Expresii interpretate
Valentina Lupu
Limba română
este a de expresii, care mai de care mai ghidușe.
Printre ele,
se numără și ”ce are Sulla cu prefectura”.
Unii spun
”ce treabă are Sulla cu prefectura”, dar mesajul este același și își are bazele
în cultura romană.
Dintre
expresiile și zicalele pe care le folosim în fiecare zi, semnificația sau
sensul original al multor dintre ele s-a pierdut. Chiar și mulți dintre cei
care abuzează de ele în fiecare zi nu au nici cea mai vagă idee de unde au
pornit.
Revenind
însă la expresia din titlu, lucrurile sunt un pic mai clare când vine vorba de
destinul lui Sulla și, implicit, de legătura sa cu prefectura.
Conform
Wikipedia, „Lucius Cornelius Sulla Felix (138 î.Hr.–78 î.Hr.) a fost un general
și om politic roman, care, ca dictator, prin încercările lui de a constitui o
formă nouă de stat, a contribuit de fapt la destrămarea Republicii Romane.
Printre
altele, Cornelius Sulla a fost subiectul unei răscoale din partea senatorilor
romani, în ultima perioadă a vieții sale.
Problemele
au plecat de la o serie importantă de greșeli cu repercusiuni grave realizate
de omul politic al vremii.
În final,
fundamentul expresiei ”ce treabă are Sulla cu prefectura” constă în funcția pe
care, după numeroase, eforturi, a ajuns să o ocupe fostul general roman.
Printr-un
abuz de putere, Sulla s-a autointitulat dictator peste întreaga Romă. Dictator
în latină se spune Praefectus sau Prefect în limba noastră. În contextul în
care oamenii au fost nemulțumi de numirea sa în funcție, au strigat în
numeroase contexte:”Ce are Sulla cu Prefectura.”
12 expresii românești și originile
lor
1. S-a dus
pe apa Sâmbetei (a dispărut).
Apa sâmbetei
era, într-o veche credință, un râu care se vărsa în Infern, deci tot ce cădea
în acea apă nu se mai putea găsi.
2. Banul
n-are miros
Împăratul
Vespasian i-a urmat lui Nero și a găsit visteria goală. El a pus multe dări,
chiar și pe closete. De atunci, closetele se numesc și vespasiene. Într-o zi,
fiul său Titus (viitor împărat) i-a spus că poporul râde și îl bârfește pentru
că a scos bani din o sursă mirositoare. Vespasian i-a pus sub nas fiului său o
monedă și i-a spus: „Uite, banu n-are miros”.
3. Îi face
capul calendar
Este o
expresie veche și a pornit de la faptul că, demult, în calendare apăreau multe
cifre, date astronomice, istorice, geografice care nu puteau fi ținute ușor
minte.
4. Nici în
clin, nici în mânecă
Știm că
mâneca este partea hainei care acoperă brațul, iar un clin este o fâșie
oarecare de material. Nu este nici o legătură între acești termeni și expresia
românească „a nu avea nici în clin, nici în mânecă cu ceva sau cu cineva“.
Expresia este veche și se trage din Transilvania. Acolo, țăranii spun „în
mânec” când urcă cu carul un deal și „în clin”, când coboară la vale. Când
căruța și căruțasul stau pe loc, va fi nici în clin, nici în mânec. Expresia a
pătruns în toate regiunile țării și s-a păstrat până azi nu cu sensul primar ci
așa cum am spus să nu ai de-a face cu ceva sau cu cineva în nicio împrejurare.
5. Mă aflu
în al 7-lea sau al 9-lea cer
Expresia e
bazată pe credința celor vechi că cerul este alcătuit din mai multe bolte. În
boltele de sus, ajungeau cei fericiți, așa că expresia înseamnă că te afli in
culmea fericirii, desfătării și bucuriei.
6. In vino
veritas - în vin este adevărul
Expresie
veche de peste 2000 de ani, este atribuită poetului grec Alceu, care a trăit cu
6 secole înainte de Hristos. Pe vremea lui, celor bănuiți de fapte rele li se
dădea să bea vinuri tari pentru a spune adevărul. Omul la băutură devine
vorbăreț și atunci dezvăluie taine pe care le-ar ascunde dacă ar fi treaz.
7. Muncă de
Sisif
Sisif a fost
un rege legendar, pe care Zeus l-a osândit pentru nesupunere să urce un deal
din infern ducând în spinare o stâncă uriașă. Dar cum ajungea în vârf, stânca
aluneca și Sisif trebuia să o ia de la început. Expresia se referă la o
strădanie istovitoare și inutilă, un efort spre un obiectiv imposibil de atins.
8. Piatră de
încercare
Este o
piatră foarte dură de culoare neagră. Piatra este folosită de bijutieri pentru
a verifica dacă o bijuterie este din aur și din ce fel de aur. Bijutierul
freacă obiectul pe piatra neagră, și pe fâșia subțire de metal rămasă pe piatră
se toarnă apă tare (acid nitric). Dacă metalul nu este aur, urma dispare, dacă
este aur, culoarea căpătată de urma galbenă indică felul și caratele aurului.
Expresia „piatră de încercare” se
folosește când este vorba de o probă foarte grea pe care cineva trebuie să o
treacă.
9. Codrul
Vlăsiei
Se întindea
din nordul Bucureștilor până la Cernica, Snagov, chiar aproape de Ploiești. A
trece prin această pădure era un act de mare curaj pentru că tâlhăriile acolo
se țineau lanț. Vorba „ca-n codru Vlăsiei” se aplică și azi celor care fură
fără rușine din avutul public. Expresia mai înseamnă un loc fără control, unde
domnește jaful și frauda.
10. Pielea
ursului din pădure
Expresia
provine dintr-o fabulă de La Fontaine. Doi prieteni au vândut unui blănar blana
ursului pe care îl vor vâna a doua zi. Pornesc ei la vânătoare, se întâlnesc cu
ursul, dar, cuprinși de groază, unul se urcă într-un copac iar celălalt face pe
mortul. Ursul nu mănâncă stârvuri, și după ce l-a mirosit pe cel de jos a
plecat. Prietenul din pom coboară și-l întreabă pe cel de jos ce i-a spus ursul
la ureche. „Mi-a spus să nu-i mai vând pielea până nu-l vânez”. Sau în alte
fabule i-ar fi spus să-și aleagă cu grijă prietenii. Folosim expresia pentru a
stabili că numai ce este în mână nu e minciună, sau se mai folosește atunci
când un prieten ne dezamăgește.
11. Dacă
tăceai, filozof rămâneai
Maxima este
extrasă din lucrarea „Mangâierile filozofiei” care aparține filozofului antic
Boethius. Acesta se afla în închisoare pentru niște declarații care n-au plăcut
regelui. Maxima trebuie folosită cu discernământ în împrejurarea când tăcerea
poate fi mai inteligentă decât cuvântul.
12. Vorbe de
clacă
Cu înțelesul
de „vorbe fără miez, de flecăreală”. Expresia este legată de mica adunare de
vecini de la sat, numită clacă. Vecinii se adunau și ajutau la muncă pe unul
dintre ei. Acolo se spuneau tot felul de snoave, de ghicitori și de bârfe din
sat.
DIVERSE EXPRESII SI EXPLICATIA LOR
Când freci
menta, n-ai de ce să bagi mâna-n foc
Folosim zi
de zi o mulțime de expresii din limba română, fără a acorda prea multă atenție
sensului acestora. Chiar dacă multe dintre ele sună ciudat la o analiză sumară,
toate aceste expresii încep să capete sens atunci când examinăm trecutul și
descoperim originea acestora.
1. Spre
exemplu, „A freca menta” însemnă să lenevești, să stai degeaba, să te ferești
de muncă. Pe vremuri, mesele erau frecate cu mentă, pentru a oferi un miros
proaspăt în timpul cinei. Aceasta era una dintre cele mai simple sarcini, iar
majoritatea oamenilor prefera să frece mesele cu mentă, decât să facă alte
activități obositoare. Prin urmare, cei care voiau doar să pretindă că munces,
frecau menta.
2. „A sta de
șase”, o altă expresie cunoscută, înseamnă să păzești ceva, să stai la pândă.
Expresia își are originea din aviație, mai precis, din Primul Război Mondial.
Pentru a comunica rapid și eficient, piloții foloseau metoda ceasului. Avionul
era înconjurat de un ceas imaginar, iar piloții se atenționau între ei, în
cazul eventualelor pericole, folosind orele de pe acest ceas imaginar. Spre
exemplu, atenție la 3 sau atenție la 9, însemna că pericolul vine din dreapta,
respectiv stânga. Atenție la 6 însemna să fii atent la spatele tău. De aici
cifra 6 a început să fie folosită în alte contexte, cu înțelesul de a-ți
proteja spatele.
3. „A fi
prins cu mâța-n sac” înseamnă să fii prins cu o minciună. Chiar dacă la prima
vedere am crede că pur și simplu cineva a furat o pisică și a fost prins cu ea
în sac, expresia se referă, de fapt, la vânzarea porcilor în târg. În trecut,
în târguri, purceii se vindeau în saci legați. Oamenii nu puteau să vadă ce se
află în sac, astfel că vânzătorii profitau de situație, iar în loc de purcel
puneau o pisică în sac. Cei care erau prinși cu această înșelăciune erau, la
propriu, prinși cu mâța-n sac.
4. „A face
capul calendar” înseamnă să stresezi pe cineva, oferindu-i prea multe
informații. Expresia a apărut odată cu invenția tipografiei. Printre primele
lucruri printate și vândute în masă, au fost calendarele, iar pentru a încuraja
cumpărarea lor, producătorii adăugau diferite informații, precum proverbe,
sărbători, sfaturi, horoscop, meteo și multe altele. Astfel, calendarele
deveneau niște reviste, cu o mulțime de informații. Iar pentru că hârtia era
scumpa, scrisul era mic și informația extrem de înghesuită pe pagină, de aici
și expresia a face capul calendar, adică a copleși cu prea multă informație.
5. „Colac
peste pupăză” este o zicală care se referă la momentul în care există deja un
necaz și apare o altă problemă (ex. Ca și când n-ar fi fost de-ajuns povara ei
peste mine, îmi mai trebuia și tu, colac peste pupăză). Colacul este un simbol
al înmormântării, iar pupăza nu se referă la o pasăre, ci la un tip de pâine
tradițională de nuntă. Deci, expresia „colac peste pupăză” se referă la o
înmormântare care vine imediat după o nuntă.
6. „A băga
mâna în foc” pentru ceva sau cineva înseamnă a susține cu tărie acel lucru, a
garanta. Expresia face referire la un ritual vechi de judecată. Pentru a
descoperi nevinovăția unei persoane, aceasta era silită să bage mâna în foc
după un fier încins, să îl țină în mână ceva timp, iar apoi în funcție de cât
de repede se vindeca rana, se determina dacă persoana este sau nu vinovată.
7. „A scoate
din pepeni” pe cineva înseamnă să scoți din sărite pe cineva, să îl enervezi
foarte tare. Pepenele în această expresie se referă de fapt la o plantație de
harbuji și expresia face referință la modul în care se furau pepenii. Pentru ca
hoții să poată fura pepeni, acești erau nevoiți să scape de paznic. Astfel,
unul dintre hoți încerca să îl stârnească pe cel care păzea plantația,
prefăcându-se că fură un pepene sau jignindu-l, în speranța că îl va face pe
paznic să se enerveze și să fugă după el, scoțându-l dintre pepeni.
8. „A călca
pe bec” înseamnă să greșești, iar expresia datează din secolul al XIX – lea. Pe
vremea aceea, străzile erau luminate cu gaz, iar arzătoarele din felinarele
stradale erau numite becuri cu gaz. De asemenea, umbra difuză a luminii
stradale semăna cu silueta unui jandarm. În felul acesta, în lumea interlopă,
jandarmii au început să fie porecliți becuri, iar atunci când un hoț era prins
că face o nelegiuire, se spunea că acesta a picat peste un bec.
La acestea s-ar putea adauga:
1. Un roman
nu este surprins, ci îi pica fața (his face has fallen off).
2. Un roman
nu face din putin mult, ci face din rahat bici (he made a whip out of shit).
3. Un roman
nu isi pierde cumpatul, ci ii sare mustarul (his mustard will jump off).
4. Un roman
nu da gres, ci da cu mucii in fasole (he threw his boogers in the beans).
5. Un roman
nu incearca sa te pacaleasca, ci te abureste (throws vapours at you).
6. Un roman
nici nu te minte, ci iti vinde gogosi (sells you doughnuts).
7. Un roman
nu se prinde dintr-odata, ci ii pica fisa (his coin drops).
8. Un roman
nu este obosit, ci este varza, viata lui nu este haotica, ci tot varza, iar
camera sa nu este dezordonata ci, din nou, este varza (cabbage).
9. Un roman
nu considera ca un efort este inutil, ci va spune ca e frectie la picior de
lemn (a rub on a wooden leg).
10. Nu enervezi
un roman, ci il scoti din pepeni (take him out of his watermelons).
11. Un roman
nu se simte vinovat, ci se simte cu musca pe caciula (feel with the fly on his
cap).
12. In
Romania, anumite locuri nu sunt departe, ci sunt la mama naibii (at the devil's
mother).
13. Un roman
nu e nebun, e dus cu pluta (gone on a raft).
14. Un roman
nu iti va spune sa nu mai pierzi timpul, ci sa nu mai freci menta (rubbing the
mint).
15. Un roman
nu va spune ca ceva este cool, ci beton (concrete).
16. Un roman
nu este cuprins de teama, ci are un morcov in fund (has a carrot in his ass).
17. Un roman
nu doar pastreaza tacerea, ci tace ca porcu-n papusoi (keeps quiet like a pig
in a corn field).
18. Ca
roman, nu te amagesti degeaba, ci te imbeti cu apa rece (get drunk with cold
water).
19. Un roman
nu e prost, e tufa de Venetia (a Venice bush).
20. Un roman
nu renunta, ci isi baga picioarele (sticks his feet in).
21. Un roman
nu a fost pacalit, ci a luat țeapǎ (he took a spike).
22. Un roman
nu e betiv, ci e sugativa (a blotting paper).
23. Un roman
nu te va privi confuz, ci se va uita la tine ca cioara la ciolan (stare like
the crow at the bone).
24. Un roman
nu are idei neobisnuite, ci are o minte creata (curly mind).
25.Se uita
ca curca-n crǎci.
26.A-şi lua
tǎlpǎşița= a lua la picior.
27.A arunca
un ochi
28.A trage
cu urechea
29.A lua
medicamente dupǎ ureche
30.A lua pe
ocolite.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu