Ziua Aviaţiei Române
Redactia ART-EMIS
Vineri, 20 Iulie 2018
19:36
~*~
Sărbătorită
la 20 iulie, zi în care este prăznuit Sfântul Ilie, Ziua Aviaţiei Române şi a
Forţelor Aeriene îl celebrează astfel pe ocrotitorul spiritual al temerarilor
zborului. De Ziua Aviaţiei Române, la Monumentul Eroilor Aerului din Piaţa
Aviatorilor a avut loc o ceremonie militară şi religioasă cu depuneri de
coroane de flori, în memoria eroilor aviatori. Mai multe aeronave aparţinând
Forţelor Aeriene, Ministerului Afacerilor Interne (M.A.I.) şi Serviciului Român
de Informaţii (S.R.I.), precum şi aerionave ale S.U.A., au survolat monumentul.
Aviaţia
militară română a luat naştere în anul 1910, primul avion militar, proiectat de
Aurel Vlaicu şi realizat de Arsenalul Armatei zburând la 17 iunie 1910, notează
volumul „Calendarul Tradiţiilor Militare" (2010), potrivit Agerpres. Un an
mai târziu, în 1911, au fost brevetaţi primii ofiţeri ca piloţi, iar în 1912,
s-a creat prima şcoală de zbor, urmând ca prima lege de organizare a
aeronauticii să apară în 1913[1]. În 1915 a luat fiinţă Corpul de Aviaţie, aviaţia
devenind astfel armă de sine stătătoare, iar în 1917, a fost înfiinţată
Direcţia Aeronauticii din Marele Cartier General român, ulterior Aeronautica
română participând la marile bătălii purtate de armata română în sudul Moldovei
(Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz).
În anul
1923, s-a înfiinţat Inspectoratul General al Aeronauticii din Statul Major
General, în 1932 a luat fiinţă Subsecretariatul de Stat al Aerului din
Ministerul de Război, iar la 16 noiembrie 1936 - Ministerul Aerului şi Marinei.
În perioada 1941-1945, aviaţia şi artileria antiaeriană române au participat la
toate campaniile purtate de armata română în cel de-al Doilea Război Mondial.
În 1950, aviaţia militară a primit denumirea de Forţele Aeriene Militare.
Între 1951
şi 1960, în dotarea Forţelor Aeriene Române au intrat avioanele cu reacţie,
elicopterele, staţiile de radiolocaţie şi rachetele sol-aer, Forţele Aeriene
cunoscând, astfel, o etapă importantă de dezvoltare şi de modernizare. În anul
1977, Forţele Aeriene Militare sunt redenumite, primind numele de Aviaţia
Militară, la 1 mai acelaşi an fiind înfiinţat Comandamentul Aviaţiei Militare.
În 1972,
aviaţia civilă fusese trecută în subordinea M.Ap.N., în cadrul căruia fusese
înfiinţat Comandamentul Aviaţiei Civile - TAROM, care şi-a încetat activitatea
în 1976, în locul său fiind creat Departamentul Aviaţiei Civile, în cadrul
aceluiaşi minister. Un moment important în acest domeniu l-a constituit
participarea, între 14 şi 22 mai 1981, a cosmonautului român Dumitru Prunariu,
la misiunea Soiuz-40. Împreună cu Leonid Popov, acesta a realizat experimente
ştiinţifice, majoritatea fiind de concepţie românească, cu aparatura realizată
în România.
După anul
1989, Forţele Aeriene au cunoscut un amplu proces de reorganizare, astfel că,
în 1993, s-a înfiinţat Statul Major al Aviaţiei şi Apărării Antiaeriene,
devenit în anul 2000 Statul Major al Forţelor Aeriene, ce are menirea de a
coordona apărarea spaţiului aerian al României. După ce România a semnat
aderarea la „Parteneriatul pentru Pace" (1994), un pas important către
integrarea în structurile euro-atlantice, capacitatea de luptă a Forţelor
Aeriene Române a fost îmbunătăţită prin programe de modernizare a tehnicii
existente şi, începând cu anul 2005, Forţele Aeriene Române au participat la
misiuni în diverse teatre de operaţii, cum ar fi Althea (Bosnia, 2005), Kaia
(Afganistan, 2006 şi 2011-2012), Baltica 07 (Ţările Baltice, 2007).
Grafica - I.M.
--------------------------------
[1] Sursa: Agerpres şi
http://www.roaf.ro/
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu