Criza d-nei Angela Merkel (5),
a ‘porților deschise tuturor’ din perspectiva lui Charles de
Gaulle, 1980 - 1970: „E foarte bine ca exista francezi galbeni, negri sau
tuciurii. Arata ca Franta e deschisa tuturor raselor si ca are o vocatie
universala. Dar, cu conditia ca ei sa ramina o mica minoritate. Daca nu, Franta
nu va mai fi Franta. Suntem totusi, inainte de toate un popor european de rasa
alba, de cultura greco-latina si de religie crestina. Sa nu veniti sa povestiti
basme. Musulmanii? V-ati dus sa-i vedeti? I-ati privit cu turbanele si
djelada-urile lor? Vedeti bine ca nu sunt francezi.
Cei care propovaduiesc integrarea au un creier de colibri
chiar daca sunt foarte savanti. Incercati sa integrati uleiul si otetul,
agitati sticla si dupa o vreme se vor separa din nou. Arabii sunt arabi,
francezii-francezi. Credeti ca populatia Frantei ar putea absorbi 10 milioane
de musulmani care mâine vor fi 20 si poimiine 40? Daca noi facem integrarea
(Franta cu Algeria n.r.), daca toti arabii si berberii din Algeria vor fi
considerati francezi, cum ii vom impiedica noi sa nu vina in Franta
continentala, cind nivelul vietii e mult mai elevat? Satul in care m-am nascut
eu nu se va mai chema Colombey-Doua Biserici ci Colombey-Doua Moschei”.
Pentru a intalege acest discurs celebru, realist si surprinzator
de actual, trebuie sa ne reamintim de Razboiul rece, 1947 – 1991, cand de
Gaulle visa la un Imperiul Latin intre cele doua mari blocuri, care se
amenintau reciproc cu bomba atomica. In acest proiect, romano-catolicii urmau
sa-i aiba ca aliati pe musulmani si sa refaca vechiul spatiu de civilizatie al
Imperiului Roman de Apus din jurul Marii Mediterane – Mare Nostrum.
Teama de fanatismul ortodocso-comunistilor slavi si de
imperialismului capitalistilor anglo-mozaici era la Paris, in vremea Razboiului
Rece, mult mai mare decat de Coran. Asta poate explica, de ce Franta a permis
imigrarea a milioane de nordafricani si poate fi o ipoteza, ne poate explica
noua azi, dece d-na Merkel a deschis porțile Europei Centrale a milioane de
musulmani si idolatrii straini de teologia muncii, de credinta, civilizatia
judeo-crestina, a Vechiului si Noului Testament.
*
Din vremea Razboilui rece, NATO „ii tine pe rusi la distanta,
pe americani in Europa si pe germani subordonati“ („to keep the Russians out,
the Americans in, and the Germans down“. Gen. Ismay, primul secretar NATO). In
acelasi timp anglo-mozaicii i-au atras pe vestgermani la hedonism si consumism,
i-au “facut grasi si impotenti“ (Churchill).
Dupa Cortina de Fier, reeducarea sovietica era brutala, usor
de depasit dupa 1991, pe cand cea Made in USA e departe de a fi intaleasa,
depasita de majoritatea inca grasa, impotenta si mai ales inca supraveghiata.
SUA au stationati 44.660 de militari in 174 de baze militare in Germania. Marea
Britanie, dupa Brexit, are inca o Armata pe Rhin.
Dupa planul Morgenthau esuat, incepe reeducarea, care
submineza autoritatea barbatilor germani. Femeile, handicapatii, refugiatii
etc. au mai multe drepturi. Scoliile, universitatiile devin mediocre, armata de
mercenari. Nemultumirea „fara alternativa“ – „Alternativlos“ e cuvantul de
ordine al d-nei Merkel -, e de intales. Dar de curand ei se confruntat si cu
fostii RDG-isti si refugiati fara complexele reeducarii, situatia a luat o
turnura neasteptata. Germania face fata invaziei arabe pentru a nu ajunge in
capcana anilor 1914 si 1939, cand Perfidul Albion a atras Reich-ul II si III in
razboaie mondiale, care permit de un secol anglo-saxonilor invingatori
stapanirea lumi. SUA are 800 de baze in 80 de tari, inclusiv Romania.
Nu este exclus, ca din nou, ca in vremea lui Wilhelm II si
Adolf Hitler, expansiunea tehnico-economica germana actuala sa trebuie sa fie
distrusa (vezi "Germania delenda est“, Saturday Review, London, 11.9.1897)
si pentru a nu se ajunge pe picior de razboi ca predecesorii ei naivi,
neinspirati sau „fara alternativa“, d-na Angela Merkel refuza sa opuna
rezistenta.
Fara o victorie ca in 1918 si 1945 anglo-americanii risca
periferizarea. Germania e docila, Rusia a revenit ca mare putere militara in
Siria, iar conflictul, razboiul dintre USA si China va avea alta dimensiune si
deznodamant ca cele mondiale din secolul trecut, de aicea vine invazia araba,
Brexit-ul si nervozitatea presedintelui Donald Tump.
a ‘porților deschise tuturor’ vazuta de Giovanni Sartori (2013–2017) in Il Giornale, Milano.
- Profesore, ați spus recent că suntem supuși unei invazii.
În Franța, intelectualii de stânga încep să vorbească asemenea colegilor lor de
dreapta. Multiculturalismul a eșuat, fluxurile migratorii dințările musulmane
nu mai pot fi suportarte, islamul nu se poate integra în Europa democratică...
Giovanni Sartori: Spun aceste lucruri de zeci de ani. Și dvs
vorbiți ca dreapta ... Stânga, dreapta, lucrurile astea nu mă interesează. Ce
mă interesează este bunul simț. Vorbesc din experiență, pentru că studiez acest
lucruri de ani de zile. Încerc să înțeleg care sunt mecanismele politice, etice
și economice care reglează raporturile dintre Islam și Europa, pentru a propune
soluții la dezastrul în care ne-am adâncit.
- Care dezastru?
Giovanni Sartori: Acela de a ne imagina că putem integra în
mod pașnic o vastă comunitate musulmană, fidelă unui monoteism teocratic, care
refuză să separe puterea politică de cea religioasă într-o societate
occidentală democratică este o mare iluzie. Din această fantasmă s-a declanșat
războiul, tot mai deschis, pe care îl trăim acum.
- De ce?
Giovanni Sartori: Pentru că Islamul, în cursul ultimilor 30
de ani, s-a trezit într-o manieră agresivă. Și-a inflamat adepții, gata să se
arunce în aer, ajutați de noi tehnologii din ce în ce mai periculoase. Este un
islam incapabil să evolueze. Este un monoteism teocratic înțepenit în secolul
VII, incompatibil cu monoteismul occidental. După victoria de la Viena în 1683,
aceste două realități s-au ignorat reciproc; astăzi se înfruntă din nou.
- De ce este imposibilă coabitarea?
Giovanni Sartori: Pentru că societățile libere occidentale
sunt întemeiate pe democrație, pe suveranitatea poporului. Islamul este
întemeiat pe suveranitatea lui Allah. Iar dacă musulmanii pretind să aplice
acest principiu în Occident, atunci conflictul este inevitabil.
- Credeți așadar că integrarea musulmanilor în societățiel
noastre va fi imposibilă?
Giovanni Sartori: De la anul 630 după Hristos, istoria nu a
înregistrat nici o integrare islamică reușită în sânul societăților
nemusulmane. Priviți la India sau la Indonezia. Deci, dacă în țările lor
musulmanii trăiesc fără probleme sub suveranitatea lui Allah, dimpotrivă, în
Occident... Dacă musulmanul imigrant din Occident continuă să adere la un
asemenea principiu și refuză valorile noastre etice și politice, aceasta
înseamnă că nu se va putea integra niciodată.
- Și multiculturalismul?
Giovanni Sartori: Ce numim noi multiculturalism? Ce înseamnă
el? Multiculturalismul nu există. Stânga, care flutură fără încetare acest
termen, nu știe nimic despre Islam, ea ține discursuri de ignoranți. Chinezul a
continuat să rămână chinez și după 2000 de ani și coabitează pașnic în orașele
noastre cu tradițiile și obiceiurile lui. La fel și europenii evrei. Nu și
muslmanii. În sfera privată au dreptul de a-și profesa religia, dar politic
trebuie să accepte suveranitatea populară. Altfel, nu au ce căuta în Occident.
- Dacă un ins de stânga v-ar auzi vorbeșe astea, v-ar trata
drept xenofob.
Giovanni Sartori: Stânga este scandaloasă. Nu are curajul de
a înfrunta problema. Și-a pierdut ideologia și pentru a părea progresistă se
agață în mod rușinos de cauza nefastă a ‘porților deschise tuturor’.
Solidaritatea este bună, dar ea nu este de ajuns.
- Ce e de făcut?
Giovanni Sartori: Să fie stabilite reguli și să se vegheze ca
ele să fie respectate. Imigrația în Europa a atins cifre de nesuportat. Orice
imigrant trebuie să primească o viză, documente în regulă, o identitate clară.
Clandestinii, ca și orice persoană care trăiește ilegal într-o țară, trebuie
expulzați. Iar cei care rămân nu trebuie să obțină dreptul de vot, căci dacă le
acordăm acest drept, musulmanii își creează propriul partid politic și grație
ritmului natalității lor, mortal pentru noi, peste 30 de ani vor avea
majoritatea absolută. Iar noi, deveniți minoritari la noi acasă, vom fi obligați
să trăim sub legea lui Allah, sharia. Am trăit 30 de ani în Statele Unite. Am
beneficiat de toate drepturile, cu excepția dreptului de vot. Și totuși am
trăit foarte bine.
- Și în ce privește debarcările masive de imigranți pe
țărmurile noastre?
Giovanni Sartori: Fiecare urgență are etapele sale. Noi am
ajuns în ultimul stadiu: cel de război. Trebuie trimise avioane asupra
coastelor libiene, trebuie scufundate ambarcațiunile lor goale. Este singurul
mijloc de descurajare a invaziei asupra Europei. După două trei atacuri vor
renunța. Astfel, dacă vor dori să intre în Italia, vor trebui să găsească alte
căi, mai ușor de controlat.
- Unii intelectuali susțin că tot Occidentul este
responsabil...
Giovanni Sartori: Sunt intelectuali stupizi, autodistructivi.
Știu și eu că Inchiziția a fost o oroare. Dar această perioadă de fanatism
Occidentul a depășit-o de secole. Islamul nu. Islamul este incapabil să
evolueze și va rămâne mereu anchilozat în scolul VII. Este o lume imobilă, care
nu a intrat niciodată în societatea industrială, nici măcar țările cele mai
bogate, ca Arabia Saudită. Au petrol și averi colosale, dar nu produc nimic, și
cumpără din străinătate toate produsele finite. Simbolul economiei lor nu este
producția, ci piața, ‘suk’. Unii zic că contactul, schimbul între civilizații
diferite ar fi o sursă de bogăție. Dacă există un respct reciproc și voința de
a trăi împreună, atunci ar putea fi așa. Altminteri, nu este nici o bogăție, ci
război. Un război în care arma cea mai puternică, demografia, este de partea
lor.
- Și Europa ce face?
Giovanni Sartori: Europa nu există. Nu s-a mai văzut o
instituție politică mai stupidă decât această Europă. Favorizează imigrația
persoanelor, gata să muncească pentru un salariu mai mic decât cel al mâinii de
lucru europene, devastând astfel economia continentului, favorizând șomajul
concetățenilor noștri și sărăcia.
- Cum ar arăta Europa dvs ideală?
Giovanni Sartori: O Europă confederală, compusă doar din
primele șapte state membre, al cărei Președinte ar trebui să fie și directorul
Băncii Europene și o singură Curte Supremă, ca în Statele Unite. Această Europă care vrea să continue să se
extindă, integrând și țări musulmane, dar în același timp neștiind cum să se
apere în fața fanatismului islamic, este ridicolă și iresponsabilă.
- Cum se va termina povestea asta cu Islamul?
Giovanni Sartori: Când am ajuns la bomba umană, la martiriul
în numele lui Allah, aceasta înseamnă că înfruntarea se apropie de punctul
culminant.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu