Filip Lupsa - Povestea Foișorului de Foc

 

Povestea Foișorului de Foc, odinioară cea mai înaltă clădire din București. Ce povești stranii se leagă de acesta

Photo of Filip Lupsa

2021-12-07

 

Povestea Foișorului de Foc, odinioară cea mai înaltă clădire din București. Ce povești stranii se leagă de acesta Povestea Foișorului de Foc, odinioară cea mai înaltă clădire din București. Ce povești stranii se leagă de acesta. Sursa foto: Wikipedia Commons

Foișorul de Foc este una dintre cele mai cunoscute clădiri istorice din Capitală. Totuși, puțini dintre bucureșteni știu că aici nu a fost plănuit de la început sediul pompierilor, sau că în jurul acestei construcții plutesc o mulțime de legende urbane. Prin urmare, vă prezentăm povestea Foișorului de Foc.

 

Povestea Foișorului de Foc începe acum mai bine de-un secol, în anul 1890. La acea vreme, autoritățile aveau nevoie în cel mai scurt timp de un turn de observare a incendiilor, respectiv de avertizare a pompierilor. Pentru aceste activități existase Turnul Colței (ridicat în 1715), însă acesta a fost demolat în 1888, astfel că Bucureștiului îi lipsea un turn de supraveghere.

 

Povestea Foișorului de Foc. De ce avea nevoie Bucureștiul de această construcție

 

Mai mult, rețeaua de alimentare cu apă a acestei zone era extrem de deficitară în acele timpuri, astfel că autorităților le-a venit ideea de a construi o clădire înaltă, cu scop de foișor, dar care să adăpostească și un rezervor de compensare.

 

Pentru a înțelege în totalitate necesitatea Foișorului de Foc trebuie să ne gândim la Bucureștiul acelor vremuri. Pe atunci, cam toate străzile orașului erau înguste și șerpuite. Dacă nu era de-ajuns, casele erau construite una într-alta, fără prea mult spațiu, și mai mult, erau construite din lemn sau bârne de salcâm, ce erau mai apoi acoperite cu șindrilă, paie sau stuf. Astfel, aveam rețeta perfectă pentru un incendiu de proporții ce putea să apară oricând, mai ales că de la Marele Foc ce devastase o treime din oraș trecuseră în jur de 40 de ani.

 

Aceasta a fost la vremea sa cea mai înaltă clădire din București

 

Ridicat între 17 septembrie 1890 și 28 februarie 1892, Foișorul de Foc a fost, o perioadă îndelungată de timp, întâi cea mai înaltă clădire din oraș, apoi una dintre cele mai înalte. Cu o înălțime de 42 de metri, clădirea se află între Nerva Traian, Obor și Calea Moșilor, la intersecția dintre strada Nerva Traian și bd. Regele Ferdinand.

 

Astfel, pe lângă nevoia urgentă a unui turn de observare pe care o avea Bucureștiul, rezervorul ce a fost proiectat în turn urma să aibă rol dublu – de alimentare cu apă a zonelor mărginașe din oraș, dar și de alimentare a brigăzilor de pompieri, ce aveau nevoie de apă pentru intervenții.

 

Surprinzător însă, compania locală de apă de la acea vreme, Uzina de Apă Grozăvești, nu dispunea de resursele necesare pentru a umple turnul cu apă și pentru a se folosi de rezervor, deoarece pompele pe care le avea în dotare nu erau destul de puternice.

 

O nouă uzină de apă avea să fie inaugurată în 1924, dar în acel an deja rețeaua de apă ajunsese destul de dezvoltată încât să poată fi folosită direct pentru stingerea incendiilor.

 

„Eșecul” Foișorului de Foc l-a transformat în cazarma pompierilor

 

În urma eșecului produs de incapacitatea de utilizare a rezervorului, Primăria Bucureștiului a oferit Foișorul de Foc Companiei de Pompieri, la data de 22 aprilie 1892. Astfel, parterul a devenit loc de adăpost pentru trăsurile de incendiu (nu s-a mers cu autospeciala cu scară dintotdeauna) și pentru cai. Între timp, etajul 1 a fost amenajat drept cazarma soldaților – pompieri, iar etajul 2 a fost dedicat exclusiv comandantului.

 

Din păcate, Foișorul de Foc a funcționat drept turn de observație a incendiilor pentru o perioadă relativ scurtă – până în jurul anului 1911. Apariția liniilor telefonice, prin care vestea unui incendiu se putea transmite mult mai rapid, precum și apariția unor clădiri mai mari, care obturau vizibilitatea celor care așteptau alertele.

 

În anul 1935 pompierii se mută în alte cazarmă, astfel că turnul și-a pierdut scopul principal, urmând o perioadă în care Foișorul de Foc a avut diverse întrebuințări. În cele din urmă, în anul 1963 clădirea-monument a fost transformată în Muzeul Național al Pompierilor, iar această funcție o îndeplinește și în prezent. Din fericire, atât Foișorul, cât și casele și străzile din zonă au supraviețuit demolărilor și planurilor care au dat peste cap cursul firesc al Bucureștiului.

 

Poveștile stranii din jurul Foișorului de Foc

 

Pe lângă valoarea istorică pe care o are acest monument istoric pentru București, Foișorul de Foc se află printre clădirile care se bucură de o aură de legende urbane, care s-au transmis din generație în generație.

 

Prima astfel de poveste se leagă de moartea unui pompier, care ar fi decedat aici într-o noapte în jurul anului 1910. Ce face subiectul legendelor este modul cum a murit pompierul. Se spune că acesta ar fi făcut combustie spontană, ceea ce este un fenomen paranormal care presupune că un om ia foc și moare ars de viu fără să intre în contact direct cu o flacără, focul pornind din interiorul acestuia. Potrivit legendei, în data de 9 a fiecărei luni, la ora 23:30, geamurile foișorului sunt cuprinse de lumini stranii.

 

O altă legendă urbană este legată de soția unui pompier care bănuia că soțul ei o înșela cu o spălătoreasă chiar în Foișorul de Foc. Aceasta ar fi urcat treptele pentru a-l prinde în fapt pe bărbatul infidel, însă și-ar fi rupt gâtul căzând de la etajul 2. De atunci, spiritul acesteia bântuie Foișorul pentru a-și găsi soțul.

 

O altă poveste era legată de un beci în care se tranșau oameni chiar sub Foișor, însă s-a dovedit că Foișorul de Foc nu are niciun beci unde să se producă astfel de orori.

 

Sursa: RADU GABRIELA