Dragilor, Bună Ziua din România,

La noi cu toată Revoluția din ...trăim precar (eu trăiesc nemulțumit, deși nemulțumitului i se ia darul) Eu n-am posibilități să-mi public cărțile de folclor, dar nici cărțile de poeme originale, având o pensie doar de 735 roni după ce am contribuit pentru pensie 43 ani la stat, conform deciziei mele eliberate de casa locală de pensii Dej. Ce dreptate socială-i pentru un Tehnician veterinar la care nu i-a fost ușor să lupte într-o "împărăție a oglnzilor strâmbe" să prevină și să combată bolile animalelor domestice ținând piept cu-n regim barbar, bestial chiar, dar făcând față cu cinste "(cinstea e o pană mândră în clopul cui o poate purta)" dar cu ce folos? Pentru o pensie mizerabilă? Cu așa pensie cine poate face pe bravul și să și-și publice și cărțile de folclor și de beletristică? Sub Ceaușescu nu era liber cuvântul, dar acuma în sărăcie și imbecilitate nu ești legat de mâini și picioare, nu ești privat de libertate în România care la o seamă de români ni atât de dragă?! Sincer e de făcut ceva, și pentru mine ca pentru mine, că mâini-poimâne zic: Amin! și pe aici încolo mi drumul dincolo cu sau nu cu înveci pomenirea lui, că așa cum ar zice Gerge Coșbuc: oameni răi din lumea rea îmi tot închid cărarea să public propria-mi opera omnia ori ce o fi, dar oricum e dreptul meu de a fi om care a făcut ceva pentru țara și poporul lui. Nu știu unde să bat ca să mi se deschidă, unde să cer nu știu, ca să mi se dea posibilitatea de a publica cărțile mele, ca să nu rămână doar 7 volume de antologii de folclor și doar 2 volume de poeme originale. E o dragoste și un dor în munca mea de peste 50 ani, nu-i așa? Cine o va sponsoriza, că-i o "laudă" de zestre a poporului și a Patriei Limba Română, un drept de a fi iubire și pace a omenirii. Doamne ajută și Dumnezeu să dea doar bine nației și României!

Pavel Rătundeanu- Ferghete, n.Sâmpetru-Almașului, Sj.Domiciliat în Ciubăncuța, Cj, România.

Pentru A Candida La Înviere (Poem)

Im Memoriam victimilor de la club colectiv

Motto: "Fiat iustitia, pereat mundus"

(Manilus, 1563, Locuri comune).

Sunt parcă-ntr-un joc de cuvinte

o baba oarba într-un miez de pâine fierbinte,

dintr-un caiet de notițe

cu înșiruire de gânduri

pentru un portret cu fițe,

niște fapte cu iz de aventuri sustenabile în verde crud sensibil și nobil de Bacovia, o realitate galben-veștedă cu amurg de plumb nemurit de baladă

cu aură și nimb de România și fără s-o măsuri în karate cu solfegii puse pe note de nereguli,de niște erori

socio-umane, scăderi și căderi scheme-probleme esențe de comori

dintr-o neresponsabilitate-pasăre cu aripile frânte

cu foe de parcurs fără-ntors într-un buluc carambol

de spectacol cu alunecare-n gol

sens prin univers de dans ca la balamuc

(în notițe despre una și alta,

despre cel care muncește cu finețe),

care mijește și strigă la mămăligă: fierbe,

de-i gata, de nu-i gata,

de-i război și de-i pace,

el fain-făinel, dă cu lopata,

cu holda-n pârgă,

cu liturghia-n spice,

dă cu prostia și cu domnia, plătește sătul să vadă pe fudul

că nu-i deștept destul

nici în România slujind la doi stăpâni:

pe Dumnezeu și pe Mamona,

ca să fie și la noi ca la nimeni

ploconindu-se la străini

în pretutindeni cu Servus,

cu sărut-mâna,

că Solomon subjugat fiind de propria pungă,

ba lată ba lungă să ajungă, ba-n dungă Solomon cu pila lungă o pilit pila pe pungă

furând ca-n junglă,

că Solomon e cu mâna păsărilă-laț-lungilă

cu gheare la altu-n pungă,

da tot, să n-ajungă...

c-o fi, c-o păți...

că-i albă, că-i neagră

"avis raris", "veritas odium parit", "vestis virum reddit"

în drept de a fi carpatică "capră neagră",

"vultur pleșuv",

"floare de colț" și "păstrăv"

înotând contra curentului

în aval de Ardeal

pe imensa tablă de șah

al pământului național

cu Duh de adevăr șah mat

eccetera, eccetera,

că m-am nascut la sat

în curat și luminat,

dar n-am la mine cetera

și-n club de paie laie-bobotaie,

pălălaie,ba-i laie,ba-i bălaie,

ba-i făcută de oaie...

la mulți cibeli dați la maxim "Rok"-Cocoșu Roșu,

la bolunzală zgomoteică, cartofi pai și muzică ușoară

cu davaisuri, cu fandoseli- scâmbăieli în haos,

fiecare apate pe cont propriu de doliu național Făt-Frumos din Lacrimi,

de noapte-n straiță aruncată-n neam și țară ocară din fușăreală,

din flecăreală și scofală traistă goală,

deși traista plină dă odihnă, tihnă,

că rască-parască avidă de lumină

ar urca la cer fără scară

cu sfara mai mare ca jumara,

ca cei de prin Afganistan,

de prin Siria...

Cu fata morgana,

cu pasărea cu cioc de fier din Rusia

facând prăpăd și omor

într-a lui Alah popor.

Scriu despre scheme-probleme similare și mă întreb plin de dileme:

pe unde o mai fi Isoscel, Arhimede

matematic să mă capacitez cu drept de a fi zi de zi?

pe unde Diogene cu lungile-i gene în plină zi,

cu candela aprinsă de îngeri ascute fierul cu fier

în larg deschis de cer,

de lejer zbor prin eter,

că Barbă-Cot e-n plop

cu plopul fraer în aer

cu foc și pară

pentru cartofi pai și muzică ușoaoră

călare pe jumătate de iepure schiop,

c-am sărit și eu cu sufletu-n plâns și jale

țoapă la dans cu-n sens prin univers

ca să-mi găsesc propria cale Duh de Adevăr să mă perpelesc

cu viață în viu de Luceafăr și-n vital verde tânăr de măr a ceea ce iubesc ca idee socio-cosmică de cale Lactee

șah mat printre aștri și stele suflete sfărâmate citadele înebunite, furate,de iele...,

deși străbunii-n chemare cugetare adâncă cu ridicare de pe orizontală pe verticală

ne chema la muncă

în școală de dincolo de școală

cu șapte ani de-acasă din geto-daco-România Zamolxis

fix-pix felix bând cerneală să dezburuinoșăm cucuruzii de buruieni,

comoara laudă de zestre care o avem între româneștile zări albastre

dețelenind glia de dușmanii mărăcini,

pe picioare de plai și guri

de Rai

de când lumea ale noastre

dând carpaticii grădini nobil și sublim

cu drept rodnic să mai fim în drept să fim că trebuim,

să mai fim prin sferic

cu simț practic

oameni între oameni pentru oameni,

pentru'ca  să nu fim

duși de băț debusolați

în pretutundeni

de inutile și inefabile responsabilități,

duși de nas ca taurii de pripas,

duși de minciuni electorale,

de străinii cu fese și înterese,

că buruiana și holbura

e ciuful și batjocura,

ciuful care în culori de neliniște

ciufulește lumea

și nu se vede că-i minunea,

că e apa ce nu-i bună nici în pantofi

când fata morgana-ți departă de sub ochi oaza

ca-n altă țară cu înclinare de turn și Pisa

să-ți închidă barbar, fără har, între patru scânduri paranteza

coborând în bernă steagul, cortina și nefast stingându-ți hazardul lumina dezbinând și dominând poporul

ce nu-și are pe mal preaplin din rădăcini până-n vârf cu rod pomul destin

să țină pe picioare cu A B C de pace fără neghină

cu pâine și acoperiș

în spice

lanul cu larg deschis de liturghie,

Duh de adevăr și simetrie

pentru omenire-n mâine,

pentru a candida la fericire prin cel care vine,

pentru a candida!

Înflorire Cu Drept De A Fi Pom (Poem)

Lui Nicolae Prelipceanu

Motto:"Ce sameni, răsare"

(Ciupe Reghina"Chițoaca", Ciubăncuța,CJ.)

"Când ești tânăr nici nu-ți dai seama/Cum se duc anii de-a valma."

(Gherghe Jitaru rapsod emerit)

Cine ce ști de tulburări,

de supărări și-ntristări

cu neguri, nepăsări de mări

cu iz de cult din vremuri de demult

și scandaluri,

câr și mâr în vremuri de colind,

că mere-n sus și mere-n jos Iisus Cristos și vântu'bate răcoros

și hainele is cam ude,

uscate n-avea de unde,

dar mă hotărâ pe mine un timid

să pun candid picioru-n prag

înjugând boii-n jug,

în splendid

cu-ntins de drag pe mălăină la plug,

arând cu lumină,

s-avem după brazdă belșug,

duh de adevăr cu simetrie cu verde de măr

în strălucire de luceafăr

și complicație-n ecuație mergând și badea social - uman la plug pe coastă

cu boii de la nevastă,

c-o-nflorit spinii pe coastă

făcâdu-se ca-n joacă aprilie cu vremea de muncă social-uman să placă

la Dumnezeu,

dar cine mai știe ce energie, ce magie,

dă aripilor cu proprii pene zbor și tupeu propriului eu

poetic, liric,

cu drept de a fi zi de zi și prozaic.

În anevoia de a fi om hotărât,

Om în toată firea dulce, doină dulce ca mierea și amară ca fierea

în vremuri de colind

în nevoia de om inteligent cu înflorirea savantă

de pom, de Iov,

care responsabil, sustenabil, în lațul încercărilor capul și-a pus,

în stradă, în mașină cu roțile-n sus,

în treburile voastre murdare,

laudă de zestre cu zări omenești albastre,

mitocan amestecate cu Iisus

pâine de toate zilele cât un munte,

uneori injust amestecate, furibunde, băligate de alcool, demente, spectacol ieftin, mireasă pe dealul gol

fără balț și fără țol

până a tunde câinele

și i-a face mirele,

deși Ascleopterix fix-pix

e prea departe de Dacia Felix

și de Zamolxis,

renăscută pasăre Phonex, că-n voia Domnului e

cu înviere și iubire

roada câmpului,

preț a evadării în nemurire

fifinică fiind harnică

în ocolul dialectic

și pragmatic a pământului

cu-n bob de grăunte zăbavă,

ducând în spate

cu ispravă,

deși buturga mică bravă, hăbăucă, răstoarnă carul mare

scoțându-l din munca destoinică

ce vroiește bine s-o facă,

s-o isprăvească pâine de o ființă

și națională școală

cu orânduială

de pe orizontală pe verticală lan-conștiință de pace și pâine

pentru cel care aduce falnică ziua de mâine

în anevoia de a fi om,

înflorire cu drept de pom.

Pavel Rătundeanu Ferghete

P.S. La mulți ani,fericiți ani,cu sănătate și drept la înviere!S-aveți sărbătorile cu drag,pace și bine!

Fiecare ne ducem crucea și fără a brava, că nu există om fără necaz chiar dacă nu-i la fel, ci aparte, ca o melodie preferată. Nu văd însă cum o scoatem uneori pe mânecă în dragoste la curțile de dor cu marea trecere și cu amărârea vieții, că-i o amăgire permanentă pe drumul aiesta a multului bine și a multului soare cu căldură de om și înflorire cu sentimnt de alchimie și fotosinteză de pom, cu tri și fuga că tare ni s-a numărat și tare ni scurt timpul și artisticul vieții ce-o petrecem pe-aici în mioritica vale someșană și carpatic pucior de plai cu spirit Eminescu și constiință națională Avram Iancu sub grumazul ceterii cu horea cucului în nehodihna vântului și sinfonia de fluieră a ciocârliei și mierlei. Viața ni doar cum ni, ne călește oțelul ființei pâine de o ființă și mană cerească a păcii.Dumnezeu să ne deie bine cu pace cu iubire și cu pâine!

Pavel Rătundeanu-Ferghete

fergheteratundeanu@yahoo.com

a scris:

Bună ziua dragule Victor Ciorbea,

Familia mea n-a fost favorizată în nici un fel de advocatul poporului. Soția mea de 73 ani împliniți în 21 iulie ac. a dat în tribunal C.A. P.- ul Ciubăncuța,CJ.,că nu i-a pus 8 ani pe Anexa nr.1,din neglijența unor angajați.După un an de zile,din 2003,de drumuri lună de lună câștigă și hotărârea să i se refacă Decizia de pensie și-n ea să se includă anii pe nedrept omiși de neisprăviții contabili Rusu,era prin martie 2004 la Tribunalul din Cluj și-i vorba de Ferghete Ludovica, dar bucuria, dreptatea, nu ține decât o lună, ca orice minune la noi în România, că dragule Victor Ciorbea, e chemată la Curtea de Apel tot la Cluj și i s-a păpat dreptul (cine nu umblă știind că unde-i lege, nu-i tocmeală) ori i s-a spart dreptății capul ori cinstea a fost legată la ochi, mama dracului ști, dar eu am mai bătut să caut adevărul, viața, pe la niște uși,dar n-am fost înțeles cum nu-s cu legea, cu birocratismul, care nu ști cum să scape de un intrus, de un incomod, care vrea să știe prea multe după ei și n-au timpul tău (timpul nu-i băgat în sac când stau la o cafea) și pentru asta-s plătiți, ca să te servească că nici tu nu umbli să încurci ițele spărgând și borcanele, nu-i așa? (nu mă pricep la lege, că un om cinstit, de rând, n-are cum să-i dea de capăt, murind, dragule, murind cu zile .Îmi face o petiție Mircea Giurgiu deputat independent, dar cum corb la corb nu scoate ochii și de-i corb alb, ostenela de a afla binele e degeaba, așa că aud de Advocatul Poporului și mă cer în audiență în Cluj - Napoca și cu greu reușesc să pătrund la o doamnă care ajunge la concluzia că n-are nici o putere juridică, dar dacă n-aș fi întreprins mimic ar fi încercat ea ceva (ce n-am de unde ști), dar așa nu știu de ce nu i se poate rezolva necazul (o fi ciora vopsită ca ouăle cu beșin, nu pot să vă spun, dar nici să-mi explic și de mor mâine, că eu moarte de om nu fac), și dacă rămân de pagubă, că era doamna advocat... nu-i așa...? avea pâinea și cuțitul, chiar dacă sarea era la ocnă și ursul încă viu în pădure, dar după cum zicea domnia sa: sigur că mi-ar fi rezolvat ceva pozitiv pentru soție, de n-aș fi făcut nimic până să fi ajuns la ea..., așa că mă întreb în sinea mea ca un om necăjit a marelui Sadovianu: pentru ce ia bani de pomană, salarul, de la stat dacă tot nu rezolvă legislativ poporul care își bate doar degeaba (o fost cazul meu, că nici nu mi-a înregistrat plangerea ori de unde să știu ce tot nota...?) de a bate pasul până la instituția unde, Doamne sfinte, e buricul pământului cu o funcție bănoasă, că nici eu nu iau după ce am contribuit la stat aproape 43 de ani (am decizia grăitoare ca document) iau pensie doar de 736 roni, la pensionare luând doar 650, deși ca Asistent Veterinar am ostenit în condiții grele și periculoase de muncă că nu mi-a fost ușor vă asigur. să merg zi și noapte, când se îmbolnăveau animalele, care nu știau să nu se îmbolnăvească în afara programului. M-am bucurat că m-ați întrebat: ce părere am despre Advocatul Poporului? Dreptate unora nu ni se va face nici după moarte. M-am încrezut în dumneavoastră când ați activat ca președinte de sindicat, primar general și apoi prim-ministru, deși n-am pretins, dar nici n-am benificiat vredată din asta de ceva, deși aș fi publicat cărți de folclor și creații originale (cărți sunt însă publicate numai 9 volume: 7 folclor și doar 2 volume poeme, deși așteaptă pe puțin 20 volume să fie sponsorizate, dar cine s-o facă, deși le plâng de milă că n-am pentru ele nici măcar bănuții văduvei puși de ea în cutia milei). Doamne ajută crai dintre craii Carpaților! Sănătate s-aveți! Apropo cărțile le-am semnat cu numele de artist

Pavel Rătundeanu-Ferghete

Nici rețea net sau telefon mobil n-am, dar dacă veți crede de cuvință mă puteți suna la: 0761633174, că la acesta de pe care vă scriu n-am rețea în casă dar o caut prin sat la mama dracului, fir-ar să fie, deși eu îmi achit abonamentele la Telekom și nici asta nu-i drept să n-am rețea acasă, în casă. La ce, chiar așa, poate să mă ajute un advocat a poporului, dragule Victor Ciorbea?

Cu bine,

Pavel Ferghete