Romanii in laboratorul mondial / 469 /
statul feudal in simfonie cu BOR,
nu e nici cadrul juridic, nici cel instituțional menit a
dezvolta economia și a educa societatea, ci, pur și simplu, presa mecanică în
care sunt prinse ambele – și economia, și societatea – și care produce
beneficii celor care o controlează. Periodic, un anumit grup de oameni rămân în
afara beneficiilor puterii. Și cei care ajung la putere caută să profite
exagerat de beneficiile acesteia. „Opoziția” va fi tentată să denunțe „jaful
celor de la guvern” nu pentru că e împotriva jafului, ci pentru că – acum – nu
mai beneficiază de dividendele lui. La vârf, oamenii politici, se simt cei
destinați să conducă. La bază, în administrație (grosul partidelor), alternanța
– mai ales atunci când e imprevizibilă – pune probleme serioase cu privire la
stabilitatea funcțiilor (si beneficiilor lor). De aceea cred că, în ciuda
tendinței „emoționale” de a fi singurii care monopolizează mașinăria statală,
oamenii politici au dobândit și conștiința „rațională” a faptului că un partid
unic prezent vantaje. Nu ar mai perturba „sistemul”, marginalizând oameni de
care, ulterior, se dovedește a fi nevoie. În al doilea rând, ar asigura un flux
continuu al beneficiilor, ceea ce – într-o lume atât de instabilă – e din ce în
ce mai important. În fine, partidului unic e suficient de puternic pentru a
racketa – legal – mai eficient societatea și economia. Mihai Maci, Ce se
termină? Și ce începe?, Revista 22, Buc., 09/11/2021
*
Dupa cum vedem mai sus, ortodocsi au un
stat feudal, teocrat, oriental, nu democrat, occidental, pentru ca atat in
Sfantul Imperiu Roman de Natiunen Germana, cat si in Imperiul Otoman ei erau
tolerati, fara drepturile catolicilor sau mahomedanilor. Vechiul Regat si
Romania Mare continua traditia turco-fanarioata, teocrata. Moscova elimina in
RPR singura institutie occidentala a romanilor, Biserica Unita cu Roma, Scoala
Ardeleana si dicteaza la Dumarea e Jos o teocratie orientala, dictatura de
dezvoltare. Dupa implozia Lagarurul ortodoxo-comunist, vizita la Bucuresti a
Sfantului Papa Ioan Paul II deschide larg portile Europei si Romania adera la
UE/NATO. Pentru a se ajunge la un stat al UE, compatibil cu cel occidental,
sunt necesare refacerea unitatii de credinta cu Roma, refome - administratia
publica, salarizarea, pensia etc. - pe care Europa le finanteaza in urmatorii
patru ani cu 30 de miliarde de euro si prezenta NATO in Transilvania si Tara
Romaneasca.
*
Romanii in laboratorul mondial 468 / cu
o perspectivă feudală asupra lumii; 477, 466 / cu rotativa guvernamentala; 407
/ Ce-i de făcut în România?; 406 / integrare sau coabitare cu occidentul
catolic?; 448, 447 / front moldo-valah, rom, romanes, tiganesc împotriva
Vestului; 445 / front ortodox împotriva Vestului; 446, 443, 442 / fara stat
occidental sau partide occidentale; 402, 400-397 / logica tribală moldo-valaha;
388-386 / România ortodoxa moldo-valaha este o altă lume; 361 / Ciudată ţară,
într-adevăr!; 370 / cu un
stat esuat, 358 / cu ”State Paralele”, oriental si occidental; 157-6 / dupa
treizeci de ani de furturi și corupție; 150-9 / 142 / problema statului,
populată cu „creere de maimuță”; 131 / identitate ortodoxa vs acquis-ul
catolic; 112 / ortodoxo-comunisti moldo-valahi; 116 / disprețul față de stat,
de ordinea publică; 77 / capitalismul ortodox moldo-valah, de cumetrie; 67, 68
/ capturarea statului de către vânătorii de rente; 36-37 / Drumul spre iad este
pavat cu intenții bune; 30 / Sufocaţi de impostură
*
Roman, V.: Romania - un stat esuat, 2022;
Capitalism ortodox, 1999; Semnele vremii, 2018
Film rusesc, Leviathan; Ticăloşii, de
Șerban Marinescu; Undeva la Palilula, de Silviu Purcărete
*
http://www.logossiagape.ro/
https://altculturesite.
https://bentodica.blogspot.
https://bentodica.blogspot.
https://www.totpal.ro/viorel-
https://ioncoja.ro/viorel-
Romanii in laboratorul mondial / 468 /
cu o perspectivă feudală asupra lumii
Un senator sau un primar PSD și unul PNL, au mult mai multe în
comun decât cele care i-ar putea apropia, pe fiecare, de alegătorii lor. Ceea
am reușit să facem, în trei decenii, a fost o „nouă clasă” bazată pe
privilegii, în care se intersectează oameni (destul de dubioși) din politică,
administrație, afaceri, instituții militarizate, sport și media. Ceea ce îi
unește e o perspectivă feudală asupra lumii: ei sunt destinați să
„smântânească” impozitele plătite de toți și pot să facă ce vor, dat fiind că
ei se judecă (și, mai întâi, se toarnă) doar între ei și nu răspund în fața
justiției comune. Dacă am căuta să descriem vârful societății, instrumentele
științelor socio-umane – „partide”, „instituții”, „programe”, „reguli” etc. –
ne sunt, aproape în totalitate, inutile. Intre principalele partide din această
țară nu mai există nici un fel de deosebiri. Faimoșii „traseiști” politici au
înțeles mult mai bine decât politologii cum stă realitatea. În politica
românească există o singură linie de clivaj: a fi sau a nu fi la putere. Mihai
Maci, Ce se termină? Și ce începe?, Revista 22, Bucuresti, 09/11/2021
*
Presedintii Romaniei in simfonie cu BOR,
„Statele paralele“, greco-ortodox si romano-catolic, teocrat si democrat, n-au
gasit inca un raspuns la indemnul, oferta Sf. Papa Ioan Paul II si Papei
Francisc, in vizita in Valahia, Moldova, Ardeal, 1999 si 2019, „Sa mergem
impreuna!“.
*
Romanii in laboratorul mondial 477, 466
/ cu rotativa guvernamentala; 407 / Ce-i de făcut în România?; 406 / integrare
sau coabitare cu occidentul catolic?; 448, 447 / front moldo-valah, rom,
romanes, tiganesc împotriva Vestului; 445 / front ortodox împotriva Vestului;
446, 443, 442 / fara stat occidental sau partide occidentale; 402, 400-397 /
logica tribală moldo-valaha; 388-386 / România ortodoxa moldo-valaha este o
altă lume; 361
/ Ciudată ţară, într-adevăr!; 370
/ cu un stat esuat, 358 / cu ”State Paralele”, oriental si occidental; 157-6 /
dupa treizeci de ani de furturi și corupție; 150-9 / 142 / problema statului,
populată cu „creere de maimuță”; 131 / identitate ortodoxa vs acquis-ul
catolic; 112 / ortodoxo-comunisti moldo-valahi; 116 / disprețul față de stat,
de ordinea publică; 77 / capitalismul ortodox moldo-valah, de cumetrie; 67, 68
/ capturarea statului de către vânătorii de rente; 36-37 / Drumul spre iad este
pavat cu intenții bune; 30 / Sufocaţi de impostură
*
Roman, V.: Romania - un stat esuat,
2022; Capitalism ortodox, 1999; Semnele vremii, 2018
Film rusesc, Leviathan; Ticăloşii, de
Șerban Marinescu; Undeva la Palilula, de Silviu Purcărete
*
http://www.logossiagape.ro/
https://altculturesite.
https://bentodica.blogspot.
https://bentodica.blogspot.
https://www.totpal.ro/viorel-
https://ioncoja.ro/viorel-
Romanii in laboratorul mondial / 467 /
cu rotativa guvernamentala / Nicolae Iorga
face la 25 oct. 1915, urmatorul rechizitoriu rotativei
guvernamentale: ,,Lupte și injurii, destăinuri și răspunsuri, calomnii și
contracalomnii, ațâțări și alte ațâțări … iată spectacolul de azi al
României pe care clasa dominantă îl dă. Hidos și condamnabil spectacol! Ni
întoarcem fața de la dânsul și spunem tare, fără frică de «teroarea» unuia sau
altuia: De șeizeci de ani țara, abia alcătuită, v-a fost pe mână: pe rând
familiilor dintr-o tabără și familiilor din cealaltă tabără, a unei
protipendade putrede, galvanizată cu setea de parvenire a unei burghezii de
advocați. Nu i-ați putut da pământul țeranului; Nu i-ați putut da școală
poporului; Nu i-ați putut da administrația interesului public; Nu i-ați putut
da politica națională a statului. V-ați mâncat între voii ca niște câini, ca
niște fiare, pentru glorie, pentru câștig, pentru ambiții de leneși și capricii
de femei. Ați făcut dintr-o țară întreagă scopul desprețuit al gâlcevilor
voastre copilărești și criminale.”
*
Romanii in laboratorul mondial 466 / cu
rotativa guvernamentala; 407 / Ce-i de făcut în România?; 406 / integrare sau
coabitare cu occidentul catolic?; 448, 447 / front moldo-valah, rom, tiganesc
împotriva Vestului; 445 / front ortodox împotriva Vestului; 446, 443, 442 /
fara stat occidental sau partide occidentale; 402, 400-397 / logica tribală
moldo-valaha; 388-386 / România ortodoxa moldo-valaha este o altă lume; 361 / Ciudată ţară,
într-adevăr!
*
Roman, V.: Romania - un stat esuat,
2022; Capitalism ortodox, 1999; Semnele vremii, 2018
Film rusesc, Leviathan; Ticăloşii, de
Șerban Marinescu; Undeva la Palilula, de Silviu Purcărete.
*
https://altculturesite.
https://bentodica.blogspot.
https://bentodica.blogspot.
http://www.asiiromani.com/
https://www.totpal.ro/viorel-
https://de.calameo.com/read/
Romanii in laboratorul mondial / 466 /
cu rotativa guvernamentala
a monstruasei coalitii burghezo-mosieresti, liberali vs
conservatori, pusa in functiune de Carol I, a functionat pana la Carol II. Cand
alternanta isi pierde legitimitatea Conducerea superioara de partid si de stat,
in simfonie cu Biserica, impune tarii un Partid Unic. Dupa implozia Lagarului
marxist, la dorinta Marilor Puteri occidentale, Ion Iliescu repune in functiune
rotativa guvernamentala, rotarea cadrelor, FRN, PMR, PCR, FSN, PDSR, PRM, PDL,
PSD, PNL, AUR etc. Nostalgia dupa Partidul Unic e inca vie, dupa cum vedem in
aceste zile, cand PSD, PNL refac, cu binecuvantarea lui Klaus Iohannis,
unitatea de monolit guvernamentala, FRN, FSN, Frontul Renasterii si Salvari
Nationale in simfonie cu BOR, o etno-religie, neam, glie, rit. Pe frontul de
est, nimic nou la Portile Orientului. Fata morgana. Forme fara fond. Zicem ca
ei si facem ca noi. Vr
*
Romanii in laboratorul mondial 407 /
Ce-i de făcut în România?; 406 / integrare sau coabitare cu occidentul
catolic?; 448, 447 / front moldo-valah, tiganesc împotriva Vestului; 445 /
front ortodox împotriva Vestului; 446, 443, 442 / fara stat occidental sau
partide occidentale; 441-439 / cu esecul d-lui Iohannis sau al voevodatului lui
Ceausescu si Iliescu?; 423 / partid unic, ortodox vs stat democrat, catolic;
412 / cu sindromul tătucului, Voevodului; 419 / Partid şi Conducator Unic; 418
/ State Paralele, oriental si occidental; 402, 400-397 / logica tribală
moldo-valaha; 394 / cinci secole de la moartea lui Neagoe Basarab; 388-386 /
România ortodoxa moldo-valaha este o altă lume; 361 / Ciudată ţară,
într-adevăr!; 314-310 /
Partidul Voevodului; 51 / Capitanul Corneliu Zelea Codreanu; 50 / prof. Oliver
Jens Schmitt; 48 / neo-fascismul fanariot; 45 / AUR
*
Roman, V.: Romania - un stat esuat, 2022;
Capitalism ortodox, 1999; Semnele vremii, 2018
Film rusesc, Leviathan; Ticăloşii, de
Șerban Marinescu; Undeva la Palilula, de Silviu Purcărete
*
https://de.calameo.com/read/
https://altculturesite.
https://bentodica.blogspot.
https://bentodica.blogspot.
http://www.asiiromani.com/
https://www.totpal.ro/viorel-
Romanii in laboratorul mondial / 465 /
tinerii germani vor Libertate
este surpriza alegerilor pentru Bundestag, care incheie era
Merkel. Socialismul, ortodoxo-comunismul, materialismul, romantismul,
liberalismul, scienticismul, neo-national-socialismul, consumerismul,
capitalismul salbatic anglo-mozaic, globalismul, ecologismul, feminismul etc.,
idei fara Dumnezeu, deseuri politice dupa Sf. Imperiu Roman de Natiune Germana,
s-au perimat. Tinerii germani nu mai cred in ele si investesc azi in pregatirea
profesionala, castiga peste medie, acorda atentie sanatatii, calitatii
alimentelor, calatoresc, isi largesc in permanenta orizontul profesional,
cultural si sunt constienti ca trebuie intretinuti si cei neputinciosi sau
iresponsabili, dar refuza sa fie capusati cum au fost si sunt parintii lor.
Datorita digitalizarii, inteligentei artificiale, internetului, tinerii germani
vor reusi, in schimb romanii ca sa scape de capusarea Conducerii superioare de
partid si de stat, FRN, PMR, PCR, FSN, PSD, PNL, AUR, in simfonie cu BOR, o
etno-religie, neam, glie, rit, si de deprofesionalizare sunt nevoiti sa fuga
din tara, sa se bajenesca in occident.
Romanii in laboratorul mondial / 464 / Dictatura perfectă va
avea aspectul unei democrații,
dar va fi în esență o închisoare fără ziduri din care
prizonierii nici măcar nu-și vor dori să evadeze. Va fi un sistem de sclavie în
care, prin consumerism și divertisment, sclavii își vor iubi stăpânii. Aldous
Huxley în romanul Minunata lume nouă, 1932, descrie dictatura perfecta, cu
aparenţa unei democraţii, o închisoare fără ziduri, din care prizonierii nici
nu s-ar gândi să evadeze, pentru că, mutilaţi spiritual, consideră că
realitatea, un fel de final de istorie, le este suficientă. Sclavagism, mascat
de consumism şi divertisment, în care sclavii ar fi dependenţi şi îndrăgostiţi
de servitutea lor. vezi: Sindromului Stockholm; Francis Fukuyama, Sfârşitul
istoriei şi ultimul om, 1992
Romanii in laboratorul mondial / 463 / considera ca viata era
mai buna
in devalmasia greco-ortodoxa moldo-valaha din vremea Razboiului
Rece, decat in UE/NATO, in acquisul comunitar, codul canonic romano-catolic
secularizat. Daca deja doua treimi din populatie crede asta, si Voevodatul soft
a lui Iliescu, care l-a ucis pe conducatorul iubit Ceausescu, FSN, PSD, PNL,
si-a pierdut legitimitatea. Unul din zece mai cred in departajarea puterilor,
legislativ, executiv, justitie, ca in vest, dar peste jumatate in armata si
biserica ortodoxa. In aceste conditii ori se revine la un Voevod in simfonie cu
BOR, neam, glie, rit, care sa aibe toate resursele si deciziile in mana sa, ori
se renunta la statul esuat al Formelor fara fond, se reface unitatea de
credinta cu Roma si se pun astfel bazele unui stat occidental. Incompatibilitatea
”Statelor paralele” (Dragnea), ortodox teocrat vs catolic democrat, de o parte
si alta a Carpatilor, fiecare ilegal din persepectiva celuilalt, a dus la
bajenirea a cinci milioane de tineri, asa ca se nasc mai multi copii in
occident decat in tara lor. Vr
*
Romanii in laboratorul mondial 462 / cu
cinci riscuri majore; 459 / incompatibilitatea ”Statelor paralele”, est si
vest; 455 / pe plantatia de sclavi la periferia Imperiului; 407 / Ce-i de făcut
în România?; 406 / integrare sau coabitare cu occidentul catolic?; 448, 447 /
front moldo-valah, tiganesc împotriva Vestului; 445 / front ortodox împotriva
Vestului; 446, 443, 442 / fara stat occidental sau partide occidentale; 441-439
/ cu esecul d-lui Iohannis sau al voevodatului lui Ceausescu si Iliescu?; 427 /
in vremea molimei cu un stat esuat; 423 / partid unic, ortodox vs stat
democrat, catolic; 412 / cu sindromul tătucului, Voevodului; 419 / Partid şi
Conducator Unic; 418 / State Paralele, oriental si occidental; 413, 411, 393,
370 / cu statul lor eşuat; 402, 400-397 / logica tribală moldo-valaha; 394 /
cinci secole de la moartea lui Neagoe Basarab; 388-386 / România ortodoxa
moldo-valaha este o altă lume; 361 / Ciudată ţară, într-adevăr!; 314-310 / Partidul Voevodului; 51 / Capitanul
Corneliu Zelea Codreanu; 50 / prof. Oliver Jens Schmitt; 48 / neo-fascismul
fanariot; 45 / AUR; 30 / Sufocaţi de impostură; 25 / Clientelism, patronaj
*
Roman, V.: Romania - un stat esuat,
2022; Capitalism ortodox, 1999; Semnele vremii, 2018
Film rusesc, Leviathan; Ticăloşii, de
Șerban Marinescu; Undeva la Palilula, de Silviu Purcărete
*
https://de.calameo.com/read/
http://armoniiculturale.ro/
https://altculturesite.
https://bentodica.blogspot.
https://bentodica.blogspot.
http://bentodica.blogspot.com/
http://www.asiiromani.com/
https://de.calameo.com/books/
Romanii
in laboratorul mondial / 462 / cu cinci riscuri majore
1. Volumul conversaţiilor online despre
ieşirea din UE este în creştere. 2. Disponibilitatea de vot pentru partide
extremiste. 3. Discursul ultra-naţionalist şi populist pe reţelele sociale, în
paralel cu o extindere a impactului conversaţiilor negative despre străini,
trădarea de ţară. Anti-semitism. 4. Neasumarea unui rol de gate-keeping /
portar de către media permit derularea unor campanii de dezinformare.
Conspiraţionism. 5. România riscă să îşi piardă statutul de cea mai
pro-occidentală ţară din regiune. Dan Sultănescu, cinci riscuri importante
pentru România, dincolo de patimile politice zilnice, Adevarul, Bucuresti,
05/11/2021
*
Viorel Roman: Semnele vremii, ed.
Artpress, Timisoara, 2018, 279 p.; Feudalismul actual moldo-valah, Artpress,
Timisoara 2019, 340 p.; Secretul occidentului, ed. Artpress, Timisoara 2020,
263 p.; In vremea molimei, 2021; Romania - un stat esuat, ed. Cosmopolitan-Art,
Timisoara, 2022, 420 p.
*
Romanii in laboratorul mondial 459 /
incompatibilitatea ”Statelor paralele”, est si vest; 455 / pe plantatia de
sclavi la periferia Imperiului; 454 / perioada fanariotă, veacul negru; 407 /
Ce-i de făcut în România?; 406 / integrare sau coabitare cu occidentul
catolic?; 448, 447 / front moldo-valah, tiganesc împotriva Vestului; 445 / front
ortodox împotriva Vestului; 446, 443, 442 / fara stat occidental sau partide
occidentale; 441-439 / cu esecul d-lui Iohannis sau al voevodatului lui
Ceausescu si Iliescu?; 427 / in vremea molimei cu un stat esuat; 423 / partid
unic, ortodox vs stat democrat, catolic; 412 / cu sindromul tătucului,
Voevodului; 419 / Partid şi Conducator Unic; 418 / State Paralele, oriental si
occidental; 413, 411, 393, 370 / cu statul lor eşuat; 409, 208 / cu Romania
jefuita; 402, 400-397 / logica tribală moldo-valaha; 394 / 5 secole de la
moartea lui Neagoe Basarab; 388-386 / România ortodoxa moldo-valaha este o altă
lume; 361 / Ciudată ţară, într-adevăr!; 314-310 / Partidul Voevodului; 157, 156
/ 30 de ani de furturi și corupție; 77 / capitalismul moldo-valah, de cumetrie;
74 / o fantoma bantuie la ortodocsii, capitalismul; 67, 68 / capturarea
statului de către vânătorii de rente; 51 / Capitanul Corneliu Zelea Codreanu;
50 / prof. Oliver Jens Schmitt; 48 / neo-fascismul fanariot; 45 / AUR; 30 /
Sufocaţi de impostură; 25 / Clientelism, patronaj
*
Nicolae Filimon: Ciocoii vechi și noi, Ce
naște din pisică șoareci mănâncă, roman
Roman, V.: Romania - un stat esuat, 2022;
Capitalism ortodox, 1999; Semnele vremii, 2018
Film rusesc, Leviathan; Ticăloşii, de
Șerban Marinescu; Undeva la Palilula, de Silviu Purcărete
*
https://de.calameo.com/read/005516518e4b224efc8dc
http://armoniiculturale.ro/2018/08/30/pr-dr-viorel-roman-teocratia-ortodoxa-moldo-valaha-1-29/
https://altculturesite.wordpress.com/2018/12/10/altculture-11-2018-drama-ortodoxiei/
https://bentodica.blogspot.com/2021/10/viorel-roman-romanii-in-laboratorul_19.html
https://bentodica.blogspot.com/2021/10/viorel-roman-romanii-in-laboratorul_27.html
http://bentodica.blogspot.com/2018/06/viorel-roman-teocratia-ortodoxa-moldo.html
http://www.asiiromani.com/statul-catolic-cu-popor-ortodox-e-romania/
https://de.calameo.com/books/005516518f4d2f6a3f859
Romanii
in laboratorul mondial / 461 / ”State paralele”, Caragiale 1905
Scrisoarea lui Ion Luca Caragiale cãtre
Alceu Urechia despre vizita lui Barbu Delavrancea Berlin-Wilmersdorf,
Preussischestr. 10, Joi, 7/20 iulie 1905. Dragã Alceu, mm pãțit mai zilele
trecute o mare rușine. Sã tac și s-o înghit? Greu — și ar fi și pãcat! Mi-ești
prea bun prieten — așa cel puțin mã mãgulesc a crede, și sper cã nu mã-nșel —
ca sã nu ți-o mãrturisesc, așteptând cu încredere de la tine un rãspuns de mângâiere.
Dar, rogu-te, sub secret de jurãmânt, numa-ntre noi sã rãmâie. O sã-ți parã,
desigur, prea lungã trista mea scrisoare, dar iartã-mã, scumpul meu amic,
trebuie sã-ți spun totul. Ai, te conjur, rãbdare și acordã-mi câteva minute de
atențiune. Am compromis Berlinul, compromis imperiul si nația germanilor,
compromis pe mine, compromis e familia mea, în fine! Barbu!… Barbu, în trecerea
lui spre Paris, a dat prin Berlin!… Eu! eu, lipsitul de cel mai elementar
instinct de conservare a reputației naționale germane - eu l-am ăndemnat să
treacă pe aici! I-am ieșit joi 23 iunie, întru întîmpinare la gara de la
Breslau… Era — binișor… intrăm în vagonulrestaurant ca să dăm drumul încoace.
Berea-„iar caldã“! De când a intrat (azi-dimineață) pe teritoriul german, nu s-a
învrednicit sã gãseascã un pahar de „ber’rece!“ (o înjurãturã la adresa
nemtilor ca entitate națională. Dar ce sã facem? rece, caldã, alta nu e; asta
este; datoria ne calcã s-o bem ș-așa; și tragem și tutun. Suntem cam fleșcăiți,
probabil de căldură cu toate că e destul de răcoare. Deodată, miroase strașnic
a ars. S-a aprins vagonul! Zic eu îngrozit. 83 de km pe oră! Carbonizat în
goanna rapidului! Departe de patrie de familie! Maica mea!!!… Ce e?… Arde fața
de masã: o țigaretã nestãpânitã — o gaurã neagrã cât o bãncuțã… Degrabă înãbuș
scandalul — acopăr aceastã ocarã, de frica chelnerului. Am ajuns la Berlin. De
acuma, țin-te! Administrație, armatã, arte, știinte, litere, tramvaie, drumuri
de fier, birjari, chelneri, frizeri, public, prãvãlii, case, monumente,
mâncare, bere, tot, tot, prost, stupid, imbecil! Numai un lucru scapã, ca prin
minune — apa; nu-nțeleg de ce. Începem de vineri dimineața. Vezi-ne de acolo,
pe mine, domnule doctor, ce figurã fac eu, mã rog, la d. Meister Metzentin,
frizerul meu, ceva mai mult, vecinul meu, când Barbu, pe care l-am recomandat
ca „Herr Professor“, rãcnește cã-l jupoaie! Uite-l cum aleargã de colo pânã
colo, cu bogata lui capelurã vâlvoi, sãpunit, cu servetelul la gît,
vãitându-se, și-n ruptul capului nu mai vrea sã se lase „torturat“ „…lui de
neamț stupid!“ Meisterul, scrupulos, vrea sã-l apuce sã-l puie jos; Herr
Professor țipã și nu se lasã, Doamne ferește! Furie mare… — Mersi, destul,
maiher!… ta de neamț stupid! M-ai omorât, domnule! Și, ce e drept, dl.
Metzentin, de fel nu prea deștept, face niște ochi de adevãrat stupid. Cu chiu
cu vai, Herr Professor, mai potolit, se reașeazã oftând greu și se mai lasã
sãpunit încã o datã, mai bine. Neamțul ascute briciul, și iar începe supliciul.
La fiecare trãsãturã, clientul face pe scaun niște contorsiuni oribile, ca un
condamnat american la experiențã de execuție prin electricitate (1). Dar, Gott
sei Dank, am ajuns la cioc: aici trebuie sã lucrãm cu foarfeca. Țac! odatã
neamțul. Aș! pacientul se ridicã-n picioare exasperat: „Pardon, maiher!“
smuceste instrumentul din mâna calãului și-ncepe sã-și potriveascã singur
țãcãlia. Iese nițel mai micã la stînga, o mai ciupeste la dreapta, iese mai
micã la dreapta, etc. În fine, „Hai sictir!“ trântește foarfeca — cât pe-aci sã
facã praf borcãnelele negustorului, se uitã placid în oglindã, dã din cap, și
pe urmã din buze: — Mort! Apoi, cãtre mine: — Cât sã-i dau nenorocitului
ãstuia? — Taxa e de 20 pfenigi, dar… fiindcã l-ai cam mâhnit pe bietul neamț,
poti sã-l mângâi cu 30. Îi dã lui maiher cât îi dau eu pentru o lunã de
abonament, douã mãrci, taxa înzecitã, și plecãm. De atunci, mereu mã-ntreabã
dl. Metzentin, când mai vine Herr Professor; care i-a plãcut mult: „Sehr
or’ginal“. Acuma, vezi-ne, mã rog frumos, d-le doctor, în vestitul parc
Tiergarten. Uite cum oprim trãsura și ne dãm jos, ca sã fiu eu supus la un
sever examen de silviculturã, si cum dl. profesor, triumfãtor asupra ignoranței
mele, îmi aratã cu bastonul una câte una toate deosebitele esențe: — Ãsta e
brad, boule! ãsta mesteacãn, ãsta stejar, paltin, frasin, gorun, arin, fag,
oțetar, jugastru, plutã, plop, alun, corn, salcîm turcesc, tei popesc, lemn
jigãrit, lemn-câinesc, lemn pãduchios, râiapãdurii — und so weiter. Eu urmez cu
atenție, iar birjarul priveste la noi cu mult respect, crezîndu-ne negustori
strãini, veniți sã luãm în tãiere pãdurea împãrãteascã a orașului. Mai vezi-ne
de acolo d-ta ce figurã facem în fața Reichstag-ului (Parlamentul imperiului)
între statuia lui Bismarck, și Siegessäule. Eu stau umilit, ca un școler, mã
rog, iar dl. profesor mã muștruluiește la esteticã: fãcând cu bastonul gesturi
indicative foarte largi, îmi aratã („Uite, boule! “), una câte una toate
ereziile artistice ale grandiosului palat. — Il a voulu faire grandieux …
Mprt!… Stupizi!… Nu vezi, mã, cã sunt imbecili?! n-au talent, mã! Toate astea
pe un diapazon potrivit cu vastitatea pieței… Și așa, încep câțiva nemți
curioși și niște „engleji” travellers, o familie numeroasã, sã se strângã
împrejurul nostru și sã ne admire. Englezul cel bãtrân închide Baedeker-ul și
toți ne ascultã cu luare-aminte. Asta încordeazã verva profesorului, care
continuã, ridicând și mai solemn tonul: — Imbecili… Și vor sã facã în mare!… Il
veut pettre (2) plus ho que leur kiou. (Textual și fonografic garantat.) „Englejii”
noștri probabil nu înțeleg franțuzeste: nici cea mai palidã încruntãturã mãcar.
— Dar, îndrãznesc eu, trãgând cu coada ochiului la cartea de sub subțioara
milordului, am vãzut în Baedeker… — Baedeker e stupid! Un gest foarte larg cu
bastonul… „Englejii” fac niște ochi mari: parcã ar înțelege ceva. — Dar, adaug
eu prostește, nu zice chiar Baedeker personal… colaboratorul lui francez, un
cunoscut critic de artã — Desfontaines. Dl. profesor, impacientat de atâta
stãruințã, foarte sever: — Nu fi bou!… Uite, mã! uite, mã! uite, mã! Și,
lucrând foarte volubil și larg cu amândouã brațele, m-ajunge cu mâneca stîngã
peste obraz și-mi zboarã ochelarii cât colo; îi culeg repede… M-a chiorît! un
geam spart țãndãri. Toatã lumea ne face mare haz. — Haide, Barbule… Și pornesc;
dar el m-apucã de braț, mã-nvârtește-n loc și iar… pettre! Am isprãvit
conferența asupra Reichstag-ului. Dãm sã intrãm pe Unter den Linden. Englejii
dupã noi… Nu mai pot de necaz insularii, se vede bine, cã nu ne pricep frumoasa
limbã maternã: — A beautiful language indeed!… very beautiful! Poarta de
Brandenburg… Mãiculițã! ce iritațiune! ce nobilã indignare și ce înjurãturi! —
Partenonul si Tezeionul lipite! îngemenate! Asta e prea mult!… lor de nemți
stupizi!… Mizerabilii! Câțiva pași pe Unter den Linden, unde sunt „mai mulți
tei jigãriți decât popești, și pe urmã arini, paltini“ etc. și ne rãzbește
foamea. Spre dezolarea englejilor, o birje: „Ei! maiher!“. Acasã: — Ai un
moment rãbdare, se fac numaidecît ochiurile… Stai nițel… — Nu stau! Mi-e foame!
Și fãrã sã mai scoatem pardesiul, atacãm fioros o ridiche mare deBavaria,
foarte necãcioasã (specialitate), tãvãlind-o prin solnițã. — Haide, fie cum o
fi! zic eu nevestii la bucãtãrie… Mi-e fricã, Doamne ferește, de vreo
apendicitã! Slava Domnului! Vin ochiurile cu mãmãliguțã și brânzã de burduf și
dupã ele, Madame Caragiale, autoarea, foarte convinsã de un frumos succes.
Ochiurile — „prea rãscoapte“. Mãmãliguța — „prea pripitã“. Brânza — „iutițã“
(figura autoarei). Peștele rasol — musafirul îl miroase de-aproape de tot și
parcã s-ar cam strâmba. Madame Caragiale (très piquée): E proaspãt Barbule, vai
de mine! l-am cumpãrat eu azi-dimineațã: era viu; uite așa se bãtea și l-am
fiert eu în persoanã… Mosafirul (cu humor): O fi fost proaspãt soro, dacă zici
d-ta; dar nu l-ai fiert destul! Nu știi sã-l fierbi! e crud… Îmbucã, clefãie și
scuipã în taler: — Nu mîncați, copii! e mai tot crud, când vã spun eu… pãcat!
Și, spre pedeapsã, peștele crud sufere tortura cuțitului, spre a i se alege
pãrțile oarecum mai admisibile. Ciulamaua — „lãbãrțatã, nu destul de închegatã
și de prãjitã, rumenitã!“ — Sã te-nvãț eu sã faci ciulama, neicã! Iei un clapon
gras, durduliu etc. etc. Friptura de porc (altã specialitate localã, sã juri cã
e piept de curcan) „n-are a face cu purcelul nostru românesc de casã“… Berea
(iarãși o specialitate, Pfungstaedter Export-Bock, articol horsconcours,
finisim) — „n-are a face cu berea francezã St.-Jean“. Piersicile — „mãlãiețe“.
În fine, șvartul — „apã chioarã“. Îmi pare rãu; dar la urmã, gândesc eu, astea
toate privesc pe Madame Caragiale — care rãmâne foarte tristã de nenorocitu-i
debut. Am dejunat. Daca ar fi fost St.-Jean, poate c-am fi bãut mai mult;
Pfungstaedter n-am putut bea decât vreo zece sticle, a 700 gr. Dupã amiază.
Intrãm pe un mare bulevard — Kurfürstendamm. Ne oprim în fața unuia din
magazinele de lux, așanumitele Kunstausstellung, unde se expun noutãți
artistice — autori de toate națiile. La un geam enorm de cristal (vreo cinci
metri lãțime și cam tot atâta-nãlțime), fel de fel de figurine, porțelanuri,
picturi și aquarele. Începem lecția de esteticã cu bastonul… Mișcare indicativã
foarte pronunțatã: o semnãturã francezã (3); un cer cu „clocotealã“ de nori, pe
o mare „îndârjitã“ — perspectivã „sincerã“! — Uite, mã, boule! Și, amãgit
pesemne de sinceritatea perspectivei, poc! cu vârful bastonului în geam. Mi s-a
tãiat inima: ãsta nu mai e geam de ochelari; cel putin 300 mãrci!… Dumnezeule!
din ce am scãpatãrã! Herr Professor s-a schimbat și el la fațã, grozav. S-a
uitat repede la vârful bastonului și, scurt mișcarea! întorcându-se cu spatele
la marea îndârjitã, l-a înțepenit în trotuar. Apoi, deodatã, cãtre mine, care
încã țiu mâna pe bãtãile inimii: — Ia ascultã-mã, nene, ce mã tot porți pe la
prãvãlii? Muzeuri serioase n-au mãgarii ãștia? — Ba da. Și-ncep a-i enumera,
dupã Baedeker, toate muzeurile, pe care eu nu le-am vãzut. — Nu vreau clasic,
domnule! nu-nțelegi? Vreau sã vãz de ce sunt dumnealor capabili. — Atunci, hai
la Național-Galerie — moderni. — Du-mã acolo! Ce mã tot porți de colo pânã
colo? Acolo… — Aratã-mi, domnule, pe celebrul Menzel al dumnealor, de care fac
atâta caz. Mã rog de gardian sã mã-ndrepteze. — Uite-l, Barbule. Un pas mare
înapoi, o încruntãturã, cu mâna la sprâncene en guise de visière; apoi o ricanare
fieroasã: — Ãsta e Menzel?… Hahahà! Ei, sunt ridiculi, pe onoarea mea!… Ãsta?…
mã-sii de stupid! Scuipãm pe Menzel și ieșim foarte scârbiți. … Dar Domul cel
nou? — Mai stupid decât Reichstag-ul… Dar monumentul Victoriei de la 70? — Iar
pettre! Dar restaurantele de lux, așa-numitele Weinrestaurant, ori
Weinabteilung, unde nu se pomenește bere?… Dar bãcãniile? Auzi d-ta sã nu-ți
taie, așa de gustare, câte un mezel, la odãițã, cu un miș-maș!… scl. … scl.
Foarte obosiți, trecem prin câteva berãrii; la fiecare, douã-trei halbe…
Proastã — peste tot. Înapoi, acasã. Le souper à la hauteur du déjeuner… Câteva
sticle de Pfungstaedter, în timp ce (altã mâhnire pentru Didina! care zdrobitã
se duce sã se culce) mi se demonstreazã cã sunt „absolut tâmpit“ în materie de
artã. Încã o sticlã… și celelalte… Foarte târziu… Fleșcãialã… Somn ușor!… Ar’
vedè mâine! A doua zi, sâmbãtã, de la 8 1/2 dim., da capo, con brio e piu
mosso. Dupã dejun, care e și mai puțin reușit ca ieri, iatã ne sosește de la
Lipsca, chemat într-adins telegrafic spre a face cunoștintã, d. Doctor
Philologiæ Paul Zarifopol (4). Fațã cu tânãrul erudit, ne-nțepenim în picioare,
ne-ncordãm în gât și ne umflãm în gușe — chestie de prestigiu! Plecãm toți trei
la Potsdam, la Sans-Souci. Aci, douã ceasuri de conferințã asupra artelor
plastice șindeosebi asupra stilului francez al epocii — le rococo… Umãrul
Venerii lui Pigalle, în copie (5), e prea „teșit“. „Nu se putea un francez sã
facã un umãr așa de ”teșit“ etc. etc. Moara de la Sans-Souci: — Il y a de
jouges à Berlin… Mprt!… lor de nemți! etc. Pãrãsim Potsdamul și ne-ntoarcem cu
vaporul pe Havelpânã la Wansee — vastã colonie de villepalazzi și de
stabilimente estivale — o pasiune, între multe altele, pentru berlinezi.
Plimbare, nec-plus-ultra: un mãreț apus de soare pe o apã largã, înconjuratã de
dealuri cu pãduri, parcuri și castele. — Uitați-vã la apã zic eu, parcã e
argint… — Mprt!… aur, nu argint! — Uite, zice dl. doctor Zarifopol, arãtând în
bãtaia blondei luni pe crețurile apei, parcã e fosfor… — Mprt!… sulf, nu
fosfor! Nu-i chip sã nimerim nuanța exactã. În Wansee, ne suim la
Kaiserpavillon, mare restaurant, pe deal, de pe terasele cãruia se deschide
asupra apei o panoramã mirificã. Cãutãm vreun sfert de ceas, Barbu înainte și
noi dupã el, o masã, de unde sã avem exact punctul de privire „cel mai grat“.
Punctul de privire e cel mai important lucru pentr-un paysage, „boule!… nu
știi?“ Ochim de colea, ochim de dincolo, când în picioare, când pe vine: aici
lumina „prea crudã“, aici „prea searbãdã“, acolea „ternã“, dincolo, „prea
lãptie“… În fine, am gãsit punctul exact, punctul grat. Așa, da! Ne așezãm la
masã. Aici, mâncãm („prost“, se-nțelege) și ne pilim cu câteva sticloaie de vin
de Mosella, cel mai fain, mã rog frumos, și pe urmã svarturi — aavele! Nu știu cum
și nu știu de ce, nesimțitori, se vede, la frumusețile esteticei, dl. doctor și
eu, à propos de punctul de privire „cel mai grat“, riscãm oarecari pornografii,
nu tocmai grave, ba aș putea zice, chiar destul de inocente. Barbu se
scandalizeazã grozav și, stãpânind greu un gaz, care vrea sã scape din
captivitate, foarte sever: — Știi cã niciodatã nu mi-au plãcut trivialitatea
și… porcãriile! A scãpat gazul… Ne întoarcem cu tzugul, pe la unu noaptea, în
Berlin. Mergem în tentrum la Café National — un loc foarte interesant, stație
de bãi de mare mixte pe uscat — un pandemonium! Prezența noastrã nu trece
indiferentã; ba, daca n-am fi așa de modești, am putea chiar afirma cã produce
oarecare senzație: „Fremde Herren!… Sehr or’ginelle!…“. Walkyriile ne aplaudã
în surdinã și parcã ar vrea sã ne deoache. Ne facem cã ne supãrãm, dar nu putem
birui îndestul un surîs de vanitate… Ne suim sus la billard; facem o partidã,
care ține cam mult: bilele parcã ar fi patru, si chixuri peste chixuri; bem
bere (iar caldã!… lui de neamț idiot!), rãsturnãm pahare, le spargem… svarturi…
aavele… cești, lingurițe, farfurioare etc. etc. Suntem leoarcã! S-a fãcut ziuã.
Soare… Uite, domnule, cum trece vremea cu conversația!… Duminicã dimineața. Ne
urcãm într-o birjã… Imbecilul de birjar — fã-ți idee, mon cher! — așa de
dimineațã, beat!… nu înțelege ce-i spunem! În fine, hâța-pâța — un ceas de
cãlãtorie. Ajungem la mahala, în Preussischestrasse. Barbu — ce memorie,
domnule! — cunoaște casa — eu n-o cunosc, ma parole d’honneur ! — lovește pe
birjar cu bastonul peste mîna dreaptã și pe urmã i-l împlântã în șira spinãrii.
— Ho, maiher! (… nu stiu ce și nu știu cum!) Neamțul, beat, se-ntoarce, ca
orice neamț stupid; dar îndatã înțelege cã trebuie sã fie mândru de aceste
semne de intimitate, ca bun camarad. 6 ore 1/2 dim. Copãcel — pe scarã. Sunãm…
Familia și servitoarea rãmân îngrozite vãzându-ne: cred cã am scãpat din
ghearele Inchiziției. Dl. doctor Zarifopol, transportat, se pune la piano sã ne
delecteze cu ceva din Beethoven. Profitãm de ocazie spre a-i da câteva lecțiuni
de muzicã clasicã… „Nu trebuie sã se șterpeleascã, sã se trezeascã, ca sã zic
așa, unele note: prrt, prrrt!“ Pianistul se apãrã arãtând caietul, unde
apogiaturile sunt scrise cu semne minuscule, într-adins, spre a fi „șterpelite
și tesite, ca sã zic asa, prrt! prrrt!“ — E-mprt! Vedem în perete portretul lui
Anghel și-ncepem sã plângem; mai bem ceva bere și mai spargem un pahar. Durerea
ne-a biruit. Ne culcãm nedezbrãcați pe la 8 dim., declarând categoric cã de
astã datã refuzãm cu desãvârșire dejunul Didinei. Biata fatã! închipuie-ți. Pe
la 3 post-meridiane, niște muște ne scoalã, sã ne dregem. În lipsã de St.-Jean,
ne mulțumim cu Pfungstaedter — parcã începe a fi potabil. Pe la 4, iatã cã ne
sosește un nou musafir, un compatriot, d. Gusti, doctor în filosofie și în
drept, un tânãr savant (6). E foarte timid, politicos și pudic, ca o fatã mare
— nu nemțoaicã. Îndatã ce facem cunoștința, dl. doctor Gusti primește o
violentã lecțiune de filosofie à l’emporte-pièce — anume despre Schopenhauer. —
Apoi, sã-mi dați voie! sã mã iertați!… pardon!… nu-l înțelegeți deloc pe
Schopenhauer!… dar absolut de loc! Iar dl. dr. Zarifopol (7) aflã cã noi, pe
drum, en voyage, citim, ce carte?… Les Fabliaux! cãci, trebuie sã stiți, ne
preparãm a ținè, la Facultatea de Litere din Bucuresti, „o serie de cursuri
asupra poeziei populare și originilor ei în genere, și-n particular la români“.
Et de deux! Matés sur toute la ligne! Enfoncée l’école allemande! Dar noi stãm
de vorbã, și sunt 6 trecute: s-apropie ora despãrțirii… Barbu își ia adio de la
copii și de la Didina, care rãmâne inconsolabilã de completul ei fiasco: despre
apartament, niciun compliment; despre mine, chiar din contră, iar cât despre
arta culinarã… mprt! Trenul pleacã la 10 seara. Mai avem așadar aproape patru
ceasuri. Suntem tare congestionați și cam prea neprimeniți în costumul nostru
de traveller… Sã prânzim la Grãdina Zoologicã, peste drum de garã. Lãsãm
bagajele la dl. Gusti acasã, aci aproape și mergem la grãdinã. Duminicã searã. Public
endimanché circulã ca la orice Promenade-Conzert, încet-încet, în masã
compactã. Dar avem noi vreme de pierdut? Dãm din coate ca la școala de natație;
spargem valurile mulțimii și cu pas gimnastic, ajungem la birtul de lux pe
terasã (Etablissement de tout premier ordre)… Iar Weinrestaurant! — D-abia
gãsim loc, înghesuiți între o lume foarte elegantã. Chelnerul nostru, un
adevãrat secretar de ambasadã de cel mai sever stil… Bãtãi strașnice cu cuțitul
în serviciul de muștar. — Pleacã trenul, domnule! Eu zâmbesc zaharisit. El,
vânãt suprem: — Ascultã-mã! Înțeleg sã mã faci ridicul într-o cafenea infamã de
femei pierdute; dar, fațã de domnii (și aratã cu un gest solemn pe domnii
doctori), asta este prea mult! Se scoalã sã plece, turbat; dar își ia repede seama
și s-așeazã iar la loc — mai vânãt decât cum se sculase. … Și secretarul de
ambasadã tot nu vine!… Dar pare cã, iatã-l. Pãșește calm. Ce flegmã
diplomaticã!… A! de ce n-are, mizerabilul! douã mame — trei!… Ne aduce douã
butelii de vin de Rhin (extraordinar, ceva!) la gheațã, în gãleatã de argint,
și apã mineralã. — Sã-mi dea orice, mã! fie și… (figura d-lui dr. Gusti), numai
sã nu mã chinuiascã! Sã-mi dea degrabã! Înțelegi bine cã nu vreau sã scap
trenul! (à la Mounet) Mi-e dor de copilul meu! nunțelegi? O porție de șuncã și
alta, pe nemestecate… și una de saumon de Rhin fumé… Atacãm eroic cu furculița…
Malheur! — Saumon-ul ãsta e vechi, mã! pute!… Sã nu mã-nvãțați și la saumon! eu
îl miros, nu cu nasul — cu furculița! — ?! — (crescendo con furore) Pute! pute!
p u t e ! Și-ncepe sã risipeascã, cu furculița, nevinovatele feliuțe
trandafirii, afarã din talerul de argint. Apoi o mutrã acritã ca de un oribil
dezgust: — Mâncați-l voi, daca vreți! Dl. doctor Zarifopol, cam nevricos, se
scoalã și se face cã merge sã caute undeva ceva prin vastul stabiliment; dl.
dr. Gusti, tânãr ageamiu, rãmâne cu gura cãscatã, cam tremurând de un fel de
vagã fricã; eu, bãtrân hârsit, mã uit la atâta lume frumoasã; Barbu strică așa
vin cu apã; cei de la mesele apropiate ne cam trag cu coada ochiului — ba și
oarecari pufneli, destul de discrete — în vreme ce banda militarã urlã, cu o
ferocitate în adevãr catolicã, conjurația din Hughenotii… Dumnezeul meu! ce
situațiune! Infern și maledicțiune! Mâncãm și noi cu sulița-n coaste, fripturile
sosite la potrivitã vreme. Am sfîrșit… O pauzã… Gazuri… — Are ãsta… șampanie?…
(duios) Iancule! a’s’bem o șampanie! — Nu! zice Iancu, cã pierdem trenul! (à la
Nottara) Te așteaptã copilul tãu! nu-nțelegi? Vreau sã plãtesc. Îmi dã peste
mânã și-mi risipește pitulele. Cheamã pe maiher și-i aruncã o piesã de 20
mãrci; toatã socoteala 16 mãrci, 40 pfg. — De ieftin, e ieftin, ce e drept… dar
sunt stupizi, mã! (iar gazuri)… lor de nemți!… (Oftând) Iancule!… a’s’bem o
saap… — Nu se poate, zice Iancu, gândind cu groazã la ce primejdie s-ar expune.
Ne-am ridicat. Dl. dr. Gusti a mers înainte sã ia de-acasã bagajele
traveller-ului și sã le dea pentru wagon-lits în primirea tregherului. Ne ducem
cu trei sferturi de ceas înainte la garã. Ne suim pe peron, unde bem bere sur
le zinc. „Rece, da’ nu face p’àle… nu e șampanie! …“ Iatã trenul… Einsteigen
bitte! Ne pupãm cu muci și ne despãrțim foarte lacrimoși. Plecat!… Pãcat!… Dd.
d-ri și eu ne uitãm lung unul la altul multã vreme, pânã sã ne dezmeticim,
aiuriți de trecerea meteoricã a acestui phénomène vivant, prin capitala
germanã… Vertiginos… Grandieux! Am ostenit. Iartã, scumpul meu amic, cã a
abuzat de prețioasele tale momente, pe acela care cu mult dor te îmbrãțișazã,
al tãu, Iancu P.S.: Stãruie pe lîngã dl. dr. Zarifopol, care vine la Sinaia și
pe care ți-l recomand ca o excelentã pastã de prieten, sã-ți dea, la ocazie,
mai ample amãnunte. I-a plãcut mult! A rãmas încântat! Romanii in laboratorul
mondial 460 / cu doua ”State paralele”; 459 / incompatibilitatea ”Statelor
paralele” din est-vest; 418 / cu doua ”State Paralele”, oriental si occidental;
407 / Ce-i de făcut în România?; 361 / Ciudată ţară, într-adevăr! * Romanii in
laboratorul european 194 / cu un stat ortodox; 218 / depresivi persecutati de
psihopaţi opresori; 43 / sclavi sau iobagi * Roman, V.: Romania - un stat
esuat, 2022; Capitalism ortodox, 1999; Semnele vremii, 2018 Film rusesc,
Leviathan; Ticăloşii, de Șerban Marinescu; Undeva la Palilula, de Silviu
Purcărete
*
https://altculturesite.wordpress.com/2018/12/10/altculture-11-2018-drama-ortodoxiei/
http://armoniiculturale.ro/2018/08/30/pr-dr-viorel-roman-teocratia-ortodoxa-moldo-valaha-1-29/
https://bentodica.blogspot.com/2021/10/viorel-roman-romanii-in-laboratorul_19.html
https://bentodica.blogspot.com/2021/10/viorel-roman-romanii-in-laboratorul_27.html
http://bentodica.blogspot.com/2018/06/viorel-roman-teocratia-ortodoxa-moldo.html
http://www.asiiromani.com/statul-catolic-cu-popor-ortodox-e-romania/
Romanii
in laboratorul mondial / 460 / cu ”State paralele”,
Unii şi alţii Unii vor iubire, alţii vor
putere, Unii doar un umăr pentru-o mângâiere, Unii casă mare şi maşină nouă,
Alţii doar o umbră unde să nu-i plouă, Unii să audă, alţii să vorbească, Unii
doar o clipă cerul să privească, Unii o moşie mare şi bogată, Unii-ar vrea o
mamă, alţii-ar vrea un tată, Unii haine scumpe şi pantofi mai mulţi, Alţii vor
picioare şi-ar umbla desculţi, Unii vor un munte, alţii vor o mare, Unii doar
să aibă cele necesare, Unii vor avere, faimă, bogăţii, Alţii sănătate pentru-ai
lor copii, Unii vor să aibă propriul răsărit, Alţii doar să uite ceea ce-au
iubit... Pelerini prin lume între nu şi da, Fiecare suflet are rana sa ! Nu tot
cel ce râde este fericit, Cum nici cel ce plânge totul a sfârşit ! Luptă pentru
tine, uşurează-ţi chinul, Iar de nu se poate, să-ţi accepţi destinul; Fii cu
gânduri bune şi să crezi mereu: Când nu vine nimeni, vine Dumnezeu ! Licuţa
Pântia
*
Romanii in laboratorul mondial 418 / cu
doua ”State Paralele”, oriental si occidental; 407 / Ce-i de făcut în România?;
361 / Ciudată ţară, într-adevăr! * Romanii in laboratorul european 194 / cu un
stat ortodox; 218 / depresivi persecutati de psihopaţi opresori; 43 / sclavi
sau iobagi * Roman, V.: Romania - un stat esuat, 2022; Capitalism ortodox,
1999; Semnele vremii, 2018 Film rusesc, Leviathan; Ticăloşii, de Șerban
Marinescu; Undeva la Palilula, de Silviu Purcărete
*
https://altculturesite.wordpress.com/2018/12/10/altculture-11-2018-drama-ortodoxiei/
http://armoniiculturale.ro/2018/08/30/pr-dr-viorel-roman-teocratia-ortodoxa-moldo-valaha-1-29/
https://bentodica.blogspot.com/2021/10/viorel-roman-romanii-in-laboratorul_19.html
https://bentodica.blogspot.com/2021/10/viorel-roman-romanii-in-laboratorul_27.html
http://bentodica.blogspot.com/2018/06/viorel-roman-teocratia-ortodoxa-moldo.html
http://www.asiiromani.com/statul-catolic-cu-popor-ortodox-e-romania/
Romanii
in laboratorul mondial / 459 / incompatibilitatea est-vest
dintre lumea orientala si cea occidentala,
rezultatul unui mileniu de la Marea Schisma, apoi Cortina de fier
greco-bizantina, turco-fanariota si ortodoxo-comunista, nu dispare peste
noapte, cu aderarea de jure a ortodocsilor moldo-valahili la civilizatia europeana,
UE/NATO. Din totdeauna occidentalii privesc de sus la mizeria materiala din
estul teocrat si orientalii la cea spirituala din vest democrat.
Devalmasia valaha vs responsabilitate
individuala. Complexul de superioritate si inferioriotate, tragi-comicul
acestei incompatibilitati funcire este descris cu o precizie inegalabila in
Scrisoarea lui Ion Luca Caragiale catre prietenul sau Alceu Urechia, despre
vizita amicului lor comun Barbu Delavrancea la Berlin 1905 si care nu se
deosebeste in fond de vizita unui oriental, ortodox moldo-valah din zilele
noastre.vezi:
https://1001arte.ro/2012/11/scrisoarea-lui-ion-luca-caragiale-despre-vizita-lui-barbu-delavrancea-berlin-1905/
*
Nicolae Filimon: Ciocoii vechi și noi, Ce
naște din pisică șoareci mănâncă, roman
Film rusesc, Leviathan; Ticăloşii, de
Șerban Marinescu; Undeva la Palilula, de Silviu Purcărete
Viorel Roman: De la Râm la Roma, ed.
Agerpress Typo, Bucuresti 1999; Semnele vremii, ed. Artpress, Timisoara, 2018,
279 p.; Feudalismul actual moldo-valah, Artpress, Timisoara 2019, 340 p.;
Secretul occidentului, ed. Artpress, Timisoara 2020, 263 p.; Romania - un stat
esuat, ed. Cosmopolitan-Art, Timisoara, 2022, 420 p.
*
Romanii in laboratorul mondial 454 /
perioada fanariotă, veacul negru; 407 / Ce-i de făcut în România?; 406 /
integrare sau coabitare cu occidentul catolic?; 448, 447, 445 / front
moldo-valah, tiganesc împotriva Vestului; 446, 443, 442 / fara stat occidental
sau partide occidentale; 441-439 / cu esecul d-lui Iohannis sau al voevodatului
lui Ceausescu si Iliescu; 423 / partid unic, ortodox vs stat democrat, catolic;
418 / State Paralele, oriental si occidental; 413, 411, 393, 370 / cu statul
lor eşuat; 409, 208 / cu Romania jefuita; 402, 400-397 / logica tribală
moldo-valaha; 388-386 / România moldo-valaha este o altă lume; 361 / Ciudată
ţară, într-adevăr!
*
Romanii in laboratorul european 218 / depresivi persecutati de psihopaţi
opresori; 43 / sclavi sau iobagi.
https://www.academia.edu/42621097/Viorel_Roman_un_laborator_european_Romania_2021
*
https://ioncoja.ro/intre-ortodoxie-si-catolicism/
https://de.calameo.com/read/005516518e4b224efc8dc
https://de.calameo.com/books/005516518f4d2f6a3f859
https://altculturesite.wordpress.com/2018/12/10/altculture-11-2018-drama-ortodoxiei/
http://www.logossiagape.ro/2018/09/05/viorel-roman-modernizare-si-occidentalizare/
http://www.logossiagape.ro/2018/04/15/viorel-roman-stat-catolic-cu-popor-ortodox/
https://bentodica.blogspot.com/2021/10/viorel-roman-romanii-in-laboratorul_19.html
https://bentodica.blogspot.com/2021/10/viorel-roman-romanii-in-laboratorul_27.html
http://bentodica.blogspot.com/2018/06/viorel-roman-teocratia-ortodoxa-moldo.html
https://www.totpal.ro/viorel-roman-statul-la-romani-ed-a-ii-a/
Romanii
in laboratorul mondial / 458 / negrii vad matematica, rasistă, albă / opinie
2 plus 2 nu mai dă 4 pentru că a fost
înlocuită de un alt adevăr, mai amplu și mai pur: aritmetica demascată ca
invenție albă și rasistă. Prostia, nechibzuința și fărădelegea se revarsă, cu
aprobarea tartorilor ideologici și în aplauzele plebei titrate în universități
fantomă. Mama și tata, pot face schimb de locuri și de sex căci sexul nu mai e
un dat de biologie ci e o construcție la domiciliul beneficiarului - Ikea
asamblată hormonal. Azi femeie, de mîine bărbat sau și una și alta. Am ajuns, adică,
în punctul care anunță încetarea vieții occidentale ca acord cu înțelesul de
bază al lumii. America e în pragul disoluției și a început, deja, să se salute
arborînd un rictus cordial cu fantomele fostelor civilizații și imperii.
Puterea americană cade și trage după ea nu numai amăgirile istorice cu care am
trăit 70-80 de ani ci și viitorul celor ce au crezut în lozincile fosforescente
ale liberalismului zis democratic. Umilința din Afganistan a venit la cerere
pentru a ilustra didactic și palpabil falimentul conjugat
american-liberal-progresist. În urma Președintelui Biden și a senilității lui constructoare
de implozii au rămas cele mai mizere fapte de care e capabilă birocrația unui
stat eșuat. America e prima supraputere care își celebrează supremația printr-o
insurecție care aduce la putere pacienții ospiciului. TRU (Traian Ungureanu),
Dresori ratați, 05/09/2021
*
Romanii in laboratorul mondial 456 /
negrii vad matematica, rasistă, albă; 457 / Corectitudinea politică,
politically correct; 437 / cenzura SUA; 436 / Novus Ordo Seclorum, un cosmar;
434-431, 350 / America a devenit un mare ospiciu; 392 / politically correct;
390 / pandemia, sfârşitul lumii; 363, 360, 359, 357, 356 / After Afghanistan;
353, 351, 350 / unde SUA a devenit un mare ospiciu;106 / Corectitudinea
politică americană; 64 / capitalismul e sclavie cu un alt nume; 32 /
terorizarea omului alb; 31 / USA este in criza; 17 / conflictul rasial; 13 /
statul paralel al intunericului
*
Mein Kampf, Adolf Hitlers, 1923
The Revolt of the Masses, Jose Ortega y.
Gasset, 1931
Semnele vremii, 2018 Secretul
occidentului, 2020, Viorel Roman
*
http://www.vestidinrusia.ro/2020/10/12/focus-doua-citate/
http://bentodica.blogspot.com/2021/02/andrei-serban-o-noua-arca-lui-noe.html
http://www.logossiagape.ro/2018/03/04/viorel-roman-antiintelectualismul-protestant-si-ortodox-
http://armoniiculturale.ro/2016/02/01/viorel-roman-geopolitica-anglo-americana-si-eurasiatica/
https://www.academia.edu/39820863/Viorel_Roman_Kleine_Schriften
https://ioncoja.ro/america/
Romanii
in laboratorul mondial / 457 / Corectitudinea politică, politically correct
o tema a președintelui Rusiei, Vladimir
Putin, la ședința plenară a Clubului Internațional de Dezbateri Valdai 2021: -
Revoluția e o cale spre agravare. Nici o revoluție nu a meritat pagubele provocate
omenirii. - ”Asistăm cu surprindere la procesele în desfășurare în țări care se
consideră nave amiral ale progresului”, la încercările unui dictat al valorilor
în condiții de perspective imprevizibile ce duc la o reacție inversă. -
«Ștergerea agresivă a propriei istorii, îndepărtarea de noțiuni precum ”mama”
si ”tata”, sexe diferite - toate sunt interpretate în Occident drept progres».
- Privind la ceea ce se întâmplă în țările occidentale, recunoaștem cu
surprindere practici sovietice, care, sper, au fost lăsate în trecut. -
”Rețetele valorilor propuse de Occident nu sunt deloc noi; noi, în Rusia, am
trecut deja prin asta”, amintind de modelul marxist al moralității umane. -
”Lupta pentru egalitate se transformă într-un dogmatism adus la limita
absurdului. - La Hollywood sunt prescrise instrucțiuni despre cum trebuie făcut
un film, din ce rasă trebuie să fie personajele”. - Combaterea manifestărilor
rasiste este o cauză nobilă, dar în noua cultură se transformă într-un rasism
invers. - E monstruos faptul că, în Occident, copiii sunt învățați că un băiat
poate deveni fată.
http://www.vestidinrusia.ro/2021/10/22/putin-rusia-a-depasit-o-perioada-grea-nu-datorita-mie/
*
Romanii in laboratorul mondial 456 /
negrii vad matematica, rasistă, albă; 437 / cenzura nordamericana; 436 / Novus
Ordo Seclorum, un cosmar; 434-431, 350 / America a devenit un mare ospiciu; 392
/ politically correct; 390 / pandemia, sfârşitul lumii; 363, 360, 359, 357, 356
/ After Afghanistan; 353, 351, 350 / unde SUA a devenit un mare ospiciu; 106 /
Corectitudinea politică americană; 64 / capitalismul e sclavie cu un alt nume;
32 / terorizarea omului alb; 31 / USA este in criza; 17 / conflictul rasial; 13
/ statul paralel al intunericului.
*
http://www.vestidinrusia.ro/2020/10/12/focus-doua-citate/
http://bentodica.blogspot.com/2021/02/andrei-serban-o-noua-arca-lui-noe.html
http://www.logossiagape.ro/2018/03/04/viorel-roman-antiintelectualismul-protestant-si-ortodox-
http://armoniiculturale.ro/2016/02/01/viorel-roman-geopolitica-anglo-americana-si-eurasiatica/
https://www.academia.edu/39820863/Viorel_Roman_Kleine_Schriften
https://ioncoja.ro/america/
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu