Braunerii
lu Năstase
Știrile TV au difuzat informația că la o expoziție de
artă specialiștii au identificat mai multe falsuri, lucrări atribuite de
proprietar lui Victor Brauner. Proprietar fiind un cunoscut colecționar de
artă, fostul prim ministru Adrian Năstase. Cunosc de ani buni povestea acestor
falsuri, am și scris despre ele, dar textul respectiv nu-l mai găsesc, așa că
încerc să-l reconstitui.
Îl pomenesc mai întâi pe Tiberiu Dăioni, poet
suprarealist de talent, fost student și de ceva ani anticar inspirat. Mi-a
procurat o mulțime de piese de mare valoare. Într-o bună zi mi-a propus să
mergem să-i facem o vizită unui „coleg”, o figură pitorească din lumea
interlopă a comerțului cu vechituri de soi. Locuia undeva pe lângă Gara de
Nord, într-o casă cu curte, plină de tot felul de orătănii și acareturi. În
casă, în mijlocul patului, trona o găină, unde își făcuse cuibar și cât am stat
acolo s-a scăpat un ou în prezența noastră. Naturalia non sunt turpia, se zice.
Nu?!
Gazda, cam oacheș și cu o logoree atractivă pentru un
lingvist, avea la vânzare câteva cărți mai vechi, una m-a interesat, mi-a
oferit-o la plecare din prietenie... Relația mea cu Tiberiu Dăioni era o carte
de vizită ce trebuia onorată. Apucături de boier! Îl prindea bine și pe
minoritar.
După o vreme Tiberiu al meu vine cu vestea chiar
neplăcută și neașteptată a morții bietului om! Și cu povestea incredibilă: omul
fusese victima mai sus numitului Adrian Năstase, ditamai prim ministru al
României!
Pe scurt, lucrurile s-au petrecut astfel: amfitrionul
nostru - al cărui nume nu mi-l mai aduc aminte, a aflat de pasiunea de
colecționar de artă a numitului Adrian Năstase. Prin mijloacele inventivității
sale de escroc de lux a făcut să ajungă la urechile guvernamentale zvonul că pe
piață ar fi apărut în mare taină câteva desene ale marelui artist avangardist
Victor Brauner. Așa au ajuns la amicul nostru agenții mobiliari năimiți să
completeze colecția primului ministru.
Au urmat negocieri și tot ce se mai leagă de o
tranzacție așa de specială: prețul final câteva milioane de dolari plătite cash
și în mare taină: secret de stat!
Bucuros de achiziție, premierul nostru amenajează la
Palatul Victoria o sală în care își
expune principalele piese din colecție, la loc de cinste Braunerii luați de la
amicul nostru, și de câte ori are un musafir mai simandicos îl invită să se
minuneze de lucrările din colecție expuse sub auspicii guvernamentale.
O vreme lucrurile au mers bine, toată lumea mulțumită,
până când ajunge la Palatul Victoria un înalt personaj bruxellez, o muierea
dracului, care se dă drept specialistă în Victor Brauner, iar când este pusă în
fața realității crude nu ezită să declare categoric că Braunerii din piața
Victoriei sunt niște falsuri stângace, detectabile de la o poștă!
Urmează dispoziția premierului către subordonații de
la SRI ori SPP sau angajați ai vreunei firme specializate în recuperări, nu am
aflat exact cine, care descind în ograda partenerului să-i ceară socoteala,
adică banii înapoi. Cum era omul nostru, om serios, să dea înapoi o sumă atât
de rotundă?!
Specialiști în percheziții domiciliare, huidumele
guvernamentale întorc pe toate fețele casa anticarului, îi sapă curtea, scot
podelele, fac curat în podul ticsit de vechituri și negăsind nici urmă din
milioanele de dolari, recurg la clasicul și inevitabilul interogatoriu
profesionist, în urma căruia bietul țigan, deși de mic învățat cu bătaia, de
data asta din cauza vârstei și a pietrelor pe care le acumulase la inimă și
ficat - după propriul diagnostic, cedează și nu mai apucă să mărturisească
sincer și cinstit unde sunt banii domnului prim ministru Năstase Adrian. Își dă
duhul bietul om în brațele anchetatorilor prezidențiali! Moare, deci! Nu mai
apucă să recupereze contra cost desenele lui Victor Brauner, iar acestea rămân
în posesia definitivă a înaltului personaj politic. Ca un fel de bonus din
partea răposatului!... Ca să nu moară degeaba.
Nu mai știu cum îl chema pe personaj, Tiberiu Dăioni e
de negăsit și mai multe nu mai știu de unde să aflu despre simpaticul samsar.
Fie-i țărâna ușoară! Un veritabil „țigan de mătase”, cum i s-ar spune la
Constanța!
Mai rămâne să ne punem câteva întrebări:
1. Cum s-a mușamalizat asasinarea minoritarului?
2. Știind că sunt niște falsuri, ce a fost în capul
proprietarului atunci când a expus „operele” lui Victor Brauner la expoziția
amintită ca lucrări autentice, originale?
3. A făcut-o păcălindu-i pe organizatorii expoziției
sau cu complicitatea acestora, care se fac astfel vinovați penal în acest caz?!
Altminteri, fostul prim ministru nu e de compătimit
pentru paguba cu care s-a ales! Are balta pește! Și nu mă gândesc neapărat la
OMV sau alte tranzacții tutelate de același guvern! De același prim
ministru!... Cu ani în urmă, după povestea cu Victor Brauner, a circulat
printre cunoscători o poveste și mai mirobolantă despre același lider politic:
cică s-ar fi găsit o comoară în subsolul proprietății de la Cornu. Câțiva
muncitori, angajați cu ziua să sape un șanț, au dat cu sapa peste un butoi de
plastic, din cele în care se pune varza la murat, plin ochi cu aurării de tot
felul, pietre scumpe, bașca teancuri compacte de valută verde. Să tot cumperi
alte lucrări de artă, autentice, cu acte în regulă!
Înștiințați de norocul care le-a căzut pe cap,
proprietarii de la Cornu au închiriat un helicopter al onor Guvernului de la
București care a sosit mintenaș la locul faptei, au preluat obiectul faptei și
s-au pierdut în zarea albastră. Lăsând în urmă o întrebare: după lege,
descoperirea unei comori obligă pe făptaș s-o declare autorităților, pentru o
expertiză a valorii arheologice și artistice. Deci ultima întrebare: ce a făcut
domnul prim ministru cu comoara descoperită în curtea de la Cornu? A verificat
dacă nu cumva aparține fostului proprietar de la care a cumpărat terenul? A
înștiințat autoritățile din structura guvernului responsabile cu gestionarea /
soluționarea unor astfel de fericite întâmplări?
Întrebări tardive? Răspunsul s-a prescris cumva?...
ION COJA
Sursa: http://ilazu.blogspot.com/
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu