GANDUL ZILEI, 20 aprilie 2018

PACE CELOR CE VIN

BUCURIE CELOR CE RĂMÂN

BINECUVÂNTARE CELOR CE PLEACĂ

Hristos a înviat!

​

Vineri, 20 aprilie 2018

The spiritual path is the path of detachment, of sense control and of rigorous mind training.

You want to study well, pass and get a first-class. After that you want to get a good position, get married and lead a happy family life. And then you desire for children, and want that they be intelligent and do well in life. There is no limit for such desires. The most important reason for bondage is giving too much freedom to the mind. For example, when an animal is tethered to a post, it will not be able to go to another place and spoil it. It will not be able to show anger or violence or do harm to any person. But if it is untied and let loose, it can roam over various fields, destroy the crops and cause loss and harm to others. For the mischief it does, it gets beaten. Similarly, the mind must be bound by certain regulations and limits. As long as one lives within certain limits and disciplines, as well as particular rules and regulations, one will be able to maintain a good name and lead a happy and useful life. (Divine Discourse, Feb 17, 1985)

Calea spirituală este calea detașării, a controlului asupra simțurilor și a rigurosului antrenament al minții.

Voi doriți să studiați temeinic și să absolviți cu brio. După aceea, vreți un post bun, vreți să vă căsătoriți și să aveți o viață de familie fericită. Apoi, vă doriți copii și vreți să fie inteligenți și să le meargă bine în viață. Nu există limită pentru asemenea dorințe. Cel mai important motiv al înrobirii de către dorințe este faptul de a da propriei minți prea multă libertate. De exemplu, când un animal este priponit de un stâlp, nu mai poate merge în alt loc, pe care să-l strice. Nu mai poate manifesta furie sau violență, nici nu mai poate face rău cuiva. Însă dacă nu este legat și este lăsat liber, poate cutreiera pe câmp, poate distruge culturile și poate face rău oamenilor. Pentru stricăciunile făcute, va fi bătut. În mod similar, trebuie impuse minții anumite reguli și limitări. Cât timp omul trăiește cu anumite limitări și cu o anumită disciplină, precum și cu legi și reguli specifice, va putea să-și păstreze bunul nume și să ducă o viață fericită și utilă. (Discursul Avatarului, 17 februarie 1985)

Sathya Sai Baba, www.radiosai.org

Evaluarea numerologică a zilei

„Numărul constituie substanţa tuturor lucrurilor” (Pitagora, Metafizica)

Această zi are o configurație numerologică simetrică, generând echilibru între parteneri/asociați și munca pe care ei o prestează. În aspectele pozitive, am putea spune că este ziua când se aplică formula „fiecăruia după muncă/merit” – adică răsplata materială/financiară este proporțională cu efortul depus, cu meritul personal pentru rezultatele obținute.

În aspectele de umbră ale zilei, unii nu vor fi mulțumiți, vor avea impresia că împărțeala nu este dreaptă și vor căuta să-și aroge mai multe merite, mai multe rezultate, prin asocieri tainice cu persoane din afara parteneriatului („încârdășiri”). Asemenea trădători nemulțumiți se expun la pierderi și îmbolnăviri; dacă nu sunt mulțumiți cu ceea ce au primit din dreapta împărțeală, vor rămâne și fără partea primită, cheltuind-o pentru sănătate! Adică… nemulțumitului i se va lua darul!

Să ne amintim că Voia Divină se manifestă în tot ce se întâmplă, de la cel mai neînsemnat lucru până la cel mai important, iar atunci când avem impresia că suntem nedreptățiți, să fim conștienți că la baza a ceea ce ni se întâmplă stau motivații care nu ne sunt accesibile decât în mică parte, iar fiecare întâmplare este corect și temeinic motivată în economia divină.

Vulnerabilitate: stomacul şi nervii. (A.D.)

CALENDARUL CREŞTIN ORTODOX

Vineri, 20 aprilie 2018

† Sf. Ier. Teotim, episcopul Tomisului; Sf. Cuv. Teodor Trihina (Dezlegare la pește)

http://www.crestinortodox.ro/calendar-ortodox/sfântul-teotim-episcopul-tomisului-118622.html

​

Sfântul Teotim, episcopul Tomisului, este numit și Teotim I, „scitul“ sau „filosoful“. Acest sfânt daco-roman, originar din Dacia Pontica, a trăit în a doua jumătate a secolului al IV-lea și la începutul celui următor, păstorind cetatea de la Marea Neagră, în jurul anilor 380-395.

Detalii despre viața sa ne-au rămas din scrierile unor importanți autori ce au trăit în perioada sa. Astfel, Fericitul Ieronim îl menționează pe la anul 392 cu titulatura de „Scythiae Tomorum episcopus”. Despre Sfântul Teotim I, istoricul bisericesc Sozomen scria că ducea o viață ascetică, purta plete lungi și se bucura de calificativul de „filosof". Sfântul Teotim poseda și practica într-adevăr acea „monastica philosophia". Dar el nu a fost numai educat în filosofia monahală, care presupunea a iubi și a practica înțelepciunea trăirii monahale, adică „asceza", ci și în cultura și filosofia greacă. Un alt scriitor creștin, Socrate, spunea despre Sfântul Teotim că „era cunoscut de toți – împărați, episcopi, călugări, credincioși și barbari – pentru evlavia și corectitudinea vieții sale”.

Despre episcopul de Tomis auzise chiar împăratul bizantin Arcadie, datorită prieteniei legate cu Sfântul Ioan Gură de Aur. Din scaunul arhieresc al Constantinopolului, marele ierarh îi trimitea lui Teotim călugări misionari „pentru nomazii sciți de la Istru“, probabil la cererea acestuia. În anul 400, Sfântul Teotim lua parte la un sinod local din Constantinopol, convocat de Sfântul Ioan Gură de Aur împotriva învățăturii eretice a episcopului Antonin al Efesului. Aprecierea de care se bucura ierarhul tomitan în rândul celorlalți episcopi reiese și din faptul că, în lista celor care semnau documentele sinodului, Teotim era menționat pe primul loc.

Invocarea numelui Sfântului Teotim al Tomisului – la lucrările Sinodului IV ecumenic (Calcedon, 451) – ca autoritate a dreptei credințe constituie însă pentru noi, românii, o mărturie de mare preț privind izvoarele ortodoxiei românești în creștinismul daco-roman. Faptul că monahii constantinopolitani își raportau ortodoxia mărturisirii lor de credință la autoritatea Sfântului Teotim rămâne fără îndoială o mărturie grăitoare a ortodoxiei credinței.

Numai un teolog ca Teotim, cu o solidă formație filosofică, putea fi în stare să ia atitudine fățișă și împotriva celor care întinau memoria lui Origen, adică „... memoria unui om – declara Sf. Teotim – care a murit de mult timp în credință" și ca atare nici nu trebuia să se facă „lucru nelegiuit, condamnând cărțile pe care înaintașii noștri nu le-au condamnat ...".

Peste veacuri, Sfântul Ioan Damaschin avea să reproducă, în lucrarea „Sfintele paralele“, câteva povățuiri morale date de Sfântul Teotim în unele omilii la textele evanghelice: „Cel ce păcătuiește cu gândul, prin însăși iuțeala gândului, săvârșește păcatul complet, pe când faptele trupului pot fi întrerupte de multe piedici“; „Lucrul grav nu este să suferi aspru, ci să suferi pe drept“.

​

Sf. Apostol Zaheu

Tot în această zi, facem pomenirea Preacuviosului Teodor Trihina; a Sfinţilor mucenici Victor, Zotic, Zinon, Achindin, Chesarie, Severian, Hristofor, Teona și Antonin; a Sfântului mucenic Anastasie al Antiohiei; a Sfântului Apostol Zaheu; a Preacuviosului Atanasie care a zidit Mânăstirea Meteora; a Preacuviosului Ioasaf, ce a sihăstrit împreună cu pomenitul cuvios Atanasie din Meteora.

Cu ale lor sfinţe rugăciuni, Doamne, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. Amin.

Filolog, Alexandra Dogaru