La începutul
săptămânii am primit de la Editura PIM, Iași, volumul „Nectarul cuvântului
scris”, cu o prefață scrisă de dr. în sociologie Valentina Teclici (poetă,
scriitoare, jurnalistă, traducătoare, editoare). Locuiește în Noua Zeelendă,
unde a dus spiritul poeziei românești prin colaborarea permanentă cu poeți din
România și din țara adoptivă, traducerea poeziilor unor autori români în
engleză și a unor autori neozeelandezi în limba română, publicând antologia
„Poetical bridges – Poduri lirice” în două volume, la Editura Scripta manent,
Napier (NZ), 2016-2018.
Sincere și
calde mulțumiri pentru pertinenta și laborioasa prefață!
ALBINĂ ÎNTR-UN STUP DE CĂRȚI (I)
dr. Valentina Teclici,
„Nectarul
cuvântului scris” (PIM, Iaşi, 2021) este al patrulea volum de critică literară,
de analiză și apreciere a multor apariții editoriale semnat de Vasilica
Grigoraş și a 21-a carte publicată până în prezent. Un palmares demn de toată
admirația, mai ales că 19 dintre ele au fost publicate după ce s-a pensionat și
a încheiat un capitol important în care a sfințit locurile de muncă, în Vaslui,
ca profesoară de filosofie pentru câțiva ani, și bibliotecară pentru aproape 30
de ani. La 60 de ani, Vasilica Grigoraș începe un nou capitol, cel al creației
autentice, care îi definește cel mai bine menirea în acestă lume plină de
provocări. Aș putea spune că, după pensionare, a atins ultimul nivel al
„Ierarhiei nevoilor”, aparținând piramidei creată de Abraham Maslow, cel al
dezvoltării personale, al autorealizării. Foarte puțini au privilegiul de a-și
trăi existența în vârful piramidei amintite. Vasilica Grigoraș a reușit să-și
împlinească potențialul, devenind ceea ce a dorit să fie și a fost născută să
fie, o scriitoare cu normă întreagă, făcând asta nu pentru beneficii materiale
ci pentru a dărui cititorilor din prea multul gândirii roditoare și din
spiritul ei creator. În urmă cu vreo 10 ani, Vasilica Grigoraș a devenit
propriul „patron” și s-a autoangajat, cu discreție și modestie, în roluri
multiple la „compania” literară din turnul său de fildeș. Cu asiduitate,
autodisciplină, curiozitate, tenacitate a împletit zilnic firul slovei cu
lumina gândirii, în nuanțele cunoștințelor acumulate prin lectura sutelor de
cărți, excelând într-o varietate de genuri și specii literare de la reflecții
filosofice, jurnal de călătorie, poezie pentru copii, eseu, la haiku, tanka și
senryu ca să enumăr doar o parte de listă.
Titlul celui
de-al patrulea volum de critică literară, „Nectarul cuvântului scris” este la
fel de bine ales și inspirat ca și titlurile celorlalte cărți de critică pe
care le-a publicat: „Izvoare nesecate: Însemnări despre oameni și cărți” (PIM,
Iași, 2016), „Seninul din inima cărţilor: critică literară” (PIM, 2019) și
„Tâlcuiri la firul slovei: critică literară” (PIM, 2020), care s-au bucurat de
prefețe, prezentări și recenzii elogioase.
Și în acest
volum de critică literară de întâmpinare, autoarea, ca o vrednică albină
colectează nectarul din cărțile recenzate și-l transformă în miere, băutura
zeilor (care îi făcea nemuritori pe cei care o gustau, conform mitologiei
grecești). Cu miere în suflet și spirit, Vasilica Grigoraș sărbătorește fiecare
carte pe care o recenzează, analizând și interpretând conținutul și forma prin
prisma luminii care conferă și mai multă strălucire diamantelor descoperite.
Recenzenta călătorește împreună cu autorii în universul creației lor, relevând
unele adâncimi și conexiuni pe care creatorii le-au văzut poate pentru prima
dată, citind recenziile. Un adevărat dar spiritual, volumul de față se
concentrează DOAR pe nectarul cuvântului scris, scoțând în evidență valorile
încorporate în fiecare carte, bogația tematică, frumusețea ideilor și cea
stilistică, noutatea, originalitatea… Vasilica Grigoraș face acest lucru cu
acribie și profunzime, demonstrând în reflecțiile și exegezele sale o excelentă
înțelegere a operelor indiferent de genurile literare în care au fost scrise.
Cartea
„Nectarul cuvântului scris” este structurată pe 9 capitole care grupează
recenziile după genurile și speciile literare abordate: I. Prinos limbii
române; II. Poezie; III. Proză; IV. Literatură pentru copii; V. Eseu; VI.
Aforism; VII. Haiku; VIII. Epigramă; IX. Cronică de carte. În paginile
volumului se mai regăsesc: Prefața,
CV-ul autoarei și Referințe critice.
În fiecare
capitol, Vasilica Grigoraș completează analiza pe care o face cărților cu
erudiția sa nu numai din domeniul literaturii, ci și din cel al filosofiei,
religiei, istoriei, mitologiei, fizicii cuantice... Astfel, recenzenta face
referiri sau citează din: Biblie,
Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie, Ioan Budai-Deleanu,
Timotei Cipariu, Aron Pumnul, Mihai Eminescu, Iorgu Iordan, Alexandru
Philippide, Ovid Densusianu, Ion Coteanu, Nichita Stănescu, Lucian Blaga,
Nicolae Steinhardt, Marin Preda, Victor Duță, Tudor Mușatescu, Sfântul Ioan
Gură de Aur, Antonie Plămădeală, Jean-Jacques Rousseau, Rabindranath Tagore,
Thomas Kempis, George Gershwin, Virginia Woolf, Sfântul Macarie, Seneca,
Octavian Goga, Hermann Hesse, William Butler Yeats, Alfred Martin-Lugand, Ionel
Teodoreanu, Stephen King, Carl Sagan, Adrian Marino, André Maurois, Anne
Lamott, Tudor Nedelcea, Saul Bellov și lista continuă. De asemenea, amintește
și opinii ale unor jurnaliști și critici literari, cum ar fi: Cristina Ștefan,
Petre Isachi, Marin Ifrim, Ion Roșioru, Trandafir Sîmpetru, Valeriu Butuleasa,
Dan Teodorescu etc. care deja au publicat prezentări și cronici despre unele
lucrări cuprinse în acest volum.
În primul
capitol, sugestiv intitulat „PRINOS LIMBII ROMÂNE” înclude prezentarea
<Nicolae Mătcaș – Românul cu chip de virtute> dedicat, după cum ne spune și titlul,
profesorului universitar doctor docent Nicolae Mătcaș, personalitate marcantă
cu contribuții valoroase la patrimoniul culturii și istoriei României și
Republicii Moldova, un român autentic,
„al cărui nume va dăinui prin veacuri”. Prin deschiderea cărții cu acest
capitol, limba română este elogiată într-un mod elevat și plin de înălțătoare
sentimente.
Vasilica
Grigoraș analizează amplul volum omagial „NICOLAE MĂTCAȘ: RISIPĂ ȘI MĂSURĂ:
BIOBIBLIOGRAFIE” (Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” din Chișinău, 2020)
dedicat distinsului lingvist, om de stat, militant înflăcărat pentru renașterea
națională a românilor basarabeni – cu prilejul împlinirii minunatei vârste de
80 de ani.
Volumul,
alcătuit de adevărați profesioniști în ale scrisului și editării, are 400 de
pagini, structurat pe patru capitole cărora recenzenta le face o analiză
pertinentă și plină de esență.
Prin aprecierea pe care o face lucrărilor,
Vasilica Grigoraș își dezvăluie latura poetică și sensibilitatea cu naturalețe,
ca de exemplu în portretul-chintesență pe care-l face personalității omagiate:
„Dacă modestia ar avea chip de om, ar fi aidoma și ar purta numele profesorului
Nicolae Mătcaș. Dacă frumosul ar avea chip de om, nu ar arăta altfel decât
sufletul poetului Nicolae Mătcaș. Dacă geniul ar purta chip de om, gândul ne-ar
duce la românul Nicolae Mătcaș, care a acumulat cunoștințe, informații și
experiențe și le-a canalizat spre un singur țel: slujirea aproapelui și a
neamului. Dacă iubirea și dăruirea ar avea chip de om, ele ar fi întruchiparea
omului de stat Nicolae Mătcaș. Este o personalitate de rang înalt în ierarhia
valorilor neamului. Este alchimistul care a descoperit metale prețioase în
marea și pământul limbii române. De asemenea personalități a avut și are nevoie
neamul românesc. Nicolae Mătcaș a apărut ca o necesitate a istoriei într-un
moment de cotitură.”
Acest volum
este considerat de Vasilica Grigoraș „o enciclopedie personală, o carte
COMPLETĂ despre un OM TOTAL care și-a adunat prin muncă asiduă un palmares
impresionant de adevărate VIRTUȚI”.
În al doilea
capitol intituat „POEZIE”, Vasilica Grigoraș, culege nectarul din universul
liric al poeților: Marcel Miron (Huși), Rodica Dascălu (Bacău), Tudor Cicu
(Buzău), Oana Frențescu (Iași), Viorel Birtu-Pîrăianu (Constanța), Girel Barbu
(Buzău), Dorina Carp Nenici (Huși), Mihai Savin (Iași), Florin Gheorghiu
(Atena, Grecia, dar originar din Huși), Mariana Gurza (Timișoara), majoritatea
având două sau mai multe cărți publicate. Interesante și sugestive sunt
titlurile cu care autoarea încununează fiecare recenzie.
Capitolul
Poezie este deschis cu <Respirații de primenire>, recenzie a volumului de
versuri „Șarpele de pe balustradă” (Editura 24:ore, Iași, 2018), semnat de
preotul poet hușean, Marcel Miron, care a publicat până în prezent șase volume
de poezie.
„Șarpele de
pe balustradă” este ceea ce s-ar putea numi „aureola ideii de frumos”, afirmă
la începutul recenziei Vasilica Grigoraș, considerând că „este o fântână cu
izvoare adânci. Are o forță misionară și vizionară plină de puritate și
optimism. Poetul și-a asumat poezia ca epifanie, revelație, înțelegere și
trăire întru Lumina Lumii”.
Vasilica
Grigoraș explică cu discreție titlul pe care l-a dat acestei recenzii: „Fiecare
poem citit, indiferent de tema abordată este perceput ca o RESPIRAȚIE de mare
amploare spre PRIMENIRE, spre împrospătarea spiritului și sufletului. O armonie,
un echilibru al naturii, al spiritului și al trupului, într-un cuvânt, mai
înainte de orice, ritmul în care se desăvârșește universul.”
<Grădina
– chipul lăuntric al Rodicăi Dascălu> e numele recenziei cărții
„Imaginează-ți o grădină” (Art Book, Bacău, 2020), a patra carte publicată de
autoarea băcăună.
Vasilica
Grigoraș, explică faptul că în opinia poetei, „poezia și grădina ameliorează
durerile, rezolvă problemele, întregesc minusurile, atenuează exagerările,
îndulcesc trăirile amare și dau culoare, lumină și o rază de speranță”. Rodica
Dascălu ajunge la această idee după „un proces îndelungat de prefacere
existențială și spirituală, trecând și printr-o transformare culturală, lirică,
construindu-și abil creația literară”.
Rodica
Dascălu, în poezia „tăria de a rezista” se destăinuie: „privesc în interior,/
văd ample furtuni/ în succesiune./ uneori mă clatin, cad/ purtată de ape
tulburi îmi/ dau seama câte lucruri inutile/ am adunat, câte resentimente/ am
dobândit. învăț să mă dezleg./ păstrez esența, devin ușoară cum/ aburul din
văile munților/ dimineața devreme.”
În analiza
versurilor, Vasilica Grigoraș este într-un permanent dialog cu introspecția
poetei dar și cu propriile crezuri, idei și filosofie a vieții pe care le
exprimă în momentele cele mai potrivite. „În viață trăim experiențe dulci și
amare, întâlnim trambuline, dar și baricade. Omul trebuie să se strecoare cu
agerime și înțelepciune printre toate acestea, fără să dramatizeze nimic.”
<Uneori timpul rodeşte crochiuri gri>
este titlul recenziei la volumul de versuri „nu ești în povestea aceasta”
(Editgraph, Buzău, 2020) semnată de poetul, scriitorul, eseistul și criticului
literar, buzoianul Tudor Cicu. Acest titlu, ne dezvăluie Vasilica Grigoraș „ne
duce cu gândul la o despărțire și la o așteptare fără de răspuns”; este vorba
de „... steaua care n-a ajuns” „în povestea aceasta”.
În acest
volum, Tudor Cicu, poet cu sensibilitate de factură bacoviană, glorifică tristețea „într-o limbă îngrijită,
subtilă și suplă“ și, ca și autorul volumului „Plumb”, se raportează constant
la tristețe, durere și suferință, exprimând fără reticență ceea ce simte. Numai
că în cazul poetului de față suferința este roditoare și „declanșatoare de
virtuți creatoare”.
Nu pot să nu
citez analogia pe care recenzenta o face poetului și poemelor sale: „Cât am
citit volumul, mi-am imaginat un matroz într-o corabie pe vremea unei furtuni
tumultuoase care-i zdruncină și macină eul interior, iar poemele sale fiind
vâslele mânuite abil pentru evitarea unui pericol iminent”.
(va urma)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu