CARAGIOIU - Valentin-Nicolae Bercă

“he proudly presented himself as an outsider—cultivating his image as a peasant”

Un mic grupaj din cele 7777 de citate și dovezi celebre, adunate de Dl. Valentin Berca și unele publicate în Revista ,România Magnifica”   pentru cinstirea României.

 Cu stimă,

Melania Rusu Caragioiu

9 MAI 2018 – 100 DE ANI DE LA MOARTEA LUI GEORGE COŞBUC

"Pământul nostru-i scump şi sfânt,

Că el ni-e leagăn şi mormânt;

Cu sânge cald l-am apărat,

Şi câte ape l-au udat

Sunt numai lacrimi ce-am vărsat.”

Noi vrem pămînt!

Publicată în Vatra, 1894, nr. 3

George Coşbuc

http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Cultura&optiune=Literatura&optiune2=1866.09.20+-+George+Cosbuc

"Republica Armana cu capitala Moscopolea!”

“S-băneadză populu arămăn!”.

Ică :”S-băneadză Republica Armănă cu capitală Moscopolea!”.

Thanas Medi

SOCRAT BUBA

Roman

Amintat a “Premiului Mare National ti Literatură “ Dat di Ministerul a Culturiei Albaniei, ca romanul ma bun a anului 2013

Transpuneari: Andon Kristo

http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Dorul&optiune=Balcanii

Cu respect,

Valentin-Nicolae Bercă

"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară  în spaţiul carpato-danubiano-pontic.

“reorganizarea Europei in nationalitati, iar nu intr-o ingramadire silnica"

Eugen Lovinescu (n. 31 octombrie 1881, Fălticeni - d. 16 iulie 1943, Bucureşti) a fost un critic şi istoric literar, teoretician al literaturii şi sociolog al culturii, memorialist, dramaturg, romancier şi nuvelist român, cel mai de seamă critic după Titu Maiorescu. Membru post-mortem al Academiei Române.

“…revoluţia de la 1848 s-a manifestat, după cum am văzut, mai pretutindeni şi sub forma ridicării popoarelor subjugate; din ea s-a limpezit principiul naţionalităţilor; e o fericire că la o asfel de flacără s-a încălzit şi patriotismul viitorilor conducători ai revoluţiei paşoptiste.

Propăşirea omenirii prin dezvoltarea naţionalităţilor a devenit, astfel, axa cugetării lui Brătianu. “Istoria toată confirmă, a scris el, că progresul neamului omenesc se face în folosul dezvoltării naţionalităţilor, precum s-a făcut în folosul personalităţii fiecărul om”. Idealismul lui îmbrăţişa, de altfel, şi viziunea tardivă a unei înfrăţiri a tuturor popoarelor europene într-o republică universală. El prevedea deci “reorganizarea Europei în naţionalităţi, iar nu într-o îngrămădire silnică, astfel încât din construirea fiecărei naţionalităţi, în întregimea ei, să iasă o solidaritate între toate popoarele Europei, şi aşa să se înfiinţeze acea unitate a republicii universale, ce nu fu prin putinţa catolicismului a face”. Până la întemeierea acestei utopice republici europene, pe temeiul naţionaliăţilor, Brătianu lucrează, însă, la întărirea propriei sale naţiuni. Din toate articolele şi memoriile lui reiese, mai ales, convingerea puternică în misiunea poporului roman la Dunăre: “România, dar, scria el, creată în numele unei idei, fu destinată a înfăţişa democraţia în Europa orientală, misiune căreia i-a rămas credincioasă de la început până acum”. Pe când în ţările din jur se dezvolta feudalismul, “România creştea pe lespezile democraţiei”. Trecutul ei de “naţiune de apostoli, încercată de 18 secole şi care nu numai că are mintea şi sufletul pregătite pentru democraţie, dar care a păstrat-o neîncetat în inima şi moravurile ei”, îi dau misiunea de a “personifica democraţia în Orientul Europei”. În Răsărit ea e, în adevăr, singura ţară “în stare a înţelege legea cea nouă (revoluţia), deoarece aceasta e legea întru care s-a născut, modificată de progresul civilizaţiei ce s-a făcut în sânul naţiunilor latine”.

Credinţa în vitalitatea poporului roman, îmbrăţişat în totalitatea teritoriului său geografic, credinţa în caracterul democratic al întregii noastre dezvoltări, ce a făcut ca “principiile revoluţiei celei mari să vorbească instinctelor şi tradiţiei noastre”, credinţa, mai ales, în misiunea democratică a poporului român în Răsăritul Europei, siguranţa cu care privea dezmembrarea Austriei şi întregirea neamului fac din aceste pagini, pline încă de romantismul verbal al timpului, nu numai un act de exaltare umanitară, ci şi o viziune naţională, pe care evenimentele ulterioare n-au dezminţit-o”.

Eugen Lovinescu

ISTORIA CIVILIZAŢIEI ROMÂNE MODERNE

Editura MINERVA,

Bucureşti, 1997

http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Cultura&optiune=Literatura&optiune2=1881.10.31+-+1943.07.16+-+Eugen+Lovinescu

Pentru Libertatea de a fi Roman!

Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş împreună cu Asociația Calea Neamului vă cheamă duminică, 29 iulie, ora 17 în Piața Constituției.

Nu pentru o pâine, ci pentru un Ideal! Pentru Libertatea de a fi Român.

Românii din Inima Țării alături de frații lor din întreaga Românie vor protesta împotriva măsurilor antinaționale prevăzute în Codul Administrativ, prin care limba maghiară devine a doua limbă oficială în stat.

Se surpă temelia Statului National Unitar Român, se întorc străbunii noştri în morminte, se calcă în picioare jertfa celor care şi-au dat viața pentru Neam.

Vă chemăm alături de noi, oameni buni, să ținem Țara întreagă.

Frații noştri din Covasna, Harghita şi Mureş sunt în linia întâi a bătăliei pentru identitatea națională.

Este de datoria noastră să fim umăr lângă umăr cu ei.

Cu Dumnezeu înainte pentru "Libertatea de a fi Român"!

http://mesageruldecovasna.ro/batalia-pentru-identitatea-nationala-se-va-da-la-bucuresti-romanii-din-covasna-harghita-si-mures-vor-protesta-impotriva-prevederilor-codului-administrativ/

Bătălia pentru identitatea națională se va da la București ...

mesageruldecovasna.ro

Câteva sute de români din județele Covasna, Harghita și Mureș vor merge la București în data de 29 iulie a.c., unde vor protesta împotriva prevederilor Codului Administrativ votat, recent, de parlamentarii Camerei Deputaților, for decizional.

 “he proudly presented himself as an outsider—cultivating his image as a peasant”

Constantin Brancusi Sculpture

Through February 18, 2019

The Museum of Modern Art

“Born in rural Romania, Brancusi moved to Paris in 1904, where he established his studio and quickly immersed himself in avant-garde art circles. In his adopted city, he embraced an experimental modern spirit, including an interest in modern machines and popular culture. With his friend Man Ray, he made films that captured his life in the studio—working with his materials and muses, activating his artworks through movement and recombination, and revealing his sources of inspiration such as animals at play, light in nature, and dance. Yet until his death he proudly presented himself as an outsider—cultivating his image as a peasant, with a long beard, work shirt, and sandals. The contradiction also informs his art making, which was dependent on ancient techniques as much as contemporary technologies.

This exhibition celebrates MoMA’s extraordinary holdings—11 sculptures by Brancusi will be shown together for the first time, alongside drawings, photographs, and films. A selection of never-before-seen archival materials shed light on his relationships with friends, sitters, and patrons, including this Museum. What emerges is a rich portrait of an artist whose risk-taking and inventive approach to form changed the course of the art that followed”.

https://www.moma.org/calendar/exhibitions/3933

Constantin Brancusi Sculpture | MoMA

www.moma.org

Looking back at the first showing of Constantin Brancusi's work (1876–1957) in the United States, in the 1913 Armory Show, one writer reflected that sculptures on view were “disturbing, so disturbing indeed that they completely altered the attitude of a great many New Yorkers towards a whole branch of art.”

http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Cultura&optiune=Sculptura&optiune2=1876.02.19+-+Constantin+Brancusi

Cu respect,

Valentin-Nicolae Bercă

"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară  în spaţiul carpato-danubiano-pontic