Câți
politicieni sunt dispuși să moară pentru Țară?
Prof.
univ. dr. Nicolae Radu
07
Februarie 2024
Alegerile bat la ușă, în timp ce România devine tot
mai mult o piață de desfacere, de la produse de consum modificate genetic,
lapte, carne, ouă, legume, până la rachete și avioane second hand! Cine
primește comisionul? Recenta declarație a șefului Statului Major al Armatei
Române, general Gheorghiţă Vlad, a inflamat scena politică. Potrivit domnului
general, rezerviştii ţării noastre sunt prea bătrâni pentru a lupta pe front în
cazul unui conflict, iar forţele militare române au un deficit uriaş de angajaţi.
Cum s-a ajuns la aceasta situație?
Desi serviciul militar obligatoriu este apreciat
inoportun, decidenții politici manifestă preocupări pentru introducerea
stagiului militar voluntar, pentru tinerii cu vârste cuprinse intre 18 și 35 de
ani, indiferent de sex, naţionalitate, credinţe religioase. Ce înseamnă, însă,
voluntarul în condițiile decretării stării de război? Cum poate fi cointeresat
un tânăr să solicite efectuarea stagiului militar pe baza de voluntariat și în
mod implicit participarea în prima linie la un război, cunoscut fiind faptul că
salariul unui soldat gradat era în luna august 2023, de circa 2.236 lei, acesta
putând să urce până la 4.000 lei? Declarațiile decidenților politici se băț cap
în cap, fie că „Romania nu se afla în pericol de război", fie că
„populația României trebuie să se îngrijoreze!”. Stau și mă întreb de ce
deranjează atât de mult declarația șefului de Stat Major al armatei, în
condițiile în care este știut că armata română întâmpină dificultăți în ceea ce
înseamnă echipamentul și asigurarea unor salarii corespunzătoare pentru
personalul angajat?
Cine are nevoie de arme? Nu oricine poate să traga cu
arma! Înainte de 1989, pregătirea pentru apărarea țării (era asigurata de
Armata României – n.r.), alături de care erau „Gărzile patriotice”, care
asigurau și ședințe de tragere cu armamentul. Eficiența acestor ședințe s-a
văzut în timpul evenimentelor din decembrie 1989, când oamenii obișnuiți,
civilii, îndemnați să pună mâna pe arme, au ajuns să se împuște intre ei. Jocul
politic amețește mintea unor abonați la tronul puterii! Și totuși, cați politicieni
sunt dispuși să moara pentru Romania?
După 34 de ani de așteptări și de speranțe spulberate,
decidentii continua să vanda iluzii, fară să își asume nicio răspundere pentru
dezastrul care ne înconjoară. Minciuna ne însoțește pretutindeni! Istoria
romanilor devine tot mai puțin amintită („Istoria românilor” nu mai figurează
ca disciplină școlară, dar istoria masluită a altora a devenit obligatorie -
n.r.)! De ce suntem amăgiți de la o zi la alta, în condițiile în care sărăcia
și nesiguranță lovesc în ceea ce înseamnă viitorul copiiilor noștri? Cu ce au
greșit părinții noștri de au fost uitați atât de ușor, deși dânșii au construit
România frumoasă? Noi ce lăsăm în urma noastră? Răutate? Ura? Dezbinare? Cine
plătește datoria externă a României care a sărit deja de 154 miliarde dolari,
cu scadenta peste 30 de ani? (Ce s-a făcut cu banii împrumuțați nu dă nimeni
socoteală – n.r.) Bombe la kilogram și rachete second hand pentru securitatea
națională? Pseudoexperții în probleme geopolitice sau militare nu întarzie să
se facă auziți. România trebuie să își pregătească armata pentru un atac
împotriva Rusiei! Cine are interesul să mențină ceata și neîncrederea prin
presiuni și amenințari permanente?
Situația actuală trebuie să dea de gândit celor care
au dormit și dorm în continuare așezați pe scaun, cu spatele la Tricolorul
României! De ce trebuie să fim îngrijorați de adevăr? De ce trebuie să gândim
că lucrurile trebuie discutate în spatele cortinei și nu în fața opiniei
publice respectiv a poporului roman? Declarația potrivit căreia Armata României
nu are legea necesară pentru a pregăti populația să facă față în cazul
extinderii războiului din Ucraina și nici pentru a acționa proporțional cu pericolele
militare existente, necesita o analiza obiectivă.
Personal, nu cred că Rusia are intenția să atace
Romania. Rusia își continua afacerile, așa cum și Ucraina își desface produsele
cu prioritate inclusiv în Romania! Dar cine are interesul să atace Rusia și să
mobilizeze Uniunea Europeana pentru restricții împotrivă Rusiei? Ce rol revine
României în acest concert al tensiunii și ce primește la schimb? Majoritatea
țărilor membre ale Uniunii Europene sunt și membre în Alianță Nord Atlantică
N.A.T.O. Cine conduce N.A.T.O.? Să fie Ucraina poarta de intrare spre resursele
naturale ale Rusiei?
Rusia nu înseamnă o bărcuță rătăcită pe Marea Neagra!
Aliații Rusiei, China, Siria, Iran și India nu sunt de neglijat! Nu cumva o
asemenea alianță poate să cucerească lumea chiar daca pleacă la lupta cu un
polonic în mana? În condițiile în care Rusia dispune de circa 1,3 milioane de
militari și de un buget alocat pentru apărare de circa 110 miliarde euro,
Armata României are un buget, pentru anul 2024, de 8
miliarde de dolari, din care 3 miliarde dolari pentru investiții și 5 miliarde
de euro pentru funcționare. Daca înainte de anul 1989, Armata României avea
circa 300.000 de militari activi, astăzi armata româna dispune de 73.350 de
militari activi (din care aproape jumătate sunt civili îmbrăcați în uniforme
militare – n.r.) și 50.000 de rezerviști, prezenți pe hârtie, mulți fiind
plecați deja la munca în afara țării. În condițiile în care Rusia dispune de un
arsenal nuclear format din peste 7.000 de focoase nucleare, 500 avioane
vânătoare, 360 elicopetere de atac, 10.000 tancuri, 2.000 lansatoare multiple,
15 crucișătoare, distrugătoare și nu în ultimul rănd 65 submarine, Armata
României dispune de 943 de tancuri, 1.369 de blindate, 26 de avioane de
vânătoare (unele procurate la măna a doua sau chiar la a treia - n.r.) și de 62
de elicoptere.
Analizând, la nivelul simțului comun,informațiile
desprinse din sursele deschise, cât timp vă rezista Armata României în fata
Armatei Rusiei? Analiza de intelligence poate oferi o imagine de ansamblu
asupra amenințărilor, dar și soluții concrete pentru prevenirea războiului! Din
nefericire, minciuna ridcată la rang de adevăr, manipularea și dezinformarea,
inclusiv prin promovarea, la un post tv cu larga audienta, a unor jocuri pentru
copii, drept strategii de apărare gândite în laboratoarele militare, demonstrează
că în Romania totul este posibil!
Investiile armatei române în tehnica militara second
hand sunt cunoscute. Cine primește însă comisionul? Cine poate să își mai aducă
aminte de fregatele achiziționate, în anul 2003, de statul român și de
suspiciunea de mită în valoare de 7 milioane de lire sterline? Potrivit „Open
Sources”, cele doua fregate scoase din uz de Marina Regală Britanică și luate
de bune de România, după recondiționare, au costat statul roman 116 milioane de
lire sterline! În anul 2016 au fost achiziționate 12 avioane F-16,pentru 628
milioane dolari, urmate în 2021 de alte 32 de avioane F-16, cu o vechime de
peste 40 de ani, cumpărate cu 454 milioane de euro fară TVA, din Norvegia,
potrivit „Open Sources”. România a cumpărat recent încă doua nave britanice tip
vânător de mine „HMS BLyth” și „HMS Pembroke”, second hand, prețul achizției
fiind clasificat, în prima faza, drept secret comercial! Deși bugetul alocat
pentru apărare a reprezentat mereu un prilej de discuție, de ce este nevoie de
cheltuieli pentru produse militare second hand? De ce nu se fac investiții
pentru tehnica performantă de ultima ora? Să fie frățiile și comisionul mai
puternice decât nevoia de apărare? Datoria externa a României a ajuns la peste
154 miliarde de euro. Pentru ce au fost cheltuiți banii proveniți din
împrumuturi și de ce România a ajuns în situația de a-și vinde pământul și
resursele naturale la preturi derizorii?
România este tot mai des vizitată de către companiile
specializate în vânzarea de tehnica militară. În anul 2023 au fost
achiziționate cu 290 milioane de euro, 18 drone turcești „Bayraktar TB2”.
Compania israeliana „Elbit Systems” a încheiat cu Armata Română un contract în
valoare de 180 milioane de dolari pentru trei sisteme de drone tactice, acesta
fiind portivt „Open Sourses”, primul contract subsecvent din cadrul acordului
de circa 400 milioane de dolari pentru un total de șapte sisteme UAS tactice „Watchkeeper
X”.
Recenta întâlnirea de afaceri de la București a
autorităților române cu reprezentanții firmei „DZYNE Technologies” și „High
Point Aerotechnologies”, parte din Fondul de Investiții „Highlander Parteners”,
anunță deja negocieri din partea României pentru achiziționarea altor drone și
sisteme antidrone. Fară să îmi doresc să determin atitudini neconforme cu
respectul față de lege, investițiile în valoare de miliarde de dolari obligă la
profunde reflecții! Înarmarea României poate fi un lucru de apreciat, dar din
ce bani achiziționam tehnica militară? Tot din împrumuturi externe la băncile
străine? De ce este nevoie de aceste investiții, în condițiile în care sistemul
de apărare civilă are nevoie de intervenții rapide? Câte adăposturi antiaeriene
mai sunt funcționale în Romania? Dacă Rusia ar ataca România sau dacă Uniunea
Europeană gândește să atace Rusia, câți români mai sunt dispuși să meargă la
război? Câți dintre politicieni sunt dispuși să moară pentru România? Cu riscul
să trezesc o serie de crocodili, din pleiada ultimilor 178 de generali avansați
recent pe liste secrete, dar și dintre cei peste 1.800 de generali în
activitate, rezervă sau în retragere, mă întreb câți stiu să comande un pluton
sau să tragă cu pușcă?
România nu a ajuns întâmplător în situația în care se
află! Cine a cultivat nepăsarea, trădarea și dezrădăcinarea? Cine a vegheat
vânzarea de Țară? Cine are curajul să spună Stop! în fata abuzurilor și a
noilor împrumuturi externe pentru cauze interpretabile? Să fie improvizatele
adăposturi antiaeriene ridicate la Plauru, județul Tulcea, dovada că Armata
României este pregătită pentru un război cu Rusia? Câte adăposturi civile
pentru populație au fost transformate în depozite pentru murături și vechituri?
Faptul că România cumpără submarine second hand de la francezi, avioane F-16
second hand de la portughezi și norvegieni și nave de la britanici înseamnă o
soluție sau un preț plătit pentru pacea noastră?
Romania, încotro?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu