PATRIE LIMBA ROMÂNĂ

PATRIA LIMBA ROMÂNĂ

IN MEMORIA POETULUI TRANSILVAN AL IMNELOR, IOAN ALEXANDRU, ION ŞANDOR DIN TOPA-MICĂ, CJ., ROMAÂNIA.

Mulțumesc omule, suntem pe cai mari,

ispravă şi slavă pe măsură şi îndemână

în aventură socio-cosmică, social-umană,

dar şi PATRIE LIMBA ROMÂNĂ peste mână-

duh de adevăr BIBLIE DE VIAȚĂ simetrie,

divan adhoc non-stop, bla, bla,

hei-rup, hop-şa-şa !

stop cadru, că filmăm omeneşti filmări

cu nepăsări de mări în splendori de ierburi aflate sub paşi cu aşi scoşi din mânecă,

ierburi ce cresc nestingherite, nepăsător, sub tălpi

la curți de dragoste şi dor

cu rost şi cu folos, de popor,

cresc ierburi împânzite cu biserici-catedrale ce ară cu altare ogoare

de sub tălpi de păstori blânzi, candizi,

cu drept de-a păzi oile de lupi flămânzi, zi de zi de zi azi petre, ca oameni de caracter sub cer, ca-n cer şi pe pământ iz de cânt,

iarba s-o pască ciute, vacă, pentru'ca să verse-n casă

cu casa-n masă lapte cu spumă groasă

şi să dea-n foc, în nenoroc, lumina de omenire,

ascunsă,

lumina ascunsă cu pacea, cu abundența, conştiința, cu ştiința, sub obroc,

ascunsă de verde crud Bacovia şi de Eminescu strălucire de luceafăr,

drept de România întru duh de viață şi duh de adevăr,

ascunsă de Greuceanu peste şapte mări şi peste şapte țari

de poveste cu struguri proteici, suculenți,

aromați în culori diverse cu responsabilități

înşiruiți mărgăritare

bob cu bob în ciorchini binecuvântare

pe viță de toaamnă zurlie auriu-arămie Tudor Arghezi cum nu mai fu alta de frumoasă,

Iisus Hristos, la român în casă,

cu ierburi dulci verzi, ape de izvoare echo-sănătoase: dulci, minerale, limpezi,

ca-n zbor fluturii de lămpi, iar noi, iar şi iar,

ca Sfinte Paşti pentru om puternic, bun

şi Sfânt Crăciun vesel, sorcova vesela iară şi iară

înflorire pentru rod, primăvară, pentru neam şi țară,

ca fiii bravi al României Mari,

ca Eminescu pur şi simplu

cu fundație solidă de vatră din rugăciune, înțelepciune şi piatră corolă minune

"lumină din lumină lin" să lumine "mai presus de moarte, în iubire"

drept de a candida la fericire cu înviere

şi suferința să aline

ridicând sub zări de dulce doină-

ROMÂNIA minune de pâine şi pace,

zidind omenesc şi dumnezăiesc întru firesc,

cu hărnicie, cu îndemânare, sub cer,

OM DE CARACTER,

ca-n cer şi pe pământ Iisus Hristos,

Pace vouă, întru omenos luminos, rost şi folos "mai presus de moarte, în iubire" prin neamul omenesc al nost

inimă fierbinte a celuia ce sunt ceea ce sunt

în sfințenia suferinței

(cum zice Grigore Leşe, c-ar fi brend, atuu, tabu, al României)

sfințenia bucuriei, talant, cu rădăcini de stejar,

în sfințenia bucuriei talant savant înmulțit cu har

făcând din țânțar armăsar, pentru cel ce munceşte şi greşeşte: ac pierdut în car

(cine nu munceşte să nici nu mânce, tot în Biblie se grăieşte)

cu fața edenică, rodnică de grădină,

în zidire de iubire, Templu eliberării, Mesia iubirii,

o altfel de nepăsare a mării în cântarea cântării

cu temelie solidă de cântec şi descântec benefic efecient Cuvânt-Dumnezeu

mereu şi mereu culori-curcubeu,

nemurit legendă mută viscolită Lucian Blaga ghiocel fain-făinel voinicel scoțând capul alb mai curat ca zăpada prin zăpadă,

nemurit petec la sac demn de imn,

Ioan Alexadru dându-ne-n petec din întuneric în lumină de cântec-

veşnicie născută la sat în Topa-Mică sau în Lancrăm cu Lucian Blaga-Nicchita Stanescu-Tudor Arghezi eccetera, eccetera, coloană fără sfârşit, că n-am la mine cetera, dar nici a lui Avram Iancu  buciumul-fluiera, testamentul-conştiința, alui Enescu vioara "Stradivarus"cu mioare şi berbecuți să întind în şură cu față de lut bărbuncul-fecioresca, învâtita-românescul, cerdaşul, căluşerul, hora, eccetera,

că n-am la mine țandura, deşi nu sare departe de trunchi

(bine-o zici față că n-ai la tine cetera, bine-o zici după urechi)

şi, n-am la mine, ca fițingău sub grumazul ceterii, Mesie a iubirii în templu eliberării, descătuşarii, n-am nimbul, aura, primăvara, cuă nu-s sau îs ... în lanțul ispitei, slăbiciunii,

strivind, mai stii? corola de mister a luminii, minune a minunii înțelepciunii şi rugăciunii

Pavel Ferghete Ratundeanu