Ali Osman Bekmambet (1912-2013)
N A U R E Z
Güner Akmolla
Membră a Uniunii Scriitorilor tătari din
Crimeea
Membră a USR, filiala Dobrogea
„Nevruz, naurez, noorez, nawruz, nooruz, nauwrız”, er
neday etıp aytsaqta, 21 Mart kunı dünyamızın
BAYRAMI! Dobruca’dan ve Türkiye’den
başlap, Qırım ‘nı quşaqlap, Kırğızıstan’ğa,
Ozbekistan’dan Azerbaycan’ğa qadar bo bızım genış cografyada Naurez bayramı
qutlana (yasala). Temelı fars, bugunkı
İran’dan kele, Avrasya’nı qaplay ve bıznıde unutmay, çünkı bız adetlerımıznı
qoruğan milletmız! Manası bellı: nev-ruz demek “canı kun” yada “canı sene” ya
da “Canı kunın bayramı”.
Yaqında, 2010 senesın 24 Şubatında, Datina’da, Acicyalı muallim
ağamız Ozqol Beytulla, asıl tamırı Qaraqoyden
(Pelinu), naurez bayramının manasını sözmen em de sesmen şalıp anlattı caşlarımızğa:
“tabiyat canıdan tuuıp hayatqa kıre; naurez omırnı ve canılaşmaqnı kaberdar ete insanlarğa.
„Bonday kunde, bızler bala ekende (1920 -lerde),
qollarımızğa aqbardaq şeşegın tutıp ya da yeşıllengen dalnı alıp, üy-üyden cüre
edık, sesmen aytıp:
Avalarda uşar
qaz
Men aytayım ozın
yaz
Işte keldı baar-
yaz,
Aza naurezım
mubarek!”
O zaman, koyın cemaatı bızge naureznı qutlap para,
cümırta, qurabiye, tatlı, bere edıler.
Yeşıllıknı anığan, caş qızların ışlegen ortılerın baylay
edık: caulıq, marama, şeure, batik, er ne qoldan ışlengen bolsa.Butun koynı dolaşqan son, barar edık
camıge ve onda imanımızğa Naureznı aytar edık, qatında bolğan aqaylarnı da
şolay urmetmen qarşılap”.
Cografyası genış dünyamızda, Naurez, onın artından
Qıdırlez, Islam dan evvel milli adetle rımız bolıp bayram kunlerını tanıtalar.
Binlerce sene tarihımıznı bılmege col aşıp.
Evelkı İran taqvimnı aqtarsaq, naurez demek Baar
demek!Kuneş canı kunge kıre! Bazı ilım adamları, naureznı baylaylar Ergenekon
adetıne, yani balalıqtan şığıp üylenmege azırlengen caşlarnı belletıp.Adetler
dini ve kültür barlıqlarnı canlandıra, alva, botqa pışırıle em de mezarlıqlar
temızlene. Kun keşemen bır kele, baar kunlerı caş omırlernı anlata.
Dobruca’da zamanman cerleşken qırımtatarları dindar
bolğanları uşın naureznı dualarman qarşılaylar. En balaban qıymet balalarğa
berıle ve olarnı milletıne tanıta, canı urbalarıman em bılgılerımen.
N A U R E Z
„Nevruz, naurez, noorez, nawruz,
nooruz, naurîz”, oricum am pronunța, ziua de 21 Martie este o zi de BAYRAM! Din
Dobrogea până în Turcia, îmbrățișând
Crimeea, până în Kîrghizistan, din
Uzbechistan la Azerbaygean, se întinde spațiul nostru geografic care sărbătorește azi Bayramul de Naurez.
Tradiția își are originile în Persia, acoperă Eurasia și ne include și pe noi,
conservându-ne identitatea. Semnificația este clară: termenul nev-ruz înseamnă
An Nou, sau Bayramul Zilei Noi.
De curând, la 24 feb. 2010 la
„Datina”, dl. Învățător Ozkol Beytulla din Agigea, născut în satul Karakoy /
Pelinu, ne-a amintit și ne-a învățat cu vorbe și cu melodia specifică Naurez-ul:
natura renaște; prin naurez noi anunțăm viața nouă și întinerirea tuturora.
„În această zi, noi, copiii ( de la
1920) țineam în mână fie ghiocei, fie o creangă înverzită, apoi mergeam din
casă în casă, spunând cu voce, cântând în melodia ei specifică naurez:
„Gâsca zboară în aerul verii,
Eu voi spune, tu vei scrie arii.
Iată primăvara a venit,
Sfântul Naurez ne-a vestit”
Atunci, populația satului ne felicita
și ne dăruia bani, ouă, corăbioarele noastre tradiționale, alte dulciuri.Legam
de crengi broderii lucrate de fetele tinere, căci ele aminteau renașterea naturii:
marame, batiste, colțari, baticuri, tot ce era brodat cu mâna.După ce colindam satul,
ne întorceam la geamie, preotul nostru, dl. Hogea asculta și el colinda alături
de bărbații de vază ai satului.”
În lumea noastră cu o geografie atât
de întinsă, se respectau zilele de bayram , Naurez și apoi Qîdîrlez, devenite
ulterior obiceiuri islamice. Mii de ani de istorie nu puteau fi date
uitării.
În vechiul calendar iranian (persan)
naurez semnifică primăvara.Soarele intră în constelația Berbecului, începe o
nouă zi. După alți cercetători, naurez înseamnă ieșirea tinerilor din Erghenekon,
din celibat. Tătarii din Kazahistan oficiază cu slujbe religioase și activități
culturale sportive îmbrăcând haine noi, zugrăvindu-și casele. Se vizitează
cimitirele,se prepară halva și pilaf.
Cercetătorii stabilesc egalitatea zilei cu noaptea, acordând în
organizarea festivă și religioasă atenția cuvenită copiilor, care colindă
satele în haine noi și -și cunosc identitatea.
Ali Osman Bekmambet (1912-2013)
N A U R E Z
~*~
Bismillahi vessafa
Fahri alem
Mustafa
Ummetine kıl
vefa
Haza naurezım mubarek.
Naurez keldı
korınız
Korımlıgın
berınız
Cennet bolsın
cerınız
Haza naurezım
mubarek
Yaz keldı yaban
Tıkıldı yere
saban
Eh Ali ayağı
Veli iman
Haza naurezım
mubarek.
Doqsan şıqtı
kırdı mart
Ne catasın altay
qart
Tur ayana şarıq
tart
Haza naurezım
mubarek.
Tur tur tutam
tur tutam
Tellı papış ki
tutam
Naurezge şeure
taq tutasm
Haza naurezım
mubarek.
~*~
Text preluat dın
cartea “KEŞKEN Kunler / ZILELE VIEȚII MELE” DE ALI OSMAN BEKMAMBET ÎN TRADUCEREA LUI GÜNER AKMOLLA, ED.2003, DE
UDTTMR.
N A U R E Z
Versuri bilingve
Naurez kunı koy tırıle canı sene
quvnağına E Anul Nou Oriental, azi e Naurez!
Balalarda toplaşqanlar iyigılıkmen azbarlarda. Copiii veseli se adună pornind colinde.
Canı sene ilk baharman keldı koylerımızge Primăvara a venit cu Anul Nou și cu
Naurez
Evvel adet unutulmay tıklendı üyımızge! Obiceiul din vechime an de an cu noi revine.
Naurez keldı, anay, babay,bereceknı berınız! Este Naurez, dați-ne darul, părinți
stimați,
Caş cıgıtler naurez aytıp caznı ketırecekmız! Iarna cea geroasă-i dusă, natura azi renaște.
Qış ayazı sondı şolde, qora yeşıllıkmen toldı, Primăvara v-o aducem, noi, flăcăii
adunați,
Naurez keldı, caz kunlerın kuneşımen o kuldı. Căci e Naurez, e zi vestită, istoria ne
cunoaște
Teregımız pasma, şeure, mendıl salıp suslendı E pomul nostru-mpodobit cu broderii alese
Naurez uşın tatay, ketır marama, paralarnı! Oferă,
doamnă, de Naurez, și bani dar și marame.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu