Contrariul prostiei
“Contrariul
prostiei, constat cu uimire, nu e inteligența. Altfel cum ar fi posibil sa
vedem, în atâtea cazuri, o inteligență nu rareori excepțională, oferind cele
mai crase probe de prostie, ca suficiența, infatuarea, vanitatea, snobismul,
egocentrismul, ambițiile mărunte sau, din contra, excesive, încăpățânarea (care
nu exclude inconsecvențele deseori flagrante). Nici indelicatețea și grosolănia
nu ar trebui să fie compatibile cu inteligența. Inteligența nu e nici
constantă, nici omnivalentă. … Inteligența nu e în fond decât o prostie
heteronomă… Contrariul prostiei e bunul-simț. Bunul-simț cenzurează aberațiile,
oricât de briliante sau ingenioase, ale inteligenței singure. Este un cumul de
virtuți morale: echitatea, măsura, autocontrolul, reprezentarea alterității
etc., într-o foarte largă cuprindere. …Cel mai activ raport de antinomie cu
prostia îl constituie iubirea, care implică atât eticul, cât și esteticul și
care nu e autentică și întreagă fără participarea inteligenței. Prostia este
incapabilă de iubire: să nu ne înșele succedaneele ei. …Contrariul prostiei
trebuie căutat în planul etic. Un om bun nu e niciodată prost.”
Alexandru Paleologu (14 martie 1919 -
2 septembrie 2005)
~*~
„Suntem sub
imperiul prăbușirii noastre ca neam. Românii mai au o singură șansă: să lupte
pentru ei înșiși” - Profesorul Dinu
Giurescu despre Centenarul Marii Uniri și „Trianon 100”. EXCLUSIVITATE
DE VICTOR RONCEA
Academicianul
Dinu C. Giurescu, vice-președinte al Academiei Române, fiu și nepot de
academician, cu toții istorici, la cei 90 de ani ai săi, împliniți în
februarie, urmărește activ viața politică și culturală cotidiană, observând cu
întristare o decădere continuă a instituțiilor statului.
Românii
trăiesc sub "un război continuu, pe toate planurile: economic, social,
identitar, etc”, afirma într-un interviu de dinaintea împlinirii celor nouă
decenii de viață. „Să-ți iubești țara în zilele noastre este aproape o
infracțiune…Poate sunt naiv, dar eu încă mai cred în națiune și în forța ei.
Poporul ăsta mai are vigoare, poporul ăsta are ingeniozitate, poporul ăsta e
creativ. Cred în el și cred că la un moment dat se va trezi”, spunea profesorul
atunci.
Întâlnindu-l
acum, la apropierea de centenarul Marii Uniri și înainte de o nouă aniversare a
Tratatului de la Trianon, profesorul Giurescu nu mai pare la fel de optimist.
În primul rând nu înțelege cum la șase luni distanță de intrarea în anul 100 al
Marii Uniri încă nu se știe ce face Departamentul guvernamental
"Centenar" și care sunt proiectele pentru anul 2018. "Este
rușinos!", afirmă profesorul.
În acest
timp, Budapesta a înființat la rândul ei o Comisie, "Trianon 100",
care activează deja, deși aniversarea Trianonului este în 2020. Comisia în
cauză, după cum a relevat și academicianul Ioan Aurel Pop într-o amplă analiză,
are drept obiectiv contestarea Tratatului de la Trianon pe plan internațional.
Profesorul Dinu Giurescu întârește această teza: „Ungurii se gândesc la un plan
cu bătaie lungă. Și anume să schimbe percepția opiniei publice internaționale
despre Trianon. Să arate că Trianonul a fost o nedreptate, etc, etc... Ungurii
se nasc și trăiesc până la moarte cu această imagine a Ungariei Mari - de la
Brașov până în Coasta Dalmației, și din Slovacia până spre Dunăre. Așa sunt
învățați, zeci și zeci de serii de elevi...” , spune profesorul.
„La noi este
procesul invers: am creat acest Departament "Centenar" și
"marele ajutor" - spun în derâdere - pe care ni-l dă Ministerul
Învățământului este că a suprimat Istoria, și a rămas o singură oră de istorie.
În al doilea rând nu mai există "Istoria Românilor" - ci
"Istorie 12", așa, o simplă cifră... Și în al treilea rând nu se mai
vorbește despre istoria României. Pe 9 Mai s-a sărbătorit "Ziua
Europei". Ei bine, de "Ziua Europei" am auzit vorbindu-se de
Europa, de liru-liru, de alte minunății contemporane, dar n-am auzit aproape
nimic de faptul că la 9 Mai am proclamat Independența de Stat a României”,
spune profesorul, între altele.
„Mi se pare
foarte curios. Adică la dubiile pe care le am privind faptul că există
Departamentul "Centenar" și deocamdată nu știm ce face, se adaugă
faptul că Ministerul Învățământului, în "mărinimia" lui, a tăiat
Istoria din conștiința generațiilor tinere - de cel puțin 15 ani! - și astfel
tineretul nu mai are cum să știe ce a fost cu noi în secolele trecute. În
același timp, ceilalți bombardează. Și spun: românii nu au istorie, sunt un
popor fără istorie, că n-am avut un stat recunoscut pe plan internațional... Ba
da, am avut un stat recunoscut pe plan internațional: a încheiat tratate și s-a
bătut pentru existența lui. Noi nu ne mai batem pentru existența noastră.
Acesta este adevărul! Și stăm așa, în poziție de milogi... Acum ni s-au băgat
pe gât și vreo 4000 și ceva de străini, care trebuie "neapărat" să
trăiască, în România... Știi, e un spectacol, pentru noi, cei de-o vârstă
respectabilă... dureros. Te doare! Pe mine mă doare! Mă doare când văd cum este
neglijată propria noastră istorie și cum ea dispare din conștiința națională.
Dacă nu am conștiința identității mele și a ceea ce reprezint eu pe acest
pământ, pe acest colț al Europei, atunci degeaba. Nu poți să aperi nimic; cu
formalități diplomatice, cu "eurovision", nu obții nimic. Aceasta
este povestea dubiilor pe care le am”, ne-a mărturisit marele istoric român.
„Suntem sub imperiul
prăbușirii noastre ca neam. Românii mai au o singură șansă: să lupte pentru ei
înșiși”, ne-a spus profesorul la despărțire.
~*~
PUTEREA GÂNDULUI BUN
Orice gând
are tendinţe să se prefacă în realitate.
Puterea gândului se dezvoltă prin exerciţiul cugetării, prin perseverenţă.
Gândirea, în conformitate cu simţul moral întăreşte chiar şi puterile fizice.
Când începem să dorim ceva pozitiv, din toata inima, realizam o legătură între
acest lucru şi noi, care este cu atât mai mare cu cat persistenţa gândului este
mai puternică. Trebuie să deprindem să trăim în gând idealul ce dorim să fie
realizat (un cămin fericit, sănătate, bogăţie, frumuseţe, copii frumoşi, succes
în afaceri).
Să credem cu
toată fermitatea că putem realiza ceea ce dorim, gonind îndoiala ce ne cuprinde
mereu. Având mereu prezent în minte idealul nostru şi luptând curajos că să-l
ajungem, ne vom ridica pana la el. A crede că visurile noastre se vor înfăptui,
este o mare putere. Nimic nu ajuta mai mult în viaţă decât convingerea că
lucrurile se vor îndrepta în bine, că vom fi fericiţi. Nimic nu-i mai dătător
de curaj decât o atitudine optimistă, care nu lasă loc gândurilor pesimiste,
descurajării. Să crezi din tot sufletul că eşti capabil să faci ceea ce ţi-ai
propus, să nu-ţi îngădui nici o îndoială în acest sens. Să ai numai gânduri
bune şi idei înălţătoare. Înlătură în gând orice duşman, orice descurajare,
orice ar putea să te facă să crezi că nu vei reuşi sau că te pândeşte vreo
nenorocire. Cu o atitudine optimistă, fii sigur că-ţi vei atinge scopul. Vei
costata cu surprindere cât de mult ţi se dezvoltă calităţile şi cât de mult îţi
progresează întreaga fiinţă.
Dacă copiii
noştri ar căpăta acest obicei, ar face progrese nebănuite. Un spirit astfel
format, ar fi capabil să se realizeze, să se ridice deasupra tuturor
învrăjbirilor, răutăţilor, miilor de duşmani ai vieţii noastre. Credinţa că
viitorul ne rezervă numai lucruri bune, că vom fi fericiţi, că vom avea o
familie frumoasă, un cămin fericit, este esenţa vieţii. Ceea ce dorim cu tărie,
în sens pozitiv, se va realiza. Depinde de perseverenţa noastră. Dacă ne
reprezentăm în chip viu ceea ce dorim să fie viaţa noastră şi dacă urmărim
mereu şi energic înfăptuirea din toate puterile, vom reuşi.Intensitatea şi
statornicia dorinţei dau puterea de înfăptuire. Efortul constant pentru
păstrarea intensităţii dorinţei are puterea să o transforme în realitate. Nu
are importanţă că realizarea pare puţin probabilă, că viitorul pare îndepărtat.
Este destul că noi credem şi luptăm ca să menţinem ideea de gând.
Într-o zi se va materializa.
Dorinţa
începe să fie un stimulent numai atunci
când se transformă în hotărâre. Dorinţa, unită cu o decizie fermă, dă naştere
acelei puteri creatoare ce o traduce în faptă. Ne mărim sau ne micşorăm
puterile prin calitatea gândurilor noastre (bune sau rele). Nu gândi şi nu
spune decât ceea ce este pozitiv, constructiv. Persoanele care se plâng mereu
că n-au noroc, că sunt nenorocite, că o soarta rea le urmăreşte, îşi grevează
adânc în minte aceste idei negative. Să nu admiţi niciodată că eşti slab,
bolnav şi disperat, căci gândind astfel, dai putere gândurilor negative. Cu
toţii suntem rezultatul gândurilor noastre.
Dacă vrei să
reuşeşti, concentrează-ţi gândurile în direcţia dorinţei până vei simţi că
gândurile te împing în acea direcţie. În spatele credinţei, în spatele
speranţei, al dorinţelor de bine, există o realitate potenţială. Ceea ce dorim
cu tărie, devine un fenomen creator. Să trăieşti convins că mereu ai să
progresezi spre ceva mai bun, mai înalt. Visul pozitiv este creator, el dă
realitatea dorinţei şi apoi lucrului dorit. Acela ce luptă cu perseverenţa
pentru atingerea scopului, se va apropia foarte mult de el. Dacă am avea mereu
prezent în minte modelul nostru ideal, încât aceasta să fie atitudinea noastră
mentală obişnuită, repede ni s-ar reproduce idealul în viaţă. Şi reuşita şi
fericirea ne stau în mână.
Când vom
reuşi să vedem lucrurile în mare, când nu ne vom mai împiedica de gânduri
meschine, vom dovedi înţelepciunea.Îndoiala este trădătoare, ea ne distruge
energia. Există o mare putere în gândul constant – că eşti făcut pentru succes,
sănătate, fericire. Ca să ne ajute, mintea trebuie ţinută într-o stare pozitivă
de energie creatoare. Dacă afirmi că eşti puternic, sănătos, atunci spiritul
devine atât de pozitiv şi de creator,încât va construi, piatră cu piatră
idealul dorit. Gândirea constructivă este protectorul nostru. Ea ne apără de
învrăjbire, de sărăcie, de boală, de duşmani. Când ne lăsăm cuprinşi de
descurajare, înlesnim influenţa nefastă a fricii, a grijii, a urii, a geloziei,
a necazurilor. Suprema artă este de a face din viaţă o permanentă victorie. Dacă
răului îi negi orice putere, îi anihilezi orice putere. Trebuie să respingem
din toate puterile sentimentele duşmăniei faţă de alţii, căci acestea sunt
duşmanii care ne sapă energia şi ne împiedică progresul.
Pentru a avea succes,
trebuie să trăim în armonie, în linişte sufletească.
Curajul,
încrederea, hotărârea, perseverenţa sunt puterile mentale ce ne aduc succesul.
A şti să-ţi eliberezi gândul de griji, de nelinişte, de ură , de frică, de
invidie, a şti să-l umpli de speranţă, de iubire dezinteresata este o mare
realizare. Trebuie să înlături orice gând de ură, de răzbunare, de invidie, de
gelozie, de frică, de disperare. Trebuie să-ţi cultivi pacea lăuntrică. A te
lăsa cât de puţin copleşit de îndoială, înseamnă să închizi o poartă a
norocului. Dacă am avea mai mare încredere în noi, am putea înfăptui mai
mult. Încrederea, speranţa dau viaţă tuturor facultăţilor noastre mentale.
Obiceiul de a exagera greutăţile ne slăbeşte forţele. Soarta ne-o facem singuri,
prin felul gândurilor noastre, bune sau rele. Gândurile sunt o putere, prin ele
ne influenţăm viaţa. Calitatea gândurilor determină calitatea vieţii.
Egregorii – zeii care s-au format din suflarea
lui Dumnezeu
https://detoatepentrutotisimaimult.blog/2016/10/31/puterea-gandului-bun/
Sursa
materialelor: https://www.facebook.com/irina.mihalca si Google
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu