Mă bucur ca un copil de fiecare
dată când primesc revista dumneavoastră, revista noastră în slova părinţilor
mei, a celor ce ne iubim neamul, credinţa, limba şi strămoşii. Întodeauna am
simţit că sunt transportat în gospodăria pământului străbun deschizând-o,
pământ bogat, înlăcrimat, cu sânge spălat de vremuri şi cu hărnicie muncit şi
primenit de românii de acasă. Oameni care nu obosesc, care scriu, respiră şi
transpiră viaţa şi lumina neamului atunci când scriu şi împărtăşesc, clădind în
sufletul celor dragi preamărindu-i pe cei ce au fost, care sunt şi fac cinste
celor ce vor veni. E atâta bucurie, entuziasm şi talent în paginile revistei,
atâta energie tinerească şi înţelepciune ce pulsează din rândurile presărate cu
drag de învăţătorii noştri încât nu ezit să nu suspin de fiecare dată de dor de
meleagurile copilăriei şi de stimă şi recunoştinţă pentru şcoala noastră
românească. Astea toate sunt rânduite cu drag de redacţie cu scopul de a ne
descreţi frunţile şi de a ne umple de speranţă, credinţă şi curaj, de a ne face
frumoşi şi puternici. Nu pot să nu apreciez generozitatea celor două
scriitoare, Veronica Balaj şi Maria Rugină din numerele 2, 3, 5 şi 6 pentru
cuvintele de înălţare faţă de umila mea contribuţie culturală şi artistică.
Câtă osteneală şi rânduială în dulcele grai bănăţan. Iar eu de aici, de dor din
pustiul australian, citind publicaţia ”Suflet nou” nu pot decât să trăiesc
“istina” acestui vers rebel cotându-l apreciindu-l şi respectându-l pe Tiberiu
Popovici din Bocşa, Caraş Severin unde am fost şi eu “săgârce“ odată în
speranţa că:
“O să mai coc crumpi în tobă
Şi-o să săd numai în sobă
Poace că oi ieşî la lucru,
Doar numa dacă cânta cucu!”
Cu drag şî dor,
Ben Todică din Australia,
care cu ocazia împlinirii a 15
ani de existenţă a revistei cu un titlu atât de sugestiv şi drag nouă tuturor,
vă urează dumneavoastră cititorilor, realizatorilor şi nu mai puţin
directorului fondator ANDREI BĂLAN, un adevărat SUPER călduros LA MULŢI ANI!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu