sâmbătă, 30 ianuarie 2016

Căciula lui Decebal

Ioan Miclău-Gepianul
29.01.2016
Ora 2 a.m.

Căciula asta-i pentru cine știe să o poarte,
Pentru acel ce viața adorând el nu se sperie de moarte;
E semnul dacicului neam,  un semn regal și boieresc,
Un simbol peste veșnicii născut în suflet românesc!

Căciula asta-i pentru cine născut e să o poarte,
Și nu e pentru orice cap rotund înfricoșat de moarte
Atunci când vremile vin iar furtunii să ne-arunce,
Coroana asta-i steag de Neam, ca o ființă dulce;

Privind-o pare un catarg adus de-naltul val,
Și Muntele o poartă iar ca însăși Decebal;
Voiră mulți s-o aibă, pe la petreceri scrise,
Cercând precum amanții la arcul lui Ulise!

Căciula are brâu de aur și-mpletituri cu sânge,
Se potrivește celora ce nu-s porniți a plânge,
Acelora ce pentru Neam și biruință,
Poartă de-apururi curata lor credință!

Când vremuri tulburi vin zdrobind istoria străbună,
Rapsozii nu sunt cei ce cânt jelănii către Lună,
Luați căciula cea cu brâu de aur și-npletituri de sânge,
Sub Crucea lui Hristos, și moartea veți  învinge!

Varianta pentru strofa a cincea:

Când vremuri tulburi vin zdrobind istoria străbună,
Rapsozii nu sunt cei ce cânt jelănii către Lună,
Iubiți Căciula cea cu brâu de aur și-mpletituri de sânge,
Căci semnul Daciei de-apururi în inimi se rasfrânge!







Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu