Dileme strategice
Redactia ART-EMIS
26 Iunie 2019
Războiul dronelor.
Armata americană a mai pierdut o dronă
Un oficial
american a recunoscut că armata americană a pierdut a doua dronă, de tipul
MQ-4C Triton de data asta, care a fost doborâtă de o rachetă anti-aeriană
iraniană. În ultima perioadă, politica externă a președintelui Donald Trump a
fost una de confruntare continuă, cu Uniunea Europeană, cu Franța și Germania
separat, cu britanicii care se opuneau Brexit-ului, cu Turcia, China, Rusia...
Aceste conflicte simultane, cu toată lumea, au dus până la urmă la izolarea
Statelor Unite ale Americii. În acest moment, S.U.A. nu mai are de partea ei
aliații tradiționali europeni, cu forțe navale puternice, precum Marea
Britanie, Franța, Italia, Germania și Spania. Țări europene, precum Polonia sau
România, care sunt pro-americane, din păcate nu au putere navală pentru a conta
într-o eventuală confruntare.
Sigur,
S.U.A. va găsi aliați dacă se ajunge la un război, în special în rândul țărilor
rivale Iranului, precum Arabia Saudită, Iordania, Emiratele Arabe Unite, Egipt.
Chiar dacă Israelul este inamicul declarat al Iranului, mai mult ca sigur
oficialii S.U.A. vor evita integrarea militarilor israelieni într-o viitoare
alianță. În acest moment, amândouă taberele spun că nu doresc confruntarea, dar
sunt gata de război. Faptul că armata iraniană a decis să lovească ținte
americane, fie ele și avioane fără pilot, arată îndrăzneala țării islamice în
această confruntare.
Armata
americană are în zonă o grupare de forțe formată dintr-un portavion și mai
multe nave de sprijin, peste 6.000 de militari probabil, cărora li se vor mai
alătura încă 1.000, cu mijloace de recunoaștere și sisteme de rachete
anti-aeriene. Armata americană mai are o duzină de baze militare în Orientul
Mijlociu, unde sunt destul de mulți militari desfășurați în diferite misiuni,
majoritatea de combatere a terorismului. Dacă se va ajunge la un conflict în
această configurare, armata SUA nu are decât mijloace de lovire aeriene
(aviație și rachete) fără posibilitatea unei angajări militare terestre.
Chiar și
așa, forța de lovire americană este una enormă și ar cauza pierderi însemnate
armatei iraniene, dar va exista și riscul ca forțe iraniene, sau loiale
acestora, să încerce atacarea unei nave militare americane. Toată lumea speră
la o detensionare a situației, dar acest lucru nu se poate face decât pe cale diplomatică,
iar în acest moment amândouă taberele refuză negocierea[1].
Rețeaua 5G în România, fără
restricții privind participarea Huawei
Oficiali
N.A.T.O. și generali americani au atras atenția asupra riscurilor de securitate
asupra folosirii componentelor firmei Huawei în rețeaua 5G. Aceștia au spus că
țările N.A.T.O. care vor folosi componente ale firmei chineze ar putea să nu
aibă acces la comunicațiile clasificate N.A.T.O.
Sorin
Grindeanu a postat pe o rețea de socializare că ANCOM doar organizează
licitația, conform legislației în vigoare, iar în privinţa controverselor
privind compania Huawei, până în acest moment nu s-a primit niciun document
privind eventuale restricţii din partea instituţiilor cu atribuţii, cum ar fi
C.S.A.T., Guvernul României sau alte structuri abilitate prin lege. Și
ministrul Comunicațiilor, Alexandru Petrescu, a confirmat că licitația care ar
urma să aibă loc spre finalul anului va
fi deschisă pentru toată lumea.
Deoarece
principalele instituții care sunt interesate de acces fără restricții la
informații N.A.T.O. clasificate sunt Ministerul Apărării Naționale, Serviciul
de Telecomunicații Speciale și Serviciul Român de Informații, poate că acestea
ar fi trebuit să vină cu cerințe de securitate în privința noii rețele 5G din
România, mai ales că pe teritoriul nostru sunt baze americane și N.A.T.O. Vom
vedea pe viitor dacă a fost o scăpare a instituțiilor din securitate și
informații, sau deja s-a luat decizia pe plan național ca firma Huawei să poată
participa la licitație.
Subiectul
este unul controversat și mult disputat chiar între S.U.A. și țări europene,
precum Marea Britanie și Germania. S.U.A. duc o luptă de convingere a țărilor
N.A.T.O. și partenere pentru a nu permite participarea companiei chineze în
rețeaua 5G, din motive de securitate. Uniunea Europeană, prin șeful politicii
externe, Frederica Mogherini, a anunțat că nu intenționează să interzică
accesul firmei Huawei pe piața europeană, dar recunoaște că relațiile cu China
sunt complexe, conform unui interviu acordat pe 1 iunie pentru Channel News
Asia. Conform Mogherini, multe țări europene nu văd riscuri de securitate
asociate cu firma Huawei, iar Olanda deja a ales firma chineză pentru a livra
echipamente rețelei 5G. Este posibil ca această atitudine de sfidare a
liderilor U.E. să vine și pe fondul criticilor și presiunilor economice și
financiare făcute de Donald Trump asupra Uniunii Europene[2].
Industria de apărare trebuia să
primescă contracte de peste 4 miliarde de euro. Prostie sau sabotaj?
Industria de
apărare trebuia să primescă contracte de peste 4 miliarde de euro. Prostie sau
sabotaj? În cazul unui conflict, o armată fără o industrie națională de apărare
în spate este expusă riscurilor importurilor din alte țări. Un alt argument dat
de necesitatea unei industrii de apărare puternice este dat de costurile mari
ale echipamentelor militare, care dacă ar fi produse în țară pot genera locuri
de muncă și dezvoltarea comunităților. Tocmai din această cauză, s-a vorbit
mult de repunerea în stare de funcțiune a acestui sector, unde majoritatea
companiilor sunt în subordinea Guvernului. Și atunci, prin contractele semnate
până acum, Guvernul de ce sabotează dezvoltarea industriei de apărare?
În Programul
de guvernare, la capitolul Politica de apărare și securitate națională, pag.
199, referitor la off-setul achizițiilor militare, este trecut: „De asemenea,
se va avea in vedere ca cel puţin 75% din cheltuielile generate de acest tip de
investiţii să se regăsească, prin contractele de off-set, în investiţii sau alte
surse de venituri pe teritoriul României”. Dacă e să calculăm că în anii 2017
și 2018 România a semnat contracte de aproape șase miliarde de euro, conform
procentului din programul de guvernare, 4,5 miliarde de euro trebuia să se
regăsească în investiții pe teritoriul nostru. Dar ce să vezi, toate cele trei
contracte, pentru achiziția transportoarelor Piranha și a sistemelor de rachete
HIMARS și Patriot sunt fără off-set și fără a aduce investiții în industria
națională de cel puțin 75%, deci încalcă chiar programul de guvernare.
Compania
Lockheed Martin a primit o comandă de peste 1,13 miliarde de dolari din partea
Departamentului de Apărare al SUA pentru sisteme de rachete contractate de
România, Polonia și Bahrain. România semnase în februarie 2018 cu guvernul SUA
achiziția primelor trei sisteme de rachete sol-sol cu bătaie mare HIMARS.
Fiecare sistem are 18 instalații de lansare, iar costul total al programului
este de circa 1,5 miliarde de dolari cu TVA. Sistemele HIMARS pot lovi ținte
terestre de suprafață sau punctuale până la 300 de km, folosind muniții
inteligente ghidate prin G.P.S. și prin sistem inerțial. Sistemul a intrat în
dotarea forțelor americane în 2005 și de atunci a mai fost achiziționat de
Singapore, Iordania, Polonia, Bahrain și Emiratele Arabe Unite.
Potrivit
M.Ap.N., achiziția sistemelor de rachete HIMARS constituie pentru România „un
interes esențial de securitate, deoarece prin realizarea acestei capabilități
se asigură întărirea securității naționale și regionale, acest demers
contribuind totodată în mod semnificativ la consolidarea parteneriatului
strategic cu Statele Unite ale Americii”. Pe lângă cele 54 de lansatoare,
contractul prevede și achiziția a 81 de rachete tip M31A1 Unitary și 81 de
rachete tip M30A1 Alternative warhead, dar și 54 de rachete de tip ATACMS (cele
care au raza de până la 300 de km), plus alte sisteme de date și vehicule.
Comenzile se estimează că vor fi finalizate la sfârșitul lunii august 2021[3].
Dacă în
cazul Piranha, transportoarele vor fi montate la Uzina Mecanică București și
vor genera o oarecare sursă de venit, mult sub 75 la sută, în cazul celorlalte
două achiziții, investițiile vor fi minuscule. „Raytheon”, care beneficiază de
cea mai mare sumă, de aproape 4 miliarde de euro, a anunțat că a dat un
contract companiei Aerostar Bacău, dar a refuzat să precizeze și suma. Probabil
era ridicol de mică. Tot cu Aerostar Bacău ar urma să lucreze și firma care ne
va da rachetele HIMARS, dar contractele vor avea tot o valoare simbolică.
De ce
Guvernul României, prin atribuția acestor contracte, fără licitație, sabotează
industria națională de profil? Răspunsul e unul greu de dat. Decizia finală
privind achizițiile aparține politicienilor, care realizează cadrul legal
printr-o lege sau hotărâre de Guvern. Posibil, nepriceperea în afaceri a
acestora și presiuni externe la care niște oameni fără experienă nu pot face
față au creat situația actuală. Sau pur și simplu, procentul de 75% este unul
fantezist, stabilit de persoane care nu cunosc cum se realizează afacerile în
sectorul vânzărilor de armament.
Oricum ar
fi, se vede cu ochiul liber că s-au luat decizii greu de explicat. Să luăm
cazul transportoarelor Piranha. Dacă în loc să plătim un miliard de euro pe
transportoare din Elveția, doar pentru două brigăzi, să fie doar montate la
noi, cu banii ăștia puteam relansa uzina de la Moreni să facem transportorul
nostru, să dotăm toată armata și chiar să exportăm. În cazul celor două sisteme
de rachete, trebuia setată încă de la început regula de bază cu off-setul de 75
de procente și dacă nu se ajungea la o înțelegere, se putea face licitație.
Cum se
întâmplă acum, România plătește o grămadă de bani pe aceste echipamente, fără
ca industria națională să aibă beneficiile cuvenite[l4].
Aranjament grafic - I.M.
----------------------------------------
[1]
https://global-def.com/2019/06/20/razboiul-dronelor-armata-americana-a-mai-pierdut-o-drona-vezi-ce-aliati-ar-putea-avea-sua-intr-un-razboi-cu-iranul/
- 20 iunie 2019
[2]
https://global-def.com/2019/06/21/reteaua-5g-in-romania-fara-restrictii-privind-participarea-huawei/
- 21 iunie 2019
[3]
https://newstandard.news/2019/03/28/intra-pe-banda-sistemele-de-rachete-himars-achizitionate-de-romania/
- 20 martie 2019
[4]
https://global-def.com/2019/06/07/industria-de-aparare-trebuia-sa-primesca-contracte-de-peste-4-miliarde-de-euro-prostie-sau-sabotaj/
- 7 iunie 2019
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu