sâmbătă, 21 aprilie 2018

Convorbire cu Divinul





Convorbire cu Divinul




Doamne, iar vorbesc cu Tine
Poate nu Te-am plictisit...
Dar te-ntreb ce e cu vremea?
Știu: Mulți oameni Ți-au greșit.

Oameni buni, cercetătorii,
Ce au studiat Natura
Și-au propus să o supună...
Și-au dat timpurile ,, De-a dura”.

Iernele-s ca primăvara,
Iar când vine Mărțișorul,
Baba Dochia, nervoasă,
Aduce ninsori și gerul.

Plimbă albele-i cojoace
Triumfală peste țară,
Noi citim în calendare
Că afară-i primăvara...

Și de ziua păcălelii,
Vine valul de căldură,
Ploaia, topirea zăpezii
Ne inundă-n bătătură.

Cum să mai are românul,
Spre-a face o nouă cultură,
Când ogoru-i mult, sub ape,
Când și dealu-i în ruptură?

Iarba, parcă într-o noapte
Din pământ s-a tot ivit
Până ieri, pământul negru,
S-a-mbrăcat în strai verzit.

Și au înflorit copacii,
De căldură zăpăciți,
Zarzării, prunii, cireșii
Dar și merii sunt grăbiți...

O viteză-amețitoare
Prinse viața vegetală ...
De nu s-ar întoarce bruma,
Furtuna catastrofală ...

Spune, Doamne, ce ne-așteaptă?
Știu: Mulți semeni Ți-au greșit ...
Cu extremele naturii,
Ne-ndreptăm spre un „Finit”?

Tot ne-atenționezi, pe cale,
Crezi mereu că ne-ndreptăm,
Poate cei cu mintea-ntreagă,
Ne ajută să-nvățăm.

Doamne, Tu ne-arăți prin toate,
Ce e rău și ce e bine,
Va-nțelege omenirea,
Că speranța e la Tine?



18 aprilie 2018                                          Prof. V. Ispir- 











Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu