ALIANTA FAMILIILOR - CRESTINISMUL RASTOARNA ANTICHITATEA

 

CRESTINISMUL RASTOARNA ANTICHITATEA

(Recenzie II)

Mai 14, 2026

 

Va punem astazi la dispozitie a doua parte a recenziei cartii lui Matthew DC Larsen si Mark Letteney Ancient Mediterranean Incarceration / Sistemul penitenciar din Mediterana antica (California University Press). [In linkul acesta gasiti un capitol al cartii disponibil online: https://www.researchgate.net/publication/394612799_Ancient_Mediterranean_Prison_Societies]

 

Interventiile crestinilor pe linga autoritati

 

Crestinii erau cunoscuti si pentru faptul ca compuneau si trimiteau petitii si scrisori catre autoritati in care solicitau clementa sau reducerea pedepsei pentru cei intemnitati, fie ca erau crestini fie ca nu. Iata ce scriu autorii despre crestinii Secolului II: “By the second century, Christians were known to a broader public not only for providing for their own incarcerated coreligionists, but as an association of people particularly invested in caring for all prisoners in need of help / In preajma Secolului II crestinii deja devenisera cunoscuti unui segment larg al populatiei care se ingrija nu doar de cei care le impartasau credinta, dar si ca o comunitate care se profila in ajutorarea intemnitatilor care aveau nevoie de ajutor”.

 

Caritatea crestina a atras atentia scriitorilor pagini ai acelor zile care, intimidate de influenta crescinda a crestinilor, cautau sa-i portretizeze ca fiind naivi. In acest sens a supravietuit un text a lui Lucian din Samosata de la sfirsitul Secolului II in care mentioneaza ca crestinii au mituit gardienii unei inchisori in care era inchis un lider al comunitatii lor. Astfel au dobindit acces direct la cel intemnitat, caruia ii aduceau mincare si haine, si cu care cintau si se rugau impreuna. (Pagina 129-130)

 

Textele antice vorbesc des despre crestinii care vizitau inchisorile si centrele miniere unde erau tinuti crestinii dar si cei fara credinta. Ele mentioneaza ca ei isi riscau viata si propria libertate deoarece pe alocuri autoritatile carcerale nu permiteau vizitarea intemnitatilor. (Pagina 130)

 

Crestinii intervin in tribunalele antice

 

Crestinii erau implicati si in ajutorarea celor intemnitati si a familiilor lor sa-si gaseasca avocati care sa ii apere. (Pagina 130) Uneori, solicitau eliberarea intemnitatilor pe motive umanitare (sanitate, virsta, sarcina). Luau in grija loc copii nascuti in inchisori. Scriau si duceau scrisori din partea familiei pentru cei intemnitati si din partea celor intemnitati pentru familiile lor.

 

Fara indoiala, crestinismul a avut un efect pozitiv asupra sistemul penitenciar din antichitate. L-a umanizat. Scrieri antice (Celsus) mentioneaza ca medicii antichitatii faceau vivisectie pe intemnitati, o practica condamnata de crestini care promovau notiunea demnitatii trupului fiintei umane. (Paginile 132-133) Paginii acelor vremuri acceptau vivisectia in numele “progresului stiintific”. (Pagina 133) Argumente similar se fac si in zilele noastre. Bioetica, deci, putem spune, isi are originea in opozitia crestinilor din primele veacuri pentru folosirea trupului uman pentru scopuri ne-etice.

 

Notabil deasemenea este ca, odata ajunsi majoritari in Imperiul Romani, crestinii au fost instruiti de unii imparati sa viziteze intemnitatii in fiecare duminica. Decretul cu pricina ii apartine lui Honorius. (Pagina 134)

 

Crestinii ajutau pe cei care nu stiau sa scrie, cu scrisori catre autoritati pentru eliberarea membrilor lor de familie. Iata o practica  care pe vremea comunismului (in special a lui Stalin) ar fi insemnat intemnitarea.

 

Conditiile inumane din temnite

 

Conditiile de viata in temnite erau deplorabile. Temnitele erau tenebroase, lipsite de lumina, aerul circula greu ori de fel, mirosul era insuportabil. Hrana era putina. Intemnitatii se imbolnaveau si mureau in temnita daca erau tinuti multi ani in astfel de conditii. Intr-un fel, condamnarea la inchisoare era condamnare la moarte. Unii mureau acoperiti de murdarie si tarina.

 

Crestinii au reactionat la astfel de conditii inumane, scriind autoritatilor ca intemnitatii erau tratati cu aceasi lipsa de respect si demnitate cum erau tratati crestinii. O astfel de scrisoare a supravietuit pina in ziua de astazi si se crede ca a fost scrisa intre toamna lui 257 si 258. Alte texte mentioneaza grija fata de intemnitati pe care ii spalau si le taiau parul.

 

Importante pentru crestini sunt si imaginile care au supravietuit in frescele acelor zile privind inteminitatii. Unele dintre cele care au supravietuit il arata pe Apostolul Petru scotind apa dintr-o stinca in inchisoarea Tullian in Roma. (Pagina 141) Miraculos scoasa din stinca (asemenea lui Moise la Horeb), apa era folosita, conform inscriptiilor, de Petru pentru botezarea strajerilor inchisorii. Alte fresce, din Nordul Africii, portretizeaza crestini intemnitati si dusi inlantuiti de soldati la arene unde erau dati prada animalelor salbatice (damnatio ad bestias).

 

Intemnitarea Apostolilor

 

Probabil, speculeaza autorii, unul din motivele care i-au facut pe crestinii primari interesati in evanghelizarea sistemului penitenciar a fost inchisoarea Tullian din Roma unde, conform traditiei, au fost detinuti apostolii Pavel si Petru. Inchisoarea a fost pastrata ca vestigiu crestin si poate fi vizitata chiar si azi in inima Romei. Deasupra ei a fost construita o bazilica in onoarea si memoria celor doi apostoli.

 

Inchisoarea Tullian e descrisa ca fiind „a dark, wet, and cold underground chamber ... with little light or air, and only the most rudimentary latrines / o camera subterana intunecoasa, umeda si rece ... cu putina lumina sau aer si latrine din cele mai rudimentare.” Adauga autorii: „the stench and microbial mechanisms of disease were unknown but a sentence could easily become a death sentence ... mirosul ingrozitor si mechanismele microbiale, chiar daca necunoscute atunci, erau o pedeapsa cu moartea chiar daca intemnitatii nu erau condamanti la moarte”.

 

Fragmente literare mentioneaza ca imparatii crestini au instituit obiceiul gratierii unor intemnitati in preajma Pastelor, in special a celor care nu savirsisera infractiuni serioase. (Page 148) Altii au decretat ca, in preajma zilelor festive, intemnitatii sa nu mai fie scosi din inchisoare si transformati in spectacol avind in vedere infatisarea lor hidoasa, lipsiti de imbracaminte, nespalati, pe jumatate goi, cu parul ravasit si aratind asemenea unor animale. Acest mod de distratie a publicului a incetat. (Pagina 148)

 

Crestinii au infiintat organizatii caritabile ad hoc pentru sprijinirea intemnitatilor in numele demnitatii si umanitatii lor. Scriu autorii: „Christians, perhaps because they often came from the lower strata most at risk, formed support societies for the imprisoned / Crestinii, probabil pentru ca proveneau din straturile de jos si de risc [de a fi intemnitati] ale societatii, au format grupuri de suport pentru intemnitati ...”

 

Activism crestin contemporan in inchisori

 

Practica aceasta a supravietuit pina in zilele noastre si s-a extins global. Chuck Colson a fondat o societate internationala de propovaduire a Evangheliei intemnitatilor care in timp s-a extins si in Romania. Avocat al Adminsitratiei Nixon in anii 70, Colson a fost intemnitat pentru conspiratie, si-a reformat moral viata in temnita, iar la eliberare a fondat aceasta miscare globala cu un impact extraordinar.

 

Iata inca un motiv pentru care trebuie sa fim mindri si multumitori ca suntem crestini. Crestinii de acum 2000 de ani au schimbat sistemul de incarcerare practicat cu multa cruzime de romani si greci. Au injectat in societatea civila notiunea reformarii morale a intemnitatilor prin vizitarea celor intemnitati, chiar daca nu erau inruditi ori cunoscuti. [Recenzie: https://www.newyorker.com/magazine/2025/12/15/ancient-mediterranean-incarceration-matthew-dc-larsen-and-mark-letteney-book-review]

 

ARTICOLUL 16 DIN DECLARATIA UNIVERSALA A DREPTURILOR OMULUI

 

Articolul 16 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului afirma: "Cu incepere de la implinirea virstei legale, barbatul si femeia, fara nici o restrictie in ce priveste rasa, nationalitatea sau religia, au dreptul de a se casatori si de a intemeia o familie. ... Familia constituie elementul natural si fundamental al societatii si are dreptul la ocrotire din partea societatii si a statului". Familia romana isi cere drepturile. Aceste drepturi le pledam, le-am pledat din 2006 incoace, si vom continua sa le pledam. Sunt cele mai pretioase dintre drepturi dar si cele mai abuzate azi. Pretuiti-le!

 

ALIANTA FAMILIILOR DIN ROMANIA
Str. Zmeica nr. 12, sector 4, Bucuresti
Fax 0318.153.082
www.alianta-familiilor.ro