Valentin-Nicolae Bercă - 31 August - Ziua Limbii Romane – Meglenoromanii + Cîntec trâ mu-mea

31 August - Ziua Limbii Romane – Meglenoromanii

“Dacă pentru cunoaşterea trecutului Aromânilor avem câteva date istorice, pe baza cărora ne putem face o idee despre locuinţele şi rostul lor de mai târziu, despre Meglenoromâni nu avem nimic. În cazul acesta, singurul izvor din care se poate şti ceva privitor la originea lor, şi la epoca coborârii şi aşezării lor într’un ţinut situat la apus de munţii Rodope, este limba lor. În privinţa aceasta, Meglenoromânii ar fi mai în drept decât toţi ceilalţi Români să spună: “limba noastră reprezintă istoria noastră”.”

…

„Limba pe care o vorbesc Meglenoromânii este românească. Originea ei comună cu limba română se dovedeşte nu numai din identitatea elementului constitutiv, cât mai ales din schimbările ce a suferit acest element. Unele din aceste schimbări ale dialectului meglenit reprezintă fazele cele mai vechi prin care a trecut graiul tuturor Românilor până când s’a constituit într’o limbă proprie, deosebită de limba celorlalte neamuri cu care Românii au venit în atingere. Despre aceste faze ne dau mărturie, în primul rând, tratarea elementului latin care, atât ca înţeles cât şi ca formă, a suferit prefacerile proprii limbii româneşti; în al doilea rând, elementele străine.

Printre acestea, locul dintâiu îl ocupă elemental albanez care a pătruns în limbă odată cu elementul latin. Avem o întreagă serie de cuvinte albaneze în graiul Megleniţilor care se regăseşte şi în dialectele dacoromân, aromân şi istroromân. După elementul albanez vin puţinele cuvinte de origine bizantină. Acestea se găsesc numai în dialectele române şi cele mai multe lipsind din celelalte limbi balcanice, mai ales din limba bulgară, prin care ar fi putut pătrunde în graiul meglenit. În fine, mai vine un număr de cuvinte de origine paleoslavă, care se găsesc şi în dialectele dacoromân şi aromân, foarte puţine în dialectul istroromân, după aceea un număr şi mai mare de elemente bulgăreşti, care lipseşte în celelalte dialecte şi se întâlneşte numai în dialectul dacoromân.

Existenţa acestor elemente străine în graiul Megleniţilor ne dau putinţa să mai facem următoarele două constatări: întâiu, că, după formarea limbii române, graiul Megleniţilor a continuat multă vreme să fie acelaş cu graiul celorlalţi Români; al doilea, că după despărţirea dialectului aromân, graiul Megleniţilor a mai continuat câtăva vreme să stea în legătură cu limba Românilor din care era să iasă Dacoromânii.

Numai mai târziu, când s’a despărţit cu desăvârşire de restul limbii române, el a evoluat pe un drum cu totul deosebit de acela pe care au evoluat celelalte dialecte.

Din acest moment, graiul Meglenoromânilor, expus la invazia elementelor slave, a fost supus la prefaceri, care i-au schimbat întrucâtva fizionomia, deosebindu-l de graiul celorlalte regiuni locuite de Români. Din această cauză, limba lor nu poate fi înţeleasă deopotrivă de Aromâni ca şi de Dacoromâni, fără un studiu prealabil. În privinţa aceasta, identitatea mai mare sau mai mică a lexicului cu acela din celelalte dialecte nu joacă aproape nici un rol, faţă de transformările stabile ce a suferit graiul meglenit, de la despărţire, şi pe baza cărora un mare procent de cuvinte au primit o pronunţare cu totul deosebită. Din cauza acestor transformări, unele provenite de la sine, altele, cele mai multe, sub influenţe străine, graiul meglenit nu ni se înfăţişează numai ca un idiom cu mici diferenţieri faţă de limba unei regiuni învecinate, ci ca un dialect propiu.”

MEGLENOROMÂNII

I

ISTORIA ŞI GRAIUL LOR

DE

TH. CAPIDAN

Profesor la Universitatea din Cluj

CULTURA NAŢIONALĂ

BUCUREŞTI, 1925

http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Dorul&optiune=Balcanii

Cu respect,

Valentin-Nicolae Bercă

"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară  în spaţiul carpato-danubiano-pontic.

***

31 August - Ziua Limbii Romane - Aromanii

Cîntec trâ mu-mea

~*~

Când s-duțea la șoput Sirma

Cu bucl’ița-l’i încârcatâ,

U videai canda scriatâ,

Di-u mutrea cu ocl’i patru

Lumea toatâ.

Ligânare di fidane,

Harizmâ ca di zîmbilâ-

‘și-aplicâ unâ mîndilâ

Pisti fața-l’i di-arușine

Trandafilâ.

și li-avea ea toate hârile

și di trup și di iñioarâ,

Minte pirâ ș-lucrâtoarâ-

Nu-și eara ca Sirma altâ

Featâ-n hoarâ.

Furcâ și-arâzboiu și scamnu,

Leamne s-tal’â, s-batâ mal’e,

Ti-alte mîñi sunt multe greale,

Ma ti brațâle ali Sirmâ

Agioc di beale.

și-mplâtea pîn’ ñeadzânopti

Cu suțata-l’i  di surate

și-aruca dedaun brâțate;

Cripa toate câ nițiunâ

Nu l’i-u poate.

Tu apiritâ eara-mbroastâ,

Flamburâ di banâ vie;

Mîna l’iei eara vluvie:

Videai casa si uborlu

Ca lâvie.

Hrânea puil’i, muldzea câpri,

S-duțea ‘ntre-apâ, vinea troarâ.

Cînd imna, s-pârea c-asboarâ-

Nu-și eara ca Sirma altâ,

Featâ-n hoarâ.

Unâ ș-toatâ la pârinti

și di-aumbra l’ei di hare

Loclu tot si-avea hâbare:

Mumâ-sa sținea ‘mbogatâ

și na-mare.

Soarle avea tu fațâ. Budza-l’i

Nu zbura, cânta milie.

Boațea-l’i, coardâ di viulie,

Nu puteai s-u-acumpârai c-unâ

Vâsilie.

Tine Sirmâ, fala noastrâ,

Prota steau tu-Armâname,

Nu știu eu cu țe micame

Si-ñi ti scriu cu-a mea câlame

Tra si-armîñi tu etâ cântic

Cu-a ta name.

~*~

Autor

George Murnu,

iar în aromână, Ioryi al Murnu (n. 1 ianuarie 1868, Veria, Grecia - d. 17 noiembrie 1957, Bucureşti) a fost un scriitor, traducător şi istoric, membru al Academiei Române din 1923.

Mulţumiri domnului Andon Kristo, scriitor, președintele filialei din Elbasan a Asociației Culturale a Aromânilor din Albania, cel care ne-a transmis poezia de mai sus.

http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Dorul&optiune=Balcanii

http://www.romaniamagnifica.ro/?do=%C5%9Ecoala&optiune=ACADEMIA&optiune2=1868.01.01+-+1957.11.17+-+George+Murnu

http://www.romaniamagnifica.ro/?do=%C5%9Ecoala&optiune=ACADEMIA&optiune2=1879.04.28+-+1953.09.01+-+Theodor+Capidan

http://www.romaniamagnifica.ro/?do=%C5%9Ecoala&optiune=ACADEMIA&optiune2=1872.10.20+-+1943.01.20+-+Pericle+Papahagi

Cu respect,

Valentin-Nicolae Bercă

"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară  în spaţiul carpato-danubiano-pontic.