Cel drag coboar,
ÎNSĂ NOI URCĂM TREPTELE CĂTRE CEL
CARE NE IUBESTE ŞI NE DĂ CULORI DE NELINIŞTE.
DUH DE ADEVĂR-CONŞTIINȚĂ DE LUCEAFĂR-DUH
DE VIAȚĂ EMINESCU
(POEM)
Motto: "Am înțeles că un om
poate avea totul neavând nimic şi nimic având totul". (Mihai Eminescu)
Lui Maria Turcu
Tu zici:în loc de floare albastră că
te-a patruns
din univers cu profund sens: "o
fulgeră albastră"
Şi eşti Veronica Micle, mireasă,
ancenstral
să ne faci viața cum nu fu alta mai
frumoasă
național raportată la universal,
la geto-daco-român EMINESCU-n casă.
Zici, c-am zis şi eu, c-oi zice:
pâine şi pace, doină dulce
minune-ACOPERĂMÂNTUL MAICII DOMNULUI TRAS ÎN MÂINE
DREPT DE AFI, ÎN IUBIRE: CANDIDAȚI LA
FERICIRE
zare albastră a nostră renăscând
"mirabilă sămànță" PHONEX din cenuşă, din ce-i în guşă şi din ce-i în
capuşă îmbrăcând ca o nouă şansă mândra cămaşă de mireasă după românesc obicei
ortodox în sfințenia bucuriei
cu tei înfloriți pe alei
( paradox:) din cerul deschis să
rodescă talanții înmulțiți porumbei-
duh sfânt de osana-cânt pe alduitul
pământ
cu liturghie de belşug de pace în
spice,
că, tu, eşti o fulgeră albastră, o
laudă de zestre a noastră eşti conştință de drag de drag cu făinoşag de zână
bună,
pieptănată, impletită cu conci, coc,
nevastă, ofulgeră albastră,
ca mirele şi el bărbat să te treacă
în brață peste prag,
că-n Carpați tu pentru frați
eşti fecioară cinstită, nedesflorată,
un giuvaer de fată,
Iar tu ca feciară din a neamului
zestre şi zare albastră,
o fulgeră albastră ai aşteptat pe mire ca să nu suferi
cu candela aprinsă de îngeri pe lac
legănată în barcă printre trestii şi nuferi având grija la frați, frații de
peste Prut, de peste Nistru şi Tisa, luptători pentru unire,
care pentru întregirea neamului şi
țării erau candidați la fericire şi cu lacrimi amare plânsu-mi-sa,
deşi EMINESSCU dor de dor, era mai
aparte, mai presus de cuvinte nenuntit fecior
mai presus de moarte şi mai Iisus :
rost şi folos al neamului nost-
dragoste şi dor
la curți de dragoste şi dor
cioplit profund din bardă şi topor
pentru România Mare cu falnic viitor
sub tricolor.
PAVEL RĂTUNDEANU-FERGHETE
SĂ MAI FACĂ O
AFACERE COLOSALĂ DE
FURNICĂ
LUI PETRU IOAN GARDA
Insuflă-i curajul spărgătorilor de
bănci
Şi de bună seamă fă-ireckamă scriind
o epigramă
Dându-l pe mâna demolatorilor de firmă, de fabrici
Şi-ai să vezi cum Nică-Fără-Frică,
Cum Hopa-Mitică spre nori se ridică, se
burică
Să mai facă o afacere colosală de
furnică
Pentru a scăpa de fobie, decfrică.
PAVEL RĂTUNDEANU-FERGHETE
PARFUM DE ROMÂNIA
MOTTO:"CUVINTELE-S
LUMEA VISULUI NOSTRU."
LUI NICOLAE NICOARĂ-HORIA
Tu te-mpaci cu gândul , care-ți trece
ca o mireasă peste prag,
că tu, cobori din munții cu bazii
veşnic verzi, coboi cu drag,
ca AVRAM IANCU cu ai săi în văi
printre noi: conştiință,
care, ca ziua se cunoaşte în culori
de nelinişte de dimneață
în ideal național că-şi va face națiunea
fericită,
aşa cum şi munții noştri Carpați în
pântece aurul poartă,
ca ieslea în care pruncul sfânt din burta mamei Maria s-a
nascut,
ca dumnezăiasca lumină a zilei dintâi, de început,
s-a nascut despărțind ziua de noapte
şi apa de uscat: luminat şi curat-aur strecurat ,
întru răsărit de soare, de
binecuvântare, din bolovani făcând pâini
şi din duşmani, oameni între
oameni-prieteni şi frați în Apusenii-Carpați,
că-n tine este un drag de bine şi de
ce se cuvine, iubire la înălțime,
drept la înviere, că-n tine e un demn
şi-un drept,
un statornic şi pragmatic poetic
precum vrednicul stăbun
ți-a făcut zilele vieții, zile de
Pasti şi Crăciun,
că pe ulița munților Iancu flueră din
fluer alor săi
coborând binele de pe picior de plai- Românie pitorească, în
guri de Rai,
tu îmbracând cămaşa mulțumitului la
curți de dor pe Altarul Soarelui,
esti mai presus, mai Iisus de
cuvinte, eşti pâine firbinte eşti pentru cititor, Nicolae Nicoară-Horia, şi mai
eşti, ca o apă rece, parfum de România, de izvoră, când dă buznă peste noi
năpastă torida vară.
PAVEL RĂTUNSEANU-FERGHETE
PENTRU VIAȚA NOASTRĂ
CUM NU FU ALTA MAI CRĂIASĂ,
MAI EMINESCU "FULGERĂ ALBASTRĂ"
(POEM)
Lui Maria Turcu
Motto:"Nu există pentru mine
lift, care să mă urce la succes şi pe care repede să urc, pe scări cu sferința
şi conştiința-drept, de a fi, al României profunde şi Mari"
(PAVEL FERGHETE)
EU venind din Sâmpetru,
de unde şi-o rupt dracu' pieptu'
nu-s nici în car, nici în căruță,
nici la dracu-n teleguță
trăind ca om din Sălaj artistic şi-n
curaj, în Ciubăncuță, în sfințenia bucuriei înmulțindu-mi talanții în har: dar
din dar să fac din România mea Rai
cu picior carpatic şi mioritică gură
de plai,
c-aici pe lângă Cluj pe Altarul Soarelui,
în grădina Maicii Domnului e iz şi
rostul şi folosul neamului
unde păstorul blând ca pe o oaie
beteagă purtându-mă la colț de iarbă,
mă duce conştiință ispravă şi slavă
la el pe brață
să mă păşuneze cu ierburi dulci şi verzi
şi să m-adape la izvoare cu ape limpezi dulci sau minerale de adevar şi de
viață socio-cosmico cale lactee şi idee
pentru a nu fi tras în piept în
urcuşul catre succes neavând lift pentru
urcare,
iar "per pedes" sunt căznit
de osteneală,
de muncă şi cugetare adâncă
cântându-mi unelta lovindu-mi-se de
os în luncă
la coasă, secere şi sapă de țăran, harnic
şi făt-frumos,
echo-hristos încăpățânat în bine,
iubire în ce ni se cuvine: pace şi pâine
câstigată cinstit, demn, cu efort,
cu dragoste, pasiune, petseverență, rabdare
întru răsărit de soare, de
binecuvântare, s-ajung astfel cântare a cântărilor la Iisus
şi la meritatul confort fericindu-mi
neamul în firesc omenesc
având candela de mire aprinsă
Cuvânt-Dumnezeu,
de îngeri, în culori-curcubeu
de floare albastră, o fulgeră
albastră
al Roâmâniei profunde şi Mari,
în dreptul de a fi zi de zi pâine
de-o ființă şi mare conştiință pentru o viață
cum nu fu alta mai crăiasă, mai
fulgeră albastră-
şcoală-iubire de dincolo de şcoală,
drept la înviere scărită de scărar
de pe orizontală, în sfințenia
bucuriei înmulțindu-mi talnții în har: iubire înălțându-mi-se urcarea de holdă
a pâinii şi de bloc ridicând dealul de pe
orizontală pe verticală verde busuioc pus de bunica: Ferghete Nastasia
nascută Iancu, pus pentru Doamne, Doamne, în casă la icoane mândră, omenoasă şi
pioasă pentru'ca viața noastră să fie cu omenie,
cum nu fu alta mai de ispravă şi mai
de slavă, mai fulgeră şi mai albastră zare: "laudă" de zestre de
poveste
şi de bună veste şi de far'de pereche cămaşă de mire trasă de hoți la sorți
pe sub plopii fară soț', cu plopii
cu frunza-n tremurare fără a bate vântu' şi fără a răzbate în
torida vară
cu răcoare
întru răsărit de soare, de izvoare, de
binecuvântare :
România dreaptă, sfântă şi Mare,
cum nu-i alta semeță sub soare.
PAVEL RĂTUNDEANU-FERGHETE
CA EMINESCU- "CRISTOSUL LIMBII
ROMÀNE"
Lui Alexandru Mihai Gârbovan
Motto:"Fericirea nu e ceva gata
facut, ea vine din faptele tale "(Dalai Lama); ""Nu'-i nevoie de
vorbe, puneți-vă nadejdea în fapte" (Ovidius Naso)
Ridicându-te singur fără ajutor
spiritual: pace şi pâine,doină dulce minune:
înțelepciune şi rugăciune,
ca Eminescu-"Cristosul Limbii
Române
să te-aventuri puternic şi pragmatic
din om mic devenind OM MARE
întru răsărit de soare, de
bineuvântare, de România izvor sub tricolor
de falnic viitor prosper în popor
la curți de dragoste şi dor, cu
România
cioplită creştină din bardă şi din
topor
având în vedere a Edeului grădină,
putere: drgoste ce dragoste cere,
iubire cu drept la înviere,
în rost şi adăpost pentru neamul nost
de țară, de România,
înțelegând-o, ca Brâncuşi profund cu
sens social'uman în univers, că nu se trăieşte degeaba, în van n-avea-u-ai verş
în vers !
în iubire cu drept la înviere şi cu
rodire de pace şi pâine-
doină cu doinire minune, înțelelepiune
şi rugăciune
prin care se càştigă-n centrifugă
bons
cu armonie-simetrie întru viață şi
adevăr cale de stele, că se impune,
pentru omenire având liturghia de
pace, de maturizare, a boabelor de grâu în spice:pâine,
o îndemână şi peste mână-
PATRIE LIMBA ROMÂNĂ
şi pur şi simpluTemplu
Elierarii-EMINESCU: "CRISTOSUL LIMBII ROMÂINE"-)
ACOPERĂMÂNT A MAICII DOMNULUI DE PÂINE ŞI PACE
TRASĂ DE MINUNE,-
DREPT DE-A FI ÎN MÂINE.
PAVEL RĂTUNDEANU-FERGHETE
