Vocea
electoratului (4)
General
Br. (r) Aurel I. Rogojan
13
Noiembrie 2024
Mircea Geoană -
Candidatul manciurian redivivus
„Ne batem joc
de onoare, dar suntem şocaţi atunci când descoperim trădători printre noi”
(C.S. Lewis)
Despre Mircea
Geoană nu putem silui imaculata coală să suporte orice și oricum, fiincă
personalitatea sa Complexă, Contradictorie, Complexată şi Controversată (Ah, ce
minunat 4 C din Doctrina militară şi de informaţii N.A.T.O. !) obligă la
multiple planuri de abordare, unele în totală opoziţie, greu de acceptat și
imposibil de explicat în coordonatele onestității și normalității
comportamentale ale persoanei publice.
Gândirea politică puternic amalgamată a candidatului
independent la președinția României, Mircea-Dan Geoană - conform biografiei și
propriilor declarații consemnate de presă, cel mai recent în septembrie 2024 -
este un conglomerat de elan revoluționar marxist-leninist, oportunism
social-democrat, „centrism radical, social-liberalism, progresism pe unele teme
și conservator pe alte teme” (Ce babuin de reporter o fi avut în faţă !). A
avut şi tentative retezate de a intra în P.N.Ţ.C.D. (la originile sale un nucleu
moderat al anarihştilor ruşi incitatori ai Marii Răscoale Ţărăneşti din
primăvara sângerie a anului 1907). În anul 2015 şi-a fondat propria formaţiune
politică: „Partidul Social Românesc”, pe care l-a divzolvat în decembrie 2017.
Ascensiunea sa politică a fost brutală. În regia abilă
a unui scenariu tipic detronării de către K.G.B. a liderilor fostelor partide comuniste la sfârșitul
veacului trecut, Geoană a fost instrumentul și beneficiarul răsturnării, în
anul 2005, a lui Ion Iliescu. În acest caz,
scopul nu a scuzat recursul la
metoda stalinistă şi nici mijlocirea masonică.
Incapabil de a se integra sistemului conducerii
colegiale, lipsit de minimum spirit al lucrului în echipă, s-a impus ca lider
autocrat, generând reacții de dezaprobare, unele vehemente și în jargon de
mahala, cu recomandarea defunctului său fost vicepreşedinte, Ion Stan, ca practicile de vătaf să le exerseze pe moșia coanei Margareta
(aluzie la soacra sa Margareta Costea) și nu în Biroul Politic al Consiliului
Național al Partidului.
Faptul că Mircea Geoană a fost aruncat peste bord și
a picat cum nu se poate mai „prostănac”
în turbulențele periculoase ale siajului provocat de abandonul serviciilor
secrete, devenite suspect neprietenoase, ne-a fost evident în dimineața zilei
de 6/7 decembrie 2009.
Domnul Cristian Diaconescu, și dânsul candidat
independent în actuala campanie prezidențială, fost ministru de externe în anul
2009, când președintele Senatului României,
Mircea Geoană și candidat la președinție a efectuat vizite private și
cât s-a putut de discrete la Kremlin, este prezumată a fi cea mai autorizată și
în cunoștință de cauză persoană păstrătoare a secretului conținut de telegramele cifrate trasmise de Ambasada
României la Moscova despre vizitele candidatului care dorea, conform mult prea tardivelor
sale recunoașteri, să îmbunătășească relațiile cu Federația Rusă. Nu a fost să
fie. Pentru intermedierea contactelor cu Kremlinul s-a bazat pe două conserve fâsîite ale KGB-ului, care
nu l-au putut introduce mai sus de nivelul unui director adjunct din
Adminstrația Kremlinului, ofițer acoperit. Dar și așa, Geoană a plusat enorm,
neînchipuit de mult. Ca eminent jurist
și practicant al dreptului, domnul Cristian Diaconescu, prezumtivul
lector instituțional la prima mână și distribuitor al telegramelor descifrate
este cel mai în măsură să cuantifice juridic promisiunile făcute și
angajamentele luate. Conținutul telegramelor a ajuns la contracandidatul
președinte în funcție, la directorul S.R.I., pe la niște președinți de comisii
parlamentare, suficient cît să se alimenteze telefonul fără fir al zvonisticii
și releele de amplificare, ca să se audă cât mai tare și cât mai departe.
Potrivit codului penal în vigoare la
data respectivă, trădarea se cuantifica prin intenție, căci consumarea
infracțiunii semnifica anularea existenței statului.
Cu un astfel de pedigree, Mircea Geoană ce poate să
reprezinte pentru electoratul român, decât prototipul candidatului manciurian,
acel cineva care este instrumentat să
devină președintele unei națiuni, cu mandat de a o îngenunchea și supune
irevocabil unui destin hărăzit de puteri străine, ori de rețeaua ocultă a
profitorilor internaționali ?
Nu putem face abstracție de anumite calități ale lui
Mircea Geoană, dar nici de defectele și vulnerabilitățile sale, de faptul că platforma sa electorală este pe
cât de atrăgătoate, pe atât și de înșelătoare, căci Președintele României , ca
instituție constituțională nu deține și nu este parte a vreunei puteri, că
intențiile sale sunt doar promisiuni
fără acoperire, din siajul amețitor al demagogiei politicianiste.
În spațiul public s-a impus raționamentul că funcția
deținută de Mircea Geoană, ca adjunct al secretarului general al N.A.T.O.
este supremul atestat al garanțiilor
sale de securitate. Realitatea sună
altfel. Recentul comunicat primit de News.ro de la N.A.T.O. precizează, fără a
lăsa loc de dubii, că autorizațiile de securitate ale funcționarilor săi se emit de către
autoritățile naționale. În speța Geoană, de către Oficiul Registrului Național
al Informațiilor Secrete de Stat (O.R.N.I.S.S.), în temeiul prevederilor Legii
nr. 182 din 12 aprilie 2002 privind protecția informațiilor clasificate,
repectiv Hotărârea Guvernului României nr.
353 din 15 aprilie 2002 pentru aprobarea Normelor privind protecţia
informaţiilor clasificate ale Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord.
Procedura formală a alegerii și numirii înalților
functionari ai NATO este subsecventă consensualismului realizat informal pe
baza relațiilor personale de încredere.
Cum s-a ajuns
la încrederea person to person dintre norvegianul laburist Jens
Stoltenberg şi creuzetul de ideologii
politice Mircea Dan Geoană ? Nu putem a nu lua în consideraţie opinia credidată de „organul de presă
Puterea”, lansat în România în prezenţa tovarăşilor M.S. Gorbaciov şi I.I.
Iliescu, cităm: „Una dintre cele mai mari controverse legate de Geoană este
legată de vizitele sale secrete la Moscova. Acestea au alimentat speculațiile
cu privire la motivele reale din spatele numirii sale la N.A.T.O. De asemenea,
numirea sa a fost sprijinită de Jens Stoltenberg, a cărui biografie și legături
cu foști agenți K.G.B. adaugă și mai multe semne de întrebare. În concluzie,
numirea lui Mircea Geoană în funcția de Secretar General Adjunct al N.A.T.O.
rămâne învăluită în mister. Pregătirea sa academică și cariera politică oferă
un context parțial, dar relațiile familiale, anturajul și vizitele secrete la
Moscova sugerează că există și alţi
factori la mijloc. Indiferent de motivele reale, această numire reflectă
complexitatea și dinamica geopolitică actuală”. Fără comentarii !
Secretarul general al N.A.T.O. este decidentul numirii
adjunctului său. Pe cale de consecință, prim ministrul României în funcție în
anul numirii lui Mircea Geoană , doamna Viorica Dăncilă, se prezumă ca fiind
solicitată de Jens Stoltenberg să-i valideze adjunctului său autorizația de
securitate emisă de agenția guvernamentlă competentă. Această agenţie (ORNISS)
ține și evidența nominală a deținătorilor autorizațiilor și, în același timp,
poate referi inclusiv asupra faptului dacă s-au și urmat procedurile de
verificare prealabile emiterii autorizării, care în cazul secretelor
N.A.T.O./Top Secret se solicită cu trei luni în avans. Deci , dacă numirea a
fost oficializată la data de 17 octombrie 2019, verificările de securitate în
vederea emiterii autorizării se prezumă, conform legii, că au fost solicitate
cel tîrziu la 17 iulie 2019.
În maniera originală a aplicării legii în România, nu
este exclus să se fi făcut aplicația art. 7 alin (4) din Legea 182/2002 privind
protecţia informaţiilor clasificate : „(4) Accesul la informații clasificate ce
constituie secret de stat,(...) este
garantat, sub condiția validării alegerii sau numirii și a depunerii
jurământului, pentru următoarele categorii de persoane : [...]” Urmează o lungă
listă a demnitarilor și funcțiilor pentru care jurământul ține locul
certificatului de securitate O.R.N.I.S.S.
În calitate de consultant-redactor al draftului
iniţiativei legislative şi unic autor al creării instituţiei O.R.N.I.S.S. ,
precizăm că art.7 alin. (4) în actuala redactare a fost modificat de pct.
1 din Legea nr. 255 din 19 iulie 2013,
la apogeul puterilor oculte, pe de o parte ale binomului Maior- Coldea, iar pe
de altă parte a încălecatului Coldea-Koveşi, pentru a se deschide larg poarta angajamentelor scrise ale magistraţilor,
păstrate de O.S.S. din S.R.I.
Nota bene:
Mircea Geoană, în scandalul relațiilor sale, oricum nepotrivite, cu Kremlinul,
nu a invocat verificarea și avizul autorității naționale de securitate, ci
„verificarea și avizul de la NATO”, care nu sunt uzuale. Faptul de a nu fi
invocat în apărarea sa verificarea și avizul autorității naționale, ce poate
semnifica, decât absența lor?
Omitem
deliberat să comentăm cantitatea de referinţe şi acuze publice privind conexiunile candidatului cu agenţi ai lumii
interlope. Cei de după gratii au decartat volume de informaţii. Asocierea și
delimitarea, în două rânduri, de Marian Vanghelie nu este un amănunt lipsit de
importanță. Dimpotrivă, este etalon al vulnerabilității lui Mircea Geoană.
Dacă ceea ce circulă în spațiul comunicării
publice despre averea nedeclarată a
familiei candidatului, o fi sau nu adevărat, este problema autorităților responsabile
cu aplicarea legii și, în ultimă instanță, a justiției.
Mircea Geoană nu este un copil care dacă îşi
recunoaşte cu inocenţă îngerească greşelile, va fi premiat cu o acadea, sau cu o vată pe băţ, asta echivalând cu
ştergerea cazierului. Nu ! El vine să
ceară cauţiune pe destinul unei naţiunii, la un moment de răscruce a istoriei,
în care se adjudecă pacea sau
distrugerea omenirii.
Curicullum vitae al candidatului este o adevărată
panoplie de de titluri, funcții și recunoaşteri din partea Şcolii Marii
Resetări Mondiale de la Davos. Numai bune să servească de acoperire
candidatului manciurian.
Caricatură Marian Avramescu
Aranjament grafic – I.M.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu