luni, 26 august 2019

CA MIREASA, ÎN ARTĂ, TRECUTĂ PESTE AL CASEI PRAG CU DRAG SĂ DEVINĂ ÎN FĂINOŞAG NEVASTĂ





CA MIREASA, ÎN ARTĂ, TRECUTĂ PESTE AL CASEI PRAG CU DRAG SĂ DEVINĂ ÎN FĂINOŞAG NEVASTĂ


~*~

Sunt iară la Cluj, Ben, c-aş sfâşia durerea durerii,
ca şi atunci când din întuneric Mesia iubirii
fici din întuneric şi fu lumină
şi împreunarea, îmbrățişarea,
spermatozoizii au ovulat ovulii formând zigotul
din care crescu fetusul, cuvântul,
care prin botez se numi Daria şi bucuria umplu România care se cetera,
în binecuvântarea, care mă emoționa, în sonata/balada lui Porumbescu, Enescu, de fapt în a sunetelor Eminescu
de bună veste şi poveste provita, pavă drumul şi crucea mă urcă-n răstignire către cer pe Golgota
ca să mă zdrobească ca pe Horea roata
şi-n plâns să se sature glota cu împlinire de mire
la poale de deal în Ardeal
din deal mai la deal, cu valea agale mai agale la vale,
unde venindu-i să fluiere fluieră maria sa Avram Iancu cu vocație,
în omeneasca ecuație,
ìn candoare cu făinoşag trecând întru răsărit de soare cu drag trecând mireasa peste prag
să devină-n artă nevastă botezată,
Vica-Ludovica, c-aşa s-a numit femeia de România,
muierea din Cubăncuța, ghiocelul, crinul şi cicibota.

~*~
PAVEL RATUNDEANU-FERGHETE



***
- Bună dimineața, ce mai faci, omule ! Benule ?

- Stau cu frica ca hotul vietii de teama, parca sa nu vina atotputernicul sa mi-o fure.








Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu