miercuri, 4 septembrie 2019

DOAR O VORBĂ....! MINILECTURĂ cu GÂND DE SEARĂ - ETERNITATEA UN INCEPUT PERMANENT




MEREU INCEPUTUL
Compozitorul Arvo Part



Veșnicia înseamnă că este mereu început, că începutul dăinuie de-a pururi. Minunea creației stă în nesfârșitul ei, în neîncetata ei naștere din nou. Este de-a pururi început.

Compozitorul Arvo Part, Cantul inimii – puterea cuvantului si a muzicii (AP), traducere de Laura Marcean & Olga Bersan, Ed. Sophia, Bucuresti, 2012, p. 63.



CURGEREA APEI
Sfantul Tihon din Zadonsk



Vezi ca din muntii cei înalti apa se scurge spre vaile de jos. Din aceasta învata ca Dumnezeul cel Preaînalt priveste catre cei smeriti dintru înaltimea Sa si revarsa râuri de daruri peste inimile lor, dupa cum citim: „Dumnezeu celor mândri le sta împotriva, iar celor smeriti le da har” (1 Petru 5, 5). De aceea, trebuie sa ne smerim pentru a ne învrednici de mila Lui. Sfântul Ioan Gura de Aur asa ne graieste: „Cum ar putea cineva sa dobândeasca har înaintea lui Dumnezeu? Cum altfel, daca nu prin smerita cugetare? Caci Dumnezeu «celor mândri le sta împotriva, iar celor smeriti le da har»; iar «jertfa lui Dumnezeu: duhul umilit» si «inima smerita Dumnezeu nu o va urgisi»” (Omilia întâi la prima Epistola catre Corinteni). Iar în ce sta smerenia, Sfântul Ioan ne învata tot aici, cu câteva rânduri mai jos: „De îl vei necaji pe un om smerit, de-l vei umili sau îi vei spune ceva, el va tacea si va îndura cu blândete. Si unul ca acesta are o asemenea pace cu toti, încât nu poate fi rostita în cuvinte”.

Sfantul Tihon din Zadonsk, Dumnezeu in imprejurarile vietii de zi cu zi, traducere de Olga Bersan, Ed. Sophia, Bucuresti, 2011, p. 94



ȚESUT ŞI DEŞIRAT
Sfantul Nicolae Velimirovici




Dacă ziua ţeşi, iar noaptea deşiri, niciodată nu vei isprăvi de ţesut. Dacă peste ziuă zideşti, iar noaptea dărâmi, niciodată nu vei isprăvi de zidit. Astfel, dacă te rogi lui Dumnezeu, şi apoi faci cele ce nu sânt plăcute lui Dumnezeu, niciodată nu-ţi vei putea isprăvi nici de ţesut, nici de zidit sufletul tău.





CUVANTUL ROSTIT
Sfantul Nectarie al Eghinei



Cuvântul rostit este una dintre trasaturile specifice omului; prin intermediul acestuia el îsi exteriorizeaza sentimentele si gândurile si îsi dezvolta toate puterile spirituale pe care si le extrage din starea lor potentiala si le actualizeaza; pune bazele progresului, dezvoltarii si evolutiei sale si ajunge la perfectiunea prin care se distinge. Cuvântul rostit, primul cuvânt iesit de pe buzele sale, a marcat definitiv primul capitol al istoriei sale de pe pamânt si a fost primul impuls spre progres, iar abandonarea stadiului în care se afla a însemnat pecetluirea testamentului în care era scris destinul omului pe pamânt. Cuvântul oral este mijlocul prin care sufletul se prezinta în lume; este chipul sensibil al sufletului sau trupul ideal al lui. Dezvoltarea cuvântului reprezinta dezvoltarea fortelor sufletului.

Sfantul Nectarie al Eghinei, Un portret al omului, traducere de protopresbiter dr. Gabriel Mandrila, Ed. Sophia / Metafraze, Bucuresti, 2015, p. 64-65



SĂRĂCIA ŞI PUSTIETATEA
Sf. Nicolae Velimirovici




Cu cât e mai mare bogăţia fără Dumnezeu, cu atât mai mare e sărăcia. Cu cât e mai mare cunoaşterea fără Dumnezeu, cu atât mai mare e pustietatea. Singur Dumnezeu îi face pe oameni bogaţi şi înţelepţi. Lumea, fără Dumnezeu, făureşte doar cerşetori şi proşti.




CRAMPEIE DE SUFLET
Arhiepiscopul Iustinian Chira


Cuvintele sunt doar crâmpeie, frânturi ce ca un ecou razbat în afara din adânc, dincolo, dintr-o lume vasta, un univers întreg ce se afla în fiecare din noi. Ce poate reda în afara poetul din poezia ce se afla în el? Ce poate nota compozitorul din armoniile ce inima lui, sufletul, urechea lui le aude neîncetat si undeva adânc în fiinta lui, el le fredoneaza înfiorat? Nimic sau aproape nimic, mare parte din lumea noastra zace nedescoperita, necunoscuta nici de noi în întregime si care ni se reveleaza în frânturi, în timp, facându-ne sa ne vedem schimbatori si necunoscuti, nici de noi însine în vreme.

Arhiepiscopul Iustinian Chira, Convorbiri in amurg, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 2006, p. 166



CHIPUL OMULUI
Sfantul Ioan din Kronstadt



Tot omul trebuie sa respecte chipul oamenilor vii, pentru a respecta dupa cuviinta si chipul lui Dumnezeu. Caci chipul Domnului nostru Iisus Hristos este chip omenesc. Cine nu respecta chipul omenesc nu respecta nici chipul lui Dumnezeu.

Sfantul Ioan din Kronstadt, Viata mea in Hristos, traducere de Boris Buzila, Ed. Sophia, Bucuresti, 2005, p. 392


CHIPUL COPIILOR
Sfantul Nectarie al Eghinei



Chipul copiilor exprima prin intermediul celor mai rafinate linii si trasaturi nobletea, aceasta calitate tainica si straina de firea tuturor celorlalte fiinte care, întretesuta cu harurile penelului prin excelenta de artist al dumnezeiescului Artizan, cu ajutorul caruia a fost maiestrita fiecare trasatura, fiecare linie a întregului chip, ne zugraveste mai degraba un înger venit aici spre a înnobila creatia decât o vietate menita sa traiasca asemenea celorlalte si sa se supuna aceleiasi sorti. Pe chipul acesta se oglindeste mai degraba nemurirea decât moartea, mai degraba spiritul decât materia. E cu putinta ca aceasta cununa a celor create, plasmuita cu atâta gratie sublima, sa fi fost zidita pentru a avea parte de soarta fiintelor necuvântatoare? Încât sa nu-si cunoasca dumnezeiescul Creator? Ca sa-si ignore bunatatea aparte, menita siesi, care ni se descopera cu atâta stralucire? Ca sa nu-I multumeasca Acestuia pentru darurile Sale cele bogate si sa nu-L slaveasca pentru înaltimea cinstirii, pentru bunavointa Lui deosebita si pentru nemarginita Lui bunatate fata de sine? Ca sa nu-L caute si sa-L regaseasca cu proprii sai ochi în creatia de El zidita? Ca sa nu-I doreasca frumusetea si sa cheme în ajutor atotputernicia Sa dumnezeiasca? Niciodata! Niciodata! E cu neputinta! Tagaduirea tuturor acestora va însemna tagaduirea întelepciunii si a priceperii lui Dumnezeu; va însemna tagaduirea bunatatii Lui si a acestor trasaturi dumnezeiesti care se vad atât de minunat în felul cum a fost modelata întreaga creatie si mai ales omul.


Sfantul Nectarie al Eghinei, Un portret al omului, traducere de protopresbiter dr. Gabriel Mandrila, Ed. Sophia / Metafraze, Bucuresti, 2015, p. 16-17








Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu