joi, 26 aprilie 2018

Suntem sub imperiul prăbușirii noastre ca neam




Contrariul prostiei

“Contrariul prostiei, constat cu uimire, nu e inteligența. Altfel cum ar fi posibil sa vedem, în atâtea cazuri, o inteligență nu rareori excepțională, oferind cele mai crase probe de prostie, ca suficiența, infatuarea, vanitatea, snobismul, egocentrismul, ambițiile mărunte sau, din contra, excesive, încăpățânarea (care nu exclude inconsecvențele deseori flagrante). Nici indelicatețea și grosolănia nu ar trebui să fie compatibile cu inteligența. Inteligența nu e nici constantă, nici omnivalentă. … Inteligența nu e în fond decât o prostie heteronomă… Contrariul prostiei e bunul-simț. Bunul-simț cenzurează aberațiile, oricât de briliante sau ingenioase, ale inteligenței singure. Este un cumul de virtuți morale: echitatea, măsura, autocontrolul, reprezentarea alterității etc., într-o foarte largă cuprindere. …Cel mai activ raport de antinomie cu prostia îl constituie iubirea, care implică atât eticul, cât și esteticul și care nu e autentică și întreagă fără participarea inteligenței. Prostia este incapabilă de iubire: să nu ne înșele succedaneele ei. …Contrariul prostiei trebuie căutat în planul etic. Un om bun nu e niciodată prost.”
Alexandru Paleologu (14 martie 1919 - 2 septembrie 2005)


~*~

„Suntem sub imperiul prăbușirii noastre ca neam. Românii mai au o singură șansă: să lupte pentru ei înșiși” - Profesorul Dinu Giurescu despre Centenarul Marii Uniri și „Trianon 100”. EXCLUSIVITATE
DE VICTOR RONCEA


Academicianul Dinu C. Giurescu, vice-președinte al Academiei Române, fiu și nepot de academician, cu toții istorici, la cei 90 de ani ai săi, împliniți în februarie, urmărește activ viața politică și culturală cotidiană, observând cu întristare o decădere continuă a instituțiilor statului.

Românii trăiesc sub "un război continuu, pe toate planurile: economic, social, identitar, etc”, afirma într-un interviu de dinaintea împlinirii celor nouă decenii de viață. „Să-ți iubești țara în zilele noastre este aproape o infracțiune…Poate sunt naiv, dar eu încă mai cred în națiune și în forța ei. Poporul ăsta mai are vigoare, poporul ăsta are ingeniozitate, poporul ăsta e creativ. Cred în el și cred că la un moment dat se va trezi”, spunea profesorul atunci.

Întâlnindu-l acum, la apropierea de centenarul Marii Uniri și înainte de o nouă aniversare a Tratatului de la Trianon, profesorul Giurescu nu mai pare la fel de optimist. În primul rând nu înțelege cum la șase luni distanță de intrarea în anul 100 al Marii Uniri încă nu se știe ce face Departamentul guvernamental "Centenar" și care sunt proiectele pentru anul 2018. "Este rușinos!", afirmă profesorul.

În acest timp, Budapesta a înființat la rândul ei o Comisie, "Trianon 100", care activează deja, deși aniversarea Trianonului este în 2020. Comisia în cauză, după cum a relevat și academicianul Ioan Aurel Pop într-o amplă analiză, are drept obiectiv contestarea Tratatului de la Trianon pe plan internațional. Profesorul Dinu Giurescu întârește această teza: „Ungurii se gândesc la un plan cu bătaie lungă. Și anume să schimbe percepția opiniei publice internaționale despre Trianon. Să arate că Trianonul a fost o nedreptate, etc, etc... Ungurii se nasc și trăiesc până la moarte cu această imagine a Ungariei Mari - de la Brașov până în Coasta Dalmației, și din Slovacia până spre Dunăre. Așa sunt învățați, zeci și zeci de serii de elevi...” , spune profesorul.




„La noi este procesul invers: am creat acest Departament "Centenar" și "marele ajutor" - spun în derâdere - pe care ni-l dă Ministerul Învățământului este că a suprimat Istoria, și a rămas o singură oră de istorie. În al doilea rând nu mai există "Istoria Românilor" - ci "Istorie 12", așa, o simplă cifră... Și în al treilea rând nu se mai vorbește despre istoria României. Pe 9 Mai s-a sărbătorit "Ziua Europei". Ei bine, de "Ziua Europei" am auzit vorbindu-se de Europa, de liru-liru, de alte minunății contemporane, dar n-am auzit aproape nimic de faptul că la 9 Mai am proclamat Independența de Stat a României”, spune profesorul, între altele.

„Mi se pare foarte curios. Adică la dubiile pe care le am privind faptul că există Departamentul "Centenar" și deocamdată nu știm ce face, se adaugă faptul că Ministerul Învățământului, în "mărinimia" lui, a tăiat Istoria din conștiința generațiilor tinere - de cel puțin 15 ani! - și astfel tineretul nu mai are cum să știe ce a fost cu noi în secolele trecute. În același timp, ceilalți bombardează. Și spun: românii nu au istorie, sunt un popor fără istorie, că n-am avut un stat recunoscut pe plan internațional... Ba da, am avut un stat recunoscut pe plan internațional: a încheiat tratate și s-a bătut pentru existența lui. Noi nu ne mai batem pentru existența noastră. Acesta este adevărul! Și stăm așa, în poziție de milogi... Acum ni s-au băgat pe gât și vreo 4000 și ceva de străini, care trebuie "neapărat" să trăiască, în România... Știi, e un spectacol, pentru noi, cei de-o vârstă respectabilă... dureros. Te doare! Pe mine mă doare! Mă doare când văd cum este neglijată propria noastră istorie și cum ea dispare din conștiința națională. Dacă nu am conștiința identității mele și a ceea ce reprezint eu pe acest pământ, pe acest colț al Europei, atunci degeaba. Nu poți să aperi nimic; cu formalități diplomatice, cu "eurovision", nu obții nimic. Aceasta este povestea dubiilor pe care le am”, ne-a mărturisit marele istoric român.



„Suntem sub imperiul prăbușirii noastre ca neam. Românii mai au o singură șansă: să lupte pentru ei înșiși”, ne-a spus profesorul la despărțire.




~*~



PUTEREA GÂNDULUI BUN

Orice gând are tendinţe să se  prefacă în realitate. Puterea gândului se dezvoltă prin exerciţiul cugetării, prin perseverenţă. Gândirea, în conformitate cu simţul moral întăreşte chiar şi puterile fizice. Când începem să dorim ceva pozitiv, din toata inima, realizam o legătură între acest lucru şi noi, care este cu atât mai mare cu cat persistenţa gândului este mai puternică. Trebuie să deprindem să trăim în gând idealul ce dorim să fie realizat (un cămin fericit, sănătate, bogăţie, frumuseţe, copii frumoşi, succes în afaceri).
Să credem cu toată fermitatea că putem realiza ceea ce dorim, gonind îndoiala ce ne cuprinde mereu. Având mereu prezent în minte idealul nostru şi luptând curajos că să-l ajungem, ne vom ridica pana la el. A crede că visurile noastre se vor înfăptui, este o mare putere. Nimic nu ajuta mai mult în viaţă decât convingerea că lucrurile se vor îndrepta în bine, că vom fi fericiţi. Nimic nu-i mai dătător de curaj decât o atitudine optimistă, care nu lasă loc gândurilor pesimiste, descurajării. Să crezi din tot sufletul că eşti capabil să faci ceea ce ţi-ai propus, să nu-ţi îngădui nici o îndoială în acest sens. Să ai numai gânduri bune şi idei înălţătoare. Înlătură în gând orice duşman, orice descurajare, orice ar putea să te facă să crezi că nu vei reuşi sau că te pândeşte vreo nenorocire. Cu o atitudine optimistă, fii sigur că-ţi vei atinge scopul. Vei costata cu surprindere cât de mult ţi se dezvoltă calităţile şi cât de mult îţi progresează întreaga fiinţă.
Dacă copiii noştri ar căpăta acest obicei, ar face progrese nebănuite. Un spirit astfel format, ar fi capabil să se realizeze, să se ridice deasupra tuturor învrăjbirilor, răutăţilor, miilor de duşmani ai vieţii noastre. Credinţa că viitorul ne rezervă numai lucruri bune, că vom fi fericiţi, că vom avea o familie frumoasă, un cămin fericit, este esenţa vieţii. Ceea ce dorim cu tărie, în sens pozitiv, se va realiza. Depinde de perseverenţa noastră. Dacă ne reprezentăm în chip viu ceea ce dorim să fie viaţa noastră şi dacă urmărim mereu şi energic înfăptuirea din toate puterile, vom reuşi.Intensitatea şi statornicia dorinţei dau puterea de înfăptuire. Efortul constant pentru păstrarea intensităţii dorinţei are puterea să o transforme în realitate. Nu are importanţă că realizarea pare puţin probabilă, că viitorul pare îndepărtat. Este destul că noi credem şi luptăm ca să menţinem ideea de gând.


Într-o zi se va materializa.

Dorinţa începe să fie un stimulent  numai atunci când se transformă în hotărâre. Dorinţa, unită cu o decizie fermă, dă naştere acelei puteri creatoare ce o traduce în faptă. Ne mărim sau ne micşorăm puterile prin calitatea gândurilor noastre (bune sau rele). Nu gândi şi nu spune decât ceea ce este pozitiv, constructiv. Persoanele care se plâng mereu că n-au noroc, că sunt nenorocite, că o soarta rea le urmăreşte, îşi grevează adânc în minte aceste idei negative. Să nu admiţi niciodată că eşti slab, bolnav şi disperat, căci gândind astfel, dai putere gândurilor negative. Cu toţii suntem rezultatul gândurilor noastre.

Dacă vrei să reuşeşti, concentrează-ţi gândurile în direcţia dorinţei până vei simţi că gândurile te împing în acea direcţie. În spatele credinţei, în spatele speranţei, al dorinţelor de bine, există o realitate potenţială. Ceea ce dorim cu tărie, devine un fenomen creator. Să trăieşti convins că mereu ai să progresezi spre ceva mai bun, mai înalt. Visul pozitiv este creator, el dă realitatea dorinţei şi apoi lucrului dorit. Acela ce luptă cu perseverenţa pentru atingerea scopului, se va apropia foarte mult de el. Dacă am avea mereu prezent în minte modelul nostru ideal, încât aceasta să fie atitudinea noastră mentală obişnuită, repede ni s-ar reproduce idealul în viaţă. Şi reuşita şi fericirea ne stau în mână.
Când vom reuşi să vedem lucrurile în mare, când nu ne vom mai împiedica de gânduri meschine, vom dovedi înţelepciunea.Îndoiala este trădătoare, ea ne distruge energia. Există o mare putere în gândul constant – că eşti făcut pentru succes, sănătate, fericire. Ca să ne ajute, mintea trebuie ţinută într-o stare pozitivă de energie creatoare. Dacă afirmi că eşti puternic, sănătos, atunci spiritul devine atât de pozitiv şi de creator,încât va construi, piatră cu piatră idealul dorit. Gândirea constructivă este protectorul nostru. Ea ne apără de învrăjbire, de sărăcie, de boală, de duşmani. Când ne lăsăm cuprinşi de descurajare, înlesnim influenţa nefastă a fricii, a grijii, a urii, a geloziei, a necazurilor. Suprema artă este de a face din viaţă o permanentă victorie. Dacă răului îi negi orice putere, îi anihilezi orice putere. Trebuie să respingem din toate puterile sentimentele duşmăniei faţă de alţii, căci acestea sunt duşmanii care ne sapă energia şi ne împiedică progresul.

Pentru a avea succes, trebuie să trăim în armonie, în linişte sufletească.

Curajul, încrederea, hotărârea, perseverenţa sunt puterile mentale ce ne aduc succesul. A şti să-ţi eliberezi gândul de griji, de nelinişte, de ură , de frică, de invidie, a şti să-l umpli de speranţă, de iubire dezinteresata este o mare realizare. Trebuie să înlături orice gând de ură, de răzbunare, de invidie, de gelozie, de frică, de disperare. Trebuie să-ţi cultivi pacea lăuntrică. A te lăsa cât de puţin copleşit de îndoială, înseamnă să închizi o poartă a norocului. Dacă am avea mai mare încredere în noi, am putea înfăptui mai mult. Încrederea, speranţa dau viaţă tuturor facultăţilor noastre mentale. Obiceiul de a exagera greutăţile ne slăbeşte forţele. Soarta ne-o facem singuri, prin felul gândurilor noastre, bune sau rele. Gândurile sunt o putere, prin ele ne influenţăm viaţa. Calitatea gândurilor determină calitatea vieţii.

Egregorii – zeii care s-au format din suflarea lui Dumnezeu




https://detoatepentrutotisimaimult.blog/2016/10/31/puterea-gandului-bun/ 

Sursa materialelor: https://www.facebook.com/irina.mihalca si Google











Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu