duminică, 3 mai 2020

Ion Măldărescu - Rugă pentru ţara speranţelor spulberate




Rugă pentru ţara speranţelor spulberate

Ion Măldărescu 
03 Mai 2020


Se spune că, vreme de o sută de ani dăinuie blestemul peste popoarele care-şi ucid conducătorii. La sfârşitul anilor 2014 şi 2019, vrerea prea întunecaţilor (ne)„iluminaţi” ai Noii Ordini Mondiale a reactivat blestemele aflate „în adormire”, abătute după săvârşirea asasinatelor din 1 iunie 1946 (Mareşalul Ion Antonescu) şi, deloc întâmplător, cel din 25 decembrie 1989 - Sfânta Zi a Naşterii Mântuitorului (Primul Preşedinte al României, Nicolae Ceauşescu), ambii - cu bunele şi mai puţin bunele lor -  cei mai mari patrioţi din ultima sută de ani. Ambii, ucişi la adăpostul unor mascarade comandate, „procesele”, fiind, parcă, nişte copii la indigo - revizuite şi adăugite -, la fel de „drepte” şi „imparţiale” ca şi cele ale Nürnbergului postbelic, când criminalii învingători au condamnat şi ucis criminalii învinşi.

Cumva, aşa s-ar explica faptul că blestemul i-a pedepsit pe români după 1989, pricopsindu-i cu ticăloşii trădători de Neam şi Ţară, cocoţaţi pe tronul din dealul Cotrocenilor sau/şi la Vile-lac X: un criminal, un prostovan, un hoţ abil şi un dislexic navetist antiromân, sforărit din culisele Marelui Întunecat şi ale unor declaraţi adepţi ai săi: Bill-Melinda Gates, Soros & Biderberg Co, inclusiv slugile lor interne şi trupele #rezist ale lui Sparanghel Vodă. De parcă n-ar fi fost de ajuns, la începutul anului 2020, cu de la sine putere, - umblă vorba că şi cu voia aceloraşi sadici sforari, s-a în-corona-t peste Neam şi Ţară năpasta SARS COV-2.

Cum un necaz nu vine niciodată singur, pe 23 decembrie 2019, în ajunul Crăciunului, deputații U.D.M.R. Biro Zsolt Isvan și Terza Kulcsar Jozsef Gyorgy au depus la Camera Deputaților din Parlamentul României o propunerea legislativă privind Statutul de autonomie al Ţinutului Secuiesc. A urmat vacanţa, iar când a sosit momentul prezentării aleşilor neamului la datorie, pentru fixarea datei alegerilor anticipate dorite de individul în bluză roşie, s-a dezlănţuit invazia SARS COV-2 pe teritoriul românesc. Timpul nu s-a oprit, însă în loc, iar starea de urgență instituită în contextul pandemiei Covid-19 a permis proiectului antiromânesc să înainteze „pas cu pas”, asemenea intrigilor din serialul TV „În mintea criminalului”. Lipsa competenţei, abaterea atenţiei prin neinspiratele măsuri întârziate şi ordonanţe „militare” bâlbâite, pledoariile obsesive neconstituţionale şi dezbinatorii ale lui Vodă Sparanghel, acompaniat de „guvernele lui”, avalanşa repetabilelor declaraţii de război ale aceluiaşi personaj malefic împotriva unei formaţiuni politice legale, au permis ca proiectul tratat cu o serie de avize negative din partea unor comisii de specialitate: Consiliul Legislativ, Consiliul Economic şi Social, inclusiv un punct de vedere negativ recent, să fie făcut „uitat”. Astfel, pentru că nu a dezbătut și votat în termenul legal de 45 de zile propunerea legislativă, Camera Deputaţilor a adoptat tacit pe 23 aprilie autonomia Ținutului Secuiesc[1], iar proiectul de lege ajuns de urgenţă la Senat, prin „grija” iresponsabililor aleşi ai neamului. Conform proiectului respectiv în cele 149 de oraşe şi comune, limba maghiară ar fi devenit, alături de limba română, limbă oficială, iar renunţarea la autonomia consacrată prin proiect nu ar mai fi fost posibilă decât în urma unui referendum organizat doar în aşa-numitul Ţinut Secuiesc”[2].

Sparaghel Vodă n-a lăsat să scape prilejul - nici nu se putea altfel - s-a prezentat urgent în faţa prompterului. A arătat din nou cu degetul către partidul-ţintă (la fel de vinovat ca toate celelalte inclusiv penele sparangheliste, pentru că au permis abuzurile extremiştilor maghiari de la U.D.M.R.): „Este incredibil ce se întâmplă în Parlamentul României. P.S.D. a ajutat U.D.M.R. să treacă prin Camera Deputaţilor o lege prin care dă autonomie largă Ţinutului Secuiesc. Este incredibil unde s-a ajuns cu acest P.S.D.!”[3].

Vrând să treacă drept salvator al românilor de care-l doare niciunde, a omis că şi unii penelişti gălbejiţi-albăstrui, din gaşca lui au contribuit la fapta condamnabilă. Nu sunt puţini cei care i-au ascultat gargara, călcând în capcana sparanghelului şi dând crezare ipocriziei supreme. Aşa se întâmplă când gândeşti cu capul altuia... Spre dezamăgirea iredentiştilor extremişti U.D.M.R.-işti, la votul din Senat - camera decizională - s-a ales praful de proiectul secesionist, precum mintea românului cea de pe urmă. Din fericire, mintea românului de pe urmă a trezit pe cei adormiţi şi, pe 29 aprilie, tentativa udemeristă de secesiune a fost respinsă. Nu la fel s-a întâmplat cu cealaltă lege anti-românească a limbii oficiale.

Începând cu acel blestemat decembrie 1989, România a fost transformată în laborator experimental, iar românii în cobai. A fost implementat criminalul Codex alimentarius - acel compendiu de „legi” naziste, impus la fel ca şi recentele recomandări derutante ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii - prin care s-au introdus în hrana populaţiei aditivii alimentari şi plantele modificate genetic.

Absurdul măsurilor anti-Covid-19 cuprinde o serie largă de abuzuri, dintre care unul le întrece pe toate: discriminarea pe categorii de vârstă.Conform legilor din România, un copil de 14 ani este considerat responsabil şi i se eliberează o Carte de identitate. Cu ea şi cu celebra declaraţie pe propria răspundere (sursă generoasă de amenzi) poate hoinări voios din zori şi până la orele 22 pe unde-l duce capul. Nimic anormal, s-ar putea spune. Eu, trecut de cei 65 de ani - limita inferioară de vârstă pentru „arestul la domiciliu” şi sloganul „Stai acasă!” - cu o experienţă de viaţă de câteva ori mai mare decât a ţâncului, sunt considerat iresponsabil, dar, paradoxal, în aceeaşi măsură, făcut responsabil de răspândirea virusului. Ba mai mult, mizerabilele ordonanţe militare ale acelui civil incompetent mă sfidează, argumentând că m-ar proteja. Să fie şi acesta un experiment de laborator pentru a pune la încercare răbdarea românului prin încălcarea flagrantă a drepturile fundamentale ale omului. Nu m-ar mira!

Un viitor sumbru, în care reînfiinţarea lagărelor de muncă forţată va avea aceeaşi „cugetare” hitlerist-stalinistă la intrare - „Arbeit macht frei!”? Nu m-ar mira pentru că „Toate aceste măsuri au fost luate pentru a vă proteja, pentru a vă proteja sănătatea. [...] Este absolut necesar ca toată lumea să respecte legislația în această perioadă - asta spre protecția voastră, a fiecăruia și pentru a înlesni munca medicilor și a personalului medical. Foarte mulți români, majoritatea românilor, au înțeles aceste lucruri, însă ce se întâmplă cu cei care n-au înțeles sau, mai rău, nu vor să înțeleagă? Ei, aceștia vor fi amendați, pur și simplu. Legea se aplică, se impune, nu se discută. Cine nu se conformează va fi amendat” (Klaus Werner Iohannis)[4]. Întreb nedumerit: el (sunt deplin justificat să mă adresez la persoana a treia singular din moment ce el se adresează nepoliticos şi infatuat cetăţenilor României la „per tu”) cum explică „invizibilitatea” lui de la Cotroceni - locul său de muncă - în plină pandemie în perioada Paştelui catolic ? El de ce nu a fost amendat ?

Ordinul dat forţelor de ordine şi armatei de 1 mai 2020 mi-a readus în memorie ziua care, alături de 28 august 1940 ar trebui trecută ca doliu naţional - 1 aprilie 1941, când trupele N.K.V.D. au aşteptat şi masacrat pe cei 3.000-5.000 de românii bucovineni, care doreau să treacă graniţa de la Prut, în România. Cele două concentrări de trupe s-au deosebit doar prin dotarea lor tehnică şi sprijinul aerian al elicopterelor, prezenţa uniformelor şi a câinilor rămânând aceeaşi. Au lipsit doar mitralierele şi ordinul de tragere în plin. Să fi fost un nou experiment, o operaţie de intimidare, de antrenament pentru viitor? Nu m-ar mira. 

Doamne Atotputernic, am părinţi şi înaintaşi dragi a căror memorie le-o respect cu sfinţenia de care mă simt capabil. Doamne Atotputernic, am părinţi pe care I-ai chemat la Tine, pe care-i cinstesc şi cărora acest cuplu bigam repetabil funest Preşedinţie-„Guvernele mele” nu m-au lăsat să le aprind o lumânare în Sfânta Zi a a Învierii Fiului Tău. A avut grijă un primar - pe numele său Mircia Gutău - ca în Noaptea Învierii să împartă candele în cimitirele unui oraş al României, pentru toţi cei de dincolo, iar acum, localnicii cu penele zburlite, turbaţi de gestul unic în ţară, îl acuză... de răspândirea bolii. Măgăria seamănă cu povestea vulpii care nu ajunge la struguri zicând că sunt acrii.  Ruşine lor şi cinste lui! Ei n-au fost capabili.

Doamne Atotputernic, am tot auzit de revenirea Fiului Tău pe pământ. Rogu-te, Doamne, în plină pandemie creată de mintea ne-omului, dă-ne un răgaz. Înainte de a-L revedea pe Hristos printre noi, retrimite-l pe Vodă Ţepeş să facă deratizarea antiromâneştilor palate dâmboviţene: Cotroceni, Victoria, Casa Poporului şi cel dat în custodia parazitarilor urmaşi ai trădătorului de la 23 august 1944! Că tare infectate sunt cu metehnele parşivităţii şi trădării, iar aproape toţi „locatarii flotanţi” au ajuns instrumente ale potrivnicilor Neamului Românesc. Dă-i, Doamne, răgaz lui Vodă Ţepeş vreo câteva luni, pentru a-i judeca pe cei vinovaţi de dezastrul României! Dă-i răgaz pentru a-şi pregăti şi folosi cu dreaptă împărţeală ţepele sale. Doar aşa, Neamul meu nu va pieri, iar Mântuitorul va găsi o ţară curată.

Aranjament grafic - I.M.

----------------------------------------
[1] https://www.mediafax.ro/politic/un-proiect-de-lege-pentru-autonomia-tinutului-secuiesc-a-fost-adoptat-tacit-de-deputati-ce-prevede-acesta-19104682 - 28.04.2020
[2] https://www.bursa.ro/senatul-a-decis-dupa-gafa-deputatilor-tinutul-secuiesc-fara-autonomie-28105936 - 30.04.2020
[3] Ibidem

[4] https://jurnalul.antena3.ro/special-jurnalul/pandemia-te-lasa-si-fara-bani-si-fara-bunuri-guvernul-a-introdus-confiscarea-de-urgenta-si-emiterea-de-acte-normative-fara-transparenta-840627.html






Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu