Caragioiu - O NOUĂ PERFORMANȚĂ a CREȘTERII LIMBII ROMÂNE

O NOUĂ PERFORMANȚĂ  a CREȘTERII  LIMBII  ROMÂNE

ANOLOGIA  Româno-turcă de Ligya Diaconescu, Editura ,,Olimpias”, 2019    

Dunyadaki  cagdas romen yazarlarin romence-turkce olarak hazirlanmis ANTOLOJISI, STARPRESS , Ed. Olimpias, 2019

                                            Note de lector, Melania Rusu Caragioiu

       Să ne amintim cu plăcere  și multă considerație, munca  autoarei Ligya Diaconescu și  a colaboratorilor săi, doar sub aspectul a dării spre lumină  și citire a unui număr remarcabil de Antologii bilingve:

*Antologia scriitorilor români contemporani din întreaga lume, STARPRESS 2011, ediție bilingvă română-engleză, 

                                                            

*Antologia scriitorilor români contemporani din întreaga lume, STARPRESS, 2012,  volum bilingv  în română-franceză,

* Antologia scriitorilor români contemporani din întreaga lune, STARPRESS, 2013,  volum bilingv  în română- germană,

* Antologia  scriitorilor români contemporani din întreaga lume, SRATPRESS, 2014, bilingvă română-italiană,

* Antologia scriitorilor români contemporani din întreaga lume, STARPRESS, 2015, bilingvă  română-spaniolă,

* Antologia  scriitorilor români contemporani din întreaga lume, STARPRES 2016, bilingvă română-greacă,

* Antologia scriitorilor români contemporani din întreaga lume, STAPRESS, 2017, bilingvă română-rusă,

* Antologia scriitorilor români contemporani din întreaga lume, STARPRESS, 2018, bilingvă română-turcă.

Zilele acestea am primit din România,   nu mai puțin decât zece din exemplarele  ,,ANTOLOGIA scriitorilor români  contemporani din întreaga lume”  exemplar bilingv română- turcă. Îmi  este  trimisă de Domnișoara   Doctorița Andrada Diaconescu, din Râmnicul Vâlcea-Olănești, un minunat suflet românesc,   care în puținul  timp liber face  lucrări de secretariat literar în cadrul  acelui , ,,concern literar” - l-aș numi eu -  STARPRESS, Canada, USA, România, Israel, Italia și corespondenți în întreaga lume.

Poate veți întreba cum de într-o antologie de 111 pagini pot încăpea scriitori din întreaga lume ? Răspunsul este simplu:   Sunt doar reprezentanți din întreaga lume, chiar dacă ar exista doar  unul din fiecare continent.  Menționez faptul că în fiecare din antologiile enumerate la începutul acestei prezentări se găsesc scriitori români de pe anumite meridiane ale globului pământesc dornici să comunice  în limba română sau în traduceri, cu mama sfântă, glia română, de data acest printr-o antologie.

 Acesti scriitori sunt români, ca noi toți,  urmașii dacilor  care  prin   căutările lor curioase sau interesate au împânzit lumea , lăsând prin acele meleaguri din vestigiile de multe feluri ale patriei lor Dacia. Astăzi  suntem uimiți de acele  numeroase vestigii, fapte sau obiecte care sunt presărate peste tot în lume. Dar să nu uităm că acest popor  a fost mult jefuit și astăzi ies la iveală acele bunuri  antice, care au supraviețuit  și care spre fala poporului nostru  sunt recunoscute a fi de proveniență dacă, fiindcă arheologia și istoria nu mint.

  Tot astfel și acei români care se găsesc prin enclavele românești ale lumii sau izolați în alte comunități, doresc,  sau privind doar din  punctul notru de vedere literar, semnalează prezența lor de acolo.

 În această Antologie  colaborează   scritori din  USA: Mary Schmith,  din  Germania, Ausburg: Adalbert Gyuris și Terezia Bolchiș-Tătaru,  din România: Mariana Popa, Camelia Florescu,  Victor Manole,  Nadia Urian, Rodica Calotă, Virginia Vini Popescu, din Canada: Melania Rusu Caragioiu, din Marea Britanie, Londra , Ionela Flood,  din Canada-Toronto și România, Râmnicu Vâlcea, Ligya Diaconescu.

 Dar pentru a obține o asemenea traducere în limba turcă au fost rugați,  cooptați scriitori de  etnie turcă de naționalitate română din  România.   Se știe dintotdeauna că pentru o traducere din română  trebuie să cunoști bine limba română cu toate nuanțele ei melodioase și  altă condiție să  fi  nativ  în  limba în care vrei să traduci.  Excepție fac cei școliți anume ca traducători la facultățile de filologie.

 Cel care  se încumetă a face traduceri, dintre noi scriitorii, știe cât de dificilă este această muncă și mai ales din română într-o limbă străină.

 Oricât te străduiești tot apare  topica română, tot apar niște  cuvinte  hazlii, precum cea  care a intrat în gluma universală:  traducerea cuvântului furculiță, în franceza   vorbită grăbit, s-a strecurat  sub denumirea de  pomină, ,, furculition”! Deci iată câte motive serioase și hazlii ne pot pândi, când cuvântiul rebel, căutat, nu ne vine ,, pe limbă”, cum zice românul.

Dar în antologiile bilingve  și în cea de față s-au găsit traducători,  ei înșiși scriitori, care au tradus în mod măiestrit chiar poezii   scrise în vers clasic, respectând atât metrica versului,  precum și rima, sau reușind, pentru creațiile în proză, de a  reda farmecul povestirii, autenticitatea  proprie autorului.

In acest volum apar trei traducători : Aisun Murtaza, Pelin Savtak, Tunkay Savtak.

De ce au fost aleși acești traducători de etnie turcă, pentru această Anthologie ? Pentrucă  orice traducre spre a fi sigur izbutită trebuie revizuită de cineva care  vorbește  nativ limba respectivă. .  Traducerea este o artă în sine care poate  influența mult  valoarea textului  original, ferindu-l de  ce este  mai grav,  acela  de a-l  putea chiar deforma.

De aceea noi mulțumim traducătorilor acestrei Antologii de a fi respectat autenticitatea scrierilor noastre.

În această  antologie  mai  găsim  încă o ocazie de a mulțumi. De data aceasta  Editorului,  Olimpia Sava, Domnia sa fiind scriitoare și poetă.

Într-un format  clasic  de  carte,  de aproximativ 20/14 cm, Antologia română- turcă ne surâde în culoarea purpurie, purtând pe prima copertă datele spuse mai sus , iar pe coperta II,  pozele color ale autorilor înconjurând-o pe  Directoarea STARPRESS, Ligya Diaconescu.

Acum, după  ce am vorbit în mare despre această Antologie româno- turcă, să deschidem cartea spre a vedea câte puțin din gândurile autorilor.

 În prefață scriitoarea Mary Smith face  o succintă caracterizare a omului și a artei Ligyei Diaconescu: ,, Realizările Ligyei Diaconescu în domeniul cultural și puntea de legătură creată pentru scriitorii români de pretutindeni, dar și pentru pictori, cântăreți, sculptori, etc., întâlnirile minunate organizate anual cu români din întreaga lume, sunt bine cunoscute și așteptate de participanți , ca o întâlnire în familie, în marea familie STARPRESS, cu emoție, dor și drag. La acestea se adaugă cărțile domniei sale de poezie și proză și antologiile realizate”… ( și în limba română, n.a).

Desigu, eu necunoscând limba turcă voi reda în materialul de față doar  fragmente  din creația autorilor numai din variantele  românești,   spre a intra,  destul de puțin, în ortizontul unei clipe din creația lor. Respectăm ordinea cronologică mergând romantic , agale, pe poteca gândului poetic.

 Mariana Popa:

     din poezia  ,,Lumina Pașnică”

Doamne! Mi-ai făcut Altar din Cuvânt

Am scris poemele tristeții,

dar lumina ce-mi trimiți în silabe

mă-nfășoară, în Paradis mă duce

.   .   .   .   .   .   .   .   .   .   .   .

și slova curge pe ale mele degete…”

Adalbert Gyuris,

din: ,,În urma ta”

Gândul mi-e

Peste tot

Mai puțin

Unde ar

Trebui

Doar noaptea

Revin

Lână tine

Însă  tu

Dormi

Camelia Florescu,

din : ,,Nu tot se aruncă”

Am trăit, copile, într-o lume în care

N-aruncam nimica, totul reparam

Și din viața toată ca-ntr-o vindecare

Grâul de neghină bland îl separam

.    .    .    .    .    .    .    .    .    .    .    .

Am trăit, copile, uneori nevoi

Să-i privim amarul ca-ntr-un ochi străin

Am fost viața-ntreagă poate, fii ploii

Dar n-am dat o palmă nici unui creștin.

Melania Rusu Caragioiu,

din: ,, Mi-e  dor”

(inspirat din Cântarea cântărilor , lui Solomon)

,, Vino iubito, pe aripa serii

Te aștept cu cercei de cireșe albe și floarea miresei,

Să te sărut cu parfumul amărui al bujorilor albi,

Cu roua dumbrăvilor necosite,

Cu aburul pădurilor de brad…

Mi-e dor să plutim peste neant”

Ionela Flood,

din: ,, Orizont”

Dezbrăcat de vise

ochiul flămând, crin încercănat

secunda tăioasă decupează savantă

castele de nisip înghițite de timp

Pe sub ape focurile blânde

călătoresc lumina troenită acoladă

Valul de stele coboară pleoapele îngerilor

ce vor să mă scalde într-un nou răsărit.

august 2009, Londra

Victor Manole :

Din: ,,Iubește copile”

Iubește copile limba ta,

Iubește și cuvântul dor,

Iubește copile doine,

Iubește al tău  popor.

Iubește copile vatra,

Iubește al tău izvor,

Iubește  copile țara ta,

Și pe al tău tricolor.

Ligya Diaconescu,

Din : ,,Germinație”

Ascultă cum răsare grâul

Cum printre sălcii trece râul

Cum crește iarba dimineața

Și curge-n stropi de rouă viața

Ascultă cum se plămădește

Un prunc din lacrimi de iubire

Și din ,,seminți” de nemurire

Când dragostea ne contopește

Încheind capitolul, spicuiri din  POEZIE,    trecând la  partea a doua din  antologia noastră , la partea creației în PROZĂ, întîlnim aceiași sau  alți  scriitori care au optat pentru a ne prezenta  pagini de proză poetică în versiune veselă sau plină de amar:

Nadia Urian,

din: ,,Povești din sat ..Speranța”

,, Te uiți la el. Un băiețel de nici unsprezece ani, bine făcut, cu niște ochi frumoși și expresivi cu zâmbetul pe buze. … Nu se putea să nu-l preferi dintr-un grup de copii, să vrei să-l mângâi. …Tu, ca tu, dar cățelușa când îl căpăta după poartă îl lingea bucățică cu bucățică răsplătindu-l pentru faptul că el nu se ferea de ea. O lua de după gât și se răsturna într-o parte pe iarba moale din curte, lăsând-o să-l guste parcă, nu doar să-l iubească.

 Ce făcea câinele când pleca copilul ? Era jale. Era disperare. Alerga de la o poartă la alta, lătra într-un fel a chemare, alergând în galop la toate porțile, să nu plece. Să mai rămână…  Parcă te ruga pe tine să-l ajuți.” …

Rodica Calotă,

Din: ,,Lacrimile”

… ,, Mă aflam într-una din acele zile precare, în care bunica ne tăiase câte o ceapă și ne-o pusese într-o pungă de plastic, lângă un colț de turtă . Și, cum aritmetica îmi crea nervi la stomac, am simțit o nevoie sfâșietoare să mă înfrupt din modestele mele merinde. Nu mai știu cine m-a pârât că mănânc, știu doar că m-am trezit cu un uragan lângă mine și ceapa mestecată gata a zburat din gâtlej, printre bănci, direct la tablă sub forța dosului de labă pe care l-am primit peste maxilar. N-am  mai luat niciodată pachet la școală”…

Terezia Bolchiș Tătaru,

Din : ,, Destin și Destine”

(fragment)

… ,,Batjocura tovărășească asupra intelectualilor, pregătiți chiar de ei,  în Amfiteatrul  Facultății de Drept din București… Se petrecea în anul 1956, când poetul Radu Gyr era arestat a doua oară și condamnat la moarte pentru poezia ,, Ridică-te Gheorghe, ridică-te Ioane !”. Critica literară a consemnat ulterior că nu este cunoscut ca un poet să fie condamnat la moarte pentru o poezie ! Dar iată că la noi ca la nimeni ! Prin scursurile societății românești moscovite, a fost posibil ca și tot ce a urmat.”

Redăm mai jos  din poezia respectivă in consemnarea autoarei:

Ridică-te Gheorghe, ridică-te Ioane

de Radu Gyr

Nu pentru o lopată de rumenă pâine

Nu pentru pătule, nu pentru podgoane

Ci pentru văzduhul tău liber de mâine

Ridică-te Gheorghe, ridică-te Ioane!

5. Și ca să pui tot sărutul  fierbinte

Pe  praguri, pe prispe, pe uși, pe icoane

Pe toate ce slobode’ți ies înainte

Ridică-te Gheorghe , ridică-te Ioane!

6. Rudică-te Gheorghe , ridică-te Ioane

Pe lanuri, pe funii. Pe sfinte ciolane

Și sus, spre lumina  din urmă-a furtunii

Ridică-te Gheorghe, ridică-te Ioane!

A consemnat Cecilia Costin (alias TBT)

Virginia Vini Popescu

Din : ,,Sunt fiică de veteran”

… Este dureros să amintesc că, din familia mea, rude aproipiate, frați și cumnați ai tatălui meu – ,,cei care au dus războiul”- au rămas ,,pe câmpul de luptă în Basarabia”( fratele tatălui meu- Stelian Alexandrescu) sau  au venit acasă schilodiți de gloanțe și purtători de schije în trup. Frumoșii tineri, falnici și sănătoși, plecați în lupta pentru țară, loviți de tragedia vieții au rămas imobilizați pe viață (cazul unchiului meu Petre Iorgulescu- invalid de războiu) sau și-au oblojit durerea schijelor și suferința situației lor până la moarte  ( fratele tatălui meu – Alexandru Alexandrescu - ,,luptător pe ambele fronturi”, medaliat).  …

                                                            *

Preocupările spirituale, lirice, ale poeților emană din splendoarera plaiului miotitic , din iubirea candidă, din credința  srtămoșească .  Întocmai  cum în Basmele Românilor  învinge întotdeauna binele , în aceste poezii firul gândirii se tremină prin optimism.

Este, însă și  ceva specific românului de a-și însuși sarcina de Sisif și de a rostogoli tăvălugul vieții spre binele său și al  celorlați oameni. Este uneori greu de înțeles cum un popor prietenos și blajin poate deveni  atăt de putertnic prin voința sa atunci când viața i-o cere.

Dar în existența noastră și aci în Anthologie sunt sublinite, în revers și fațetele pline de obidă, durere, nedreptate , oprimare, căzute ca un blestem asupra poporului și plaiului nostru. De data acesta am putea spune că urgia descrisă în paginile acelorași basme cu nimb  de binefăcătoare a adus în prim plan  și iadul suferințelor la suprafața pământului, răspândind-o în chip dantesc de hain peste noi,  peste tot ce era al noatru, și peste mulți ani viitori de suferință, de care mereu încercăm să scăpăm.

 Nu există, în sfera gliei noastre străbune,  în cântecul poeților săi, nici o rămurică, nici un strop de ploaie, nici un nor, nici o floare , nici o iubire,  nici un dor și nici o suferință care să nu fi fost cântată în graiul său de acasă , oriunde  s-ar găsi el, acel poet, scriitor.

Această antologie abundă de lirismul optimist al poetului liber în cugetul său și dornic de a comunica și altora s din simțămintele sale, dar și de spasmul durerii prin care a trecut glia și neamul nostru de nenumărate ori,  de astă dată consemnate  și prin  Antologiile noastre  bilingve.

      Canada, St Constant,  martie 2019,

 Meania Rusu Caragioiu,

Redactor șef cultural, Revista  STARPRESS