1914.
Starea armatei la declanşarea Primului Război Mondial
Col.
(r) Prof. univ. dr. Alesandru Duţu
04
Februarie 2024
I.G. Duca, în Memorii: `Expediția din Bulgaria din
anul precedent (1913 – n.n.) ne dovedise că puterea noastră militară era
fictivă, că armata noastră n-avea cadre suficiente, că rezervele ei nu erau
organizate, că lipseau echipamentul, munițiile, armamentul, artileria grea,
serviciile, medicamentele. Această stare de lucruri care-l impresionase mai cu
seamă pe Brătianu era urmarea a numeroși ani de economii și de indiferență
patronate de regele Carol... De la 1883, de când încheiase alianța militară cu
Austria, Germania și Italia, dânsul (regele Carol I - n.n.) nu privea armata
noastră decât sub prisma legăturilor ei cu armatele aliate. În caz de război
menirea ei era să fie pe frontul oriental aripa de la extrema dreaptă a
armatelor germano-austriece. Întrucât putea îndeplini această funcțiune, armata
noastră răspundea dorințelor lui. De ce să ne muncim și să cheltuim prea mult?
În ziua hotărâtoare salvarea va veni tot de la ofițerii germani care vor sosi
să ne sfătuiască, în armament și cu munițiile pe care germanii ni le vor
trimite”.
Generalul Dumitru Iliescu: ,,Campania din 1913 în
Bulgaria a arătat tuturor, dar mai ales a convins pe prim-ministrul de azi
(I.I.C. Brătianu - n.n.), care a luat parte la această campanie, de marile
lipsuri de cari suferea armata noastră... Oamenii politici de atunci se lăsau
cu greu convinşi a mări cheltuelile pentru completarea lipsurilor oştiri. În
fine, credinţa că în caz de război vom fi ajutaţi cu prisosinţă de aliaţii
noştrii dinainte de 1914, ne-a făcut să nu aducem ameliorările trebuincioase uzinelor
pentru fabricarea armamentului de război... Aceasta era situaţia noastră în
1916... În rezultat, se vede neted că din cauza alianţei noastre cu
Austro-germanii, suspectaţi de ei, şi subt dependenţa lor în materie de
construcţie a armamentului de tot felul şi a muniţiilor, nu aveam la noi în
ţară fabrici de arme sau de muniţiuni şi nici nu era posibilă să le improvizăm
din cauza împrejurărilor”.
Generalul Vasile Rudeanu: „După războiul balcanic din
1913, auzeam vorbindu-se că armata noastră era suficient pregătită de război.
Ea se întorsese victorioasă din Bulgaria. Se uita că nu fusese vorba de război,
ci numai de un simplu marş ofensiv. Adevărul era că se făcea mereu apel la tot
felul de argumente, unele mai gălăgioase decât altele, numai pentru ca să nu
dea armatei sumele impuse de o bună pregătire. Când însă primul război izbucni
şi ne găsirăm deodată într-o situaţie politică ce putea exclude orice ajutor
din partea Puterilor Centrale, nimeni nu mai vorbea de economii la armată; s-ar
fi dat oricât numai ca armata să fie bine pregătită de război... Armata noastră
e departe a fi gata pentru război şi pregătirea ei n-ar putea fi realizată
decât cu mari greutăţi şi după un timp relativ destul de lung... N-avem fabrică
de exploziv. Pulberăria abia poate produce pulberea necesară infanteriei şi
aceea cu greutăţi, fiindcă îi lipsesc anumite materii prime. Nu s-a avut
prevederea de a se constitui stocuri de rezervă... O parte din artileria
noastră n-are muniţii decât pentru cinsprezece zile, o alt parte atinge trei
săptămâni şi restul, cele mai bine înzestrate, tunurile de câmp cu tragere
repede, pentru cel mult o lună şi jumătate de război... Dacă intrăm în război
cu munițiile ce avem, după două săptămâni de lupte, o parte din artileria
noastră va fi silită să înceteze focul; altă parte după trei săptămâni, iar la
o lună și jumătate întreaga noastră artilerie, din lipsă de muniții, nu va mai
putea lupta. După aproximativ o lună de război și o treime din infanteria
noastră va fi silită să înceteze lupta. Celelalte două treimi, lipsite de
sprijinul artileriei, nu vor putea ține prea mult. Oștirea noastră va merge la
înfrângere. Dezastrul nu e exclus”.
Generalul Henri M. Berthelot, la 18/31 mai 1917:
„Campania din 1913, care i-a dus pe români la porţile Sofiei fără să tragă
aproape niciun foc de armă, i-a entuziasmat peste măsură. Trezirea la realitate
a fost dură”.
Grafica - Coperta Amintiri D.C. Măldărescu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu