata-ntr-un oror

rade-ne şi fulgii
în Coromandel
razele divulgi-i
din luceferel
fata mamei Fulgii
şi-a lui Jundandel

X

mi-am caşerat cu sprite foiţa
metamorfoza-n proză seacă
piaza poveştii Joimăriţa
poet în Euxin se-neacă
sub avion afioniţa
copilul popa not neneacă
picioare obădate spiţa
romanul nevăzut de dacă

drac onto riduri vers şi val în vals
necititorului tot pace
în mrejele de aripă ce sal’s
îmi vor cunoaşte taina trace
de-a contempla tabloul lui Franz Halls
ori omorându-l pe Orfeu  ce zace
în Lesbos Bilitis balans pe bals

XI

pe verso de vers agapa
sinucisei păsări pas
ochi de urs îţi sună apa
neamule la parastas
sieşi pară rac la papa
ăl din străni iconostas
aripi muntele şi groapa
la Georgescu Deafras

lung schimbat pe nepitar
inventat alkyonar
buzinschian sântimbrenar
hai sufix la Teoctist
lamuri hamuri cruci de şist
rimatul totuşi netrist

XII

rege năieri se înecară
neieri epitalamion senect
azi stolurile nunta zboară
pe marea cu nisipul dialect
tribala labă gheară tiara ară
reginei nevăzute stup respect
ne fâlfâim pasăre fiară
de-a secta şapte anului bisect

trans în persoană asper interregn
acestea le privesc neştiutor
copiii dubli aripează segn
florile vântului îngerilor
visându-mă a ţine minte degn
de floarea soarelui semănător

XIII

nici vorbă de durere dor în mări
zugravele mişcării forme
de ele ne izbim avatarări
metamorfoze ovidorme
zburătăcite zodii acătări
e vid şi evidenţa mor me-
dalii Dali Daedalion sărări
din coşuri azvârlind şaorme

câinelui umbră pescari uşi
aurorarilor de zori sanscriţi
s-ar bucura prea mulţii bruşi
să plouă mâinele neînrăiţi
îndureratul mitului că nu-şi
aduce-aminte morţii mi-ţi

XIV

aştepţi singurătate val nisip
aripile împachetate fest
nu ştii de unde bate vântul zip
te duci la fraţi şi la surori în vest
mai mult fost sud pereche la un chip
priveşte fix o barcă din arest
verifică-n balada lui Kuldip
ce spartă nuntă până-n Budapest

de supărarea vremii numai lună
pe pânză cercuri alkyoni vâlvoi
migdala penelor s-a strâns alună
ochii închişi în mâine rosul roi
de-o viaţă nu v-am mai plătit arvună
ca pentru judecata de apoi

XV

săgeţi în via roată obădată
nu potopi-n război Daedalion
doi gemeni din doi zei o fată
venind din faţă ar mai naşte non
nici cu Diana nu s-ar pune lată
să te arunci din promontorion
te-ngroapă Ceyx când Peleu îi cată
sălaş ucis-a frăţior dodon

tu vei muri în drumul spre oracol
te-o plânge Alkyone metamorf
din oameni vă alegeţi alt miracol
Eura lui Buzzatti fără Orf
Tracula valuri muntelui spectacol
Şi rimele puţine-n viaţă n-or f’

XVI

ce-ţi trebuia lăsând soţie
s-apuci pe ale sorţii unde
ce te ruga şi ea să vie
iubind-o n-o luai neunde
din voi să nu se nască vie
călătorinda Kunigunde
luceafărul să o înfie
sus păsăret la ouă funde

‘necându-te pe nume o strigai
de-au auzit despărţitorii
şi ea să te viseze-acasă hai
ci la trezire numai morţii zorii
fă-mă o pasăre să zbor încai
prin umbrele ondulatorii

XVII

tăierea fratelui zidească
la mozaic ori la moschee
priveliştea iar medeească
de nu născuse fii de zee
cum şi-i murise gelozească
la-ntors la crimă eteree
şi voi o sărutaţi pe mască
în ruga prinderii egee

adjectivăm nesoarele sub nor
la o tristeţe amfora de-i grea
sintaxa ritmului învechitor
perechea alkyonilor bătea
şi chiar pierdut arhaic meteor
cui mă închin mi-e frig că ba

XVIII

Eol părinte Alkyonei zvântă
cu valurile suflul ginere
Ceyx văzu din Lucifer pământă
a tatălui aminte ţinere
îndrăgositul cuplu se desmântă
şi cerul cine să-l incinere
prin norii zarea de-nmormântă
în chiotele voicii tinere

din stea şi vânt regi de pământ în vii
zburând ne recunoaştem alkyoni
nepovestindu-ne copilării
visând la hălcile de sturioni
mai bate vântul nu ne întreţii
din aripile răsărind eoni

XIX

murise regele de se preschimbă
azi păsările i se frâng pe tron
din partea Alkyonei pe o limbă
nemaivorbită sieşi Kogaion
da doamne fă-ne ţie nimbă
aceloraşi penumbre etalon
în linişte cum ne îndrimbă
aricii din Cirene sauron

stăm aripi de sonete pentru
salvaţii alkyoni din rupţi amanţi
ne depărtăm tăindu-ne de centru
amnezici de mişcăm iar coribanţi
ăştia bătrâni feriţi de tânăr ventru
în ciocuri peşte în ocean infanţi

XX

mă rog lui dumnezeu litera
s-o zboare  s-o sculpteze
nu schimb tema ovidiană
rege regină în păsări
aer întrupat aură
cu pacea băiatul mare
al astrului zorilor
în iamb tragedia

mă gândesc şi la cunoştinţe
argo de neînecat
îmbrăţişare pe
faleză cu Vigeland
pene unicat
amor pe mare pe uscat

XXI

tu Alkyone eu Ceyx
nici mort nici pasăre
nu mai dansăm flamenco
ne scriem sonete
ne trezim cu aripi
te iscălesc pe nisip
nevăzându-te
când conversăm

voi nu vă veţi despărţi
că merge regele la oracol
împreună metamorfoza
tată după nor luceafăr
deschideţi gura
vorbiţi în getică

XXII

am căutat în stol în roi în rai
pasărea câinelui pe satelit
ocol şiroi sub nori arar arai
de nu dădeam de cin volubilit
hei cor de pescăruşi trai pe vătrai
lungitei cuminţenii de falit
în barbiene liruri lirurai
neplacă-vă ce v-am înşiruit

numai că frigul din popor marin
pe seceta sclavie canaan
s-o-ntoarce-n somnul de pascal blajin
avem păreri neveste clan în lan
bojdeuca pasată zar de chin
nu mai întineri Aldebaran

XXIII

ne prefacem unul în celălalt
lăsata secului de sânge(t)
aştri înamoraţi când n-om mai fi
luminăm de sine rigor intrig-or
rară desfigurare maternă
în doliu patriarhal
urmăresc metamorfozarea
îndrăgostiţilor morţi în pescăruşi

încerc bătăi
de aripi umbrind
ne încălzim cu
picătura mării
nici o pasăre străină
în om hai şi tu

XXIV

arca argo
ouă ovide
plictis oracol
de unde ctitor
fără o amărâtă
de Dacie

oracol aura neagră
să fim sănătoşi o Ceyx
până ne înecăm
ne aşteaptă iubirea
lăsată în viaţă
suiţi-mă pe mine
pe corabie a nu mai
dormita sybilă

XXV

te-aş visa
am sta de vorbă
uitarea de sine a
neamului alkyon
vii a zbura a înota
bucurie de îngropare
în predicţii oraculare
din necunoştinţă de cauză

singuri se pot
visa oracole
vorbesc nu numai
de pescăruşi
prăvăleşte-te tu
întâi doamne

XXVI

oracol ne-nconjoară corturi
pe ţărmul mării neaşteptător
nu stăm de vorbă patru orturi
califilor pe cal policolor
prozodicelor doi cu doi eforturi
pe trei în unul parodiator
de zbor în glii fluidele resorturi
s-or fi retransformat învietor

ne prindem zgarda în pilastru
sub ascultarea caravană
ce face tatăl nostru astru
când am murit fără de hrană
niciun soldat părăsitor de castru
Ceyx te-aşteaptă Alkyone vană

XXVII

valuri mare marinari
regele-atârnând de şipcă
salvamarii rari în ari
văzând regina în chip că

îl aşteptă vad avari
haruri cu Arald pe lipcă
de l-ar vinde ce corsari
script să fie cu ea scripcă

purtătorul de lumină
după nor ca după vânt
Alexandra Vic alkynă

ia uitaţi-vă pământ
cadavrul nu e de vină
cu oracolul cuvânt

XXVIII

uikendărşi ărş de supărare
ferindu-mă-ţi de carte scrisă best
la val tabu pe surpă-mare
din pescăruşi femeia către rest
bronzându-şi unghiul coapselor corsare
deodată roată ochii lor din test
cuplul canin aseară în picioare
la escaladă nici pe Everest

tradu-mi în limbi străine preţul
când alkyonilor prosternu-mi stern
te-oi întreba de-ţi umplu deţul
la şcoli autografe de constern
recitativ la tot judeţul
la toamnă patriarhul Holofern

XXIX

nici un oracol dacă nu eol
privit de alkyoni ca tată
ochi nemaifenicşi mamă alcool
tu nu ne îmbiai că-mbată
cuscru lucafărului suprarol
rămasă stea nescuturată
ascuns(ă) însă după nor corol
seara băiat în zori băiată

veniră soli spre mortul sufundat
şi numai via lui cătare
îl vântură autodevorat
suflată aripa învietoare
abisuri de înec adevărat
metal sculptat Miro mirare

XXX

visarăţi păsări-giruetă
cu pieptul alb la răsărit
de muzica palatului haretă
ce vorbe-aţi mai fi auzit

vă vadă soarele de cretă
a nu intra în cercul înnegrit
spirala spumei a egretă
adâncul mării v-a poprit

palatul urlă să n-audă
regina ce-a ucis furtuna
şi ea visându-se din rudă
împărăteasă numai una
de-ar fi dormit nici paparudă
nici zgomotelor mătrăguna

XXXI

vă fie cabotinul accident
al hranei oamenilor rună
tot pe din zbor din ochi spre orizent
zisele avataruri vă întrună
nu m-aş lăsa rugate în Dervent
surorilor luceferi purtând lună
până la Mekka Ayodhya-advent
să muzicalizăm laguna

supt val vă umflă pieptul dimpotrivă
înconjurându-l zbor înot nisip
aruncătura hălcii runa fi-vă
aripa-ndrăgostită de arip
harappa antatanarivă
în ciocuri ancestralului polip

XXXII

te-aşteaptă fraza să îi fii precis
de-a pescăruşul ciorii-n dodii
credeai şi visul lunii circumcis
sub semiluna albă-a cernavodii
de-ai ascultat înţelegând Paris
care meditativ care pe rodii
nu explicăm tărâmul interzis
zburătăciţi de doamna de pe zodii

oracolul femeie arsă
în vorbele seducţiunii
îţi smulge soţul ca pe gioarsă
pe mare-l scarmănă furtunii
şi-n maţele de chit îl varsă
de nu-l mai află nici cajunii

XXXIII

ce scurt pe doi da’ spus-ai fraza
ierarhilor pe plajă după rit
ce meditezi ce făptuieşti Zaraza
iertaţi naramza Hamza-a căsăpit
mai cu harap în spân amiaza
de ieri în sălcii vântul şi năimit
anacolutul pescăruşii staza
până oracolul nu s-a grăit

rol să vorbească doar mâncând îi scriu
cum un cuvânt nu lasă de cu hrană
să ascultăm oracol belaliu
fără efect nenicilor pe rană
aşa ne pierde capră iadă piu
din mare-ntorşi în păsăroi Diană

XXXIV

mutaţi în oameni la noi doi tăcuţi
sunt zile rupi da’ şi cuvinte
în mare limpezimile ascuţi
grăsanule numai la minte
vorbim de taci şi prea printre limbuţi
traducere părinţi morminte
destul caleaşca înjugaţi-i struţi
ne recunoaştem păsări elocinte

nu face sens nu eşti american
vorbeşte-n dodii să te înţeleg
n-auzi un sunet după paravan
cu umbrele oracol şi vareg
nu mă chema tot una bolovan
arheologul scrie peceneg

XXXV

du-te cu nu te du cântecu’ tralala
nu te du nu te da de acu da ba da
torc întorc ort în cort ortodox
bine cu vânt întru dumnezeu

cod triod period neirod măritul
de stăpân imn tărâmn râm crâm dâmb de demând
vântată vânată vin tată călugăr
odihnă optată

mila de păcate şervete aere
chiria sfântă-ne slavă crez în limbi
patriarh pescăruş duhul dus
la Iisus ectenit evghenit
să cântăm văzute la tine stăpâne
întrerupi vocile pisanii goganii

XXXVI

înecându-ne coroane de spumă
ne umbresc luceferi
voi fiind cuplul Ceyx Alkyone
sunt vântul taică-tău luceafăr
tema respingerii durerii
s-o vindeţi după moartea mea
cădelniţele zvonesc
raiului noul venit

eparhia pescăruşilor
îngropându-ne mării
renunţăm la moarte
pentru înmormântare
trachinianul către
traci aghios

XXXVII

sunt grâu ciuguleşte pescăruşule
mai multe rugăciuni ca păcătoşi
se pleacă din samsara la domnul
harul păsăresc în cântec
închipui valurile
în locul meu
fericirea transformării
mării în pesăruş

neagră auroră
un’ te uiţi agoră
înspre diasporă
nu te înamoră
insulă azoră
alkyon te-adoră

XXXVIII

proscrişii pescăruşi din fulgii ăşti
m-ajung metamorfoză îi întreb
doriţi cu moarte nouă alte măşti
dispar cât mai de parte de ereb
fuga din mare soare pată-adăşti
pletele tinere tunse-n Maghreb
am şi trăit am şi murit la căşti
de m-auzise ultimul efeb

citisem zic de-un stop metamorfotic
copiii după Ceyx hai şi tu
ce mama Alkyone soare gotic
oracole pe mă-sa nu te du
furtuna da sonetului haotic
în mine o cenuşă nehindu

XXXIX

nici pescăruş mi-ar arde de părinţi
şi-aşa de nimenea nu-mi pasă
cum mă omori în munţii Mehedinţi
cum fac picioare pampei de pe casă
cum iarba de pe şcoală vrea silinţi
cum steagul de pe cort înfie coasă
cum trupurile-s moarte pe velinţi
cum sentimentul nu e de terasă

am aer cât să aflu ce am scris
în insolaţie ca pentru vis
a-mi trece de feciorul paradis
că nu e purgatoriu-n faptă
cu iadul numai nici o treptă
de om înaripare ne aşteaptă

IL

oracolul sau vântul mână
constrângerii de rege la înec
regina a nu fi cadână
în pasăre nu vrajbă nu refec
iubire pedepsită până
în toamnă dacă lumii se petrec
rănit luceafărul pe-o rână
să-l ciuguli pescăruşule berbec

rămas în mas truverul ananas
cu Naso la întrecere banan
ar înota la arme şi a tras
răpit în ţipăt alkyonian
de altă pedepsire contrabas
într-o orchestră pe maidan

ILI

m-aş fi oprit când m-aţi luat la goană
şi din cântat şi din sporovăială
sonetul plină damigenă
subsolul rflectase zeii-n smoală
convenţia rugată afioană
a celor din morminte sucursală
ei să-nvârtească leacu-n rană
că viii nu ne-or face gală

voi să vă cheltuiţi alinul
pe necitite că eu nu citez
metamorfozelor nici clinul
ajungeţi-vă şoimului maltez
la film tot vechi arhaic vinul
din vers şi singur mă îmbujorz

ILII

nespus la finiş timpul salto
te-ntorci la viaţă cu un pas mai sus
zburatul sculpturează-l dalto
că pinguinilor le e în plus
în amintirea lui aşa şi alto
ai dăruit statuia şi te-ai pus
sub zburătoarea dusului Rialto
mă ţin de alkyonul dus adus

greoaiei scufundări răspunsul
aruncă umbra din zenit moiro
fu marea spre oracol neajunsul
ce rămăserăm în Cairo
să ne plăteasă tunsul-felegunsul
iar dacă dor ţi-ar fi Zairo


ILIII

pe drum sonetelor cenuşă
vă presăraţi în vastă cramă
nerătăcită tătăruşă
la han le reaprindă flamă
Ovidiu geţilor pe uşă
intrându-le tristeţe geamă
noi îi primirăm regi în guşă
zbor ovoid în pentagramă

am fost spune din neamuri zobul fob
călcat de pescăruşi la milă
Trachinia de Tracia un bob
altul şi Dacia umilă
iar ne jigneşti nas lung anaerob
în noaptea lui luceferilă

ILIV

n-am cum sfârşi ce nu am început
Petrarca Voiculescu în abstract
şi nu m-am erosului petrecut
în scoborârea morţii fără act
cras curtezan în florile de rut
în aer pe uscat în apă jact
dau pescăruşul pe Menumorut
şi nici mâine poimâine să pertract

i-am comparat cu floarea soarelui
fără succes armată amintirii
de dragoste postumă hoarele
prin curţi domestic şi-ură zbirii
pe cât de tainic alkyoni amare-le
pe-ale reginei de valkirii














Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu