AUTOBUZUL ÎNTÂRZIAT
aştept autobuzul –
care
nu mai vine : ştiu
că – odată şi
odată – tot va
veni – dar
când ? – a depăşit
orice-ntârziere
decentă...
de-atâta-aşteptare
şi
nervi – când – în
sfârşit
va veni autobuzul
(cu o atât de mare
întârziere !) – în semn
de
protest - nu mă voi
urca
eu
într-îmsul – ci-l
voi sudui – îl voi
înjura birjăreşte :
în locul meu
se va strecura – în
autobuz – o umbră
sperioasă –
politicoasă – care
nici măcar
nu-şi va lua
bilet
dus-întors
***
VIAŢA DUBLĂ A SCRISORII
abia după ce
visez cum am trudit
(ideal şi
inspirat-luminat) –
să
scriu Scrisoarea – şi mai
visez şi că
deja am expediat-o
! – ...mă
trezesc – foarte
ambiguu - ponciş –
îmi
şterg – de zor
ochi-ochelarii – şi
arţăgos – încep să
chibzuiesc – să mă
frământ – cum şi de
unde să încep a
plămădi şi
rândui-orândui
– rudimentarul
realul chip al
Scrisorii
***
SĂ NU LIPSIŢI : AZI – ŞI HOTARELE-S FURATE!
hârşit – cu câte-un
tigru pe ureche
vrea să ucidă-n mine
firea veche...
degeaba strig că
sunt un Tămăduitor :
El îmi decapitează Vorba - c-un topor...
îmi pun pe cap
căciula-mi prigonită :
Istoria acestui Neam – scuipat pe plită
n-a protestat – în
faţa unui General :
i-a furnizat un tub
cu Prostenal...
...de când Călăul poate murdări latrina
Istoria-are răgaz să-şi
mediteze vina :
a fost prea demnă – în trecutu-uitat
iar pe „superiori”
– cam rar i-a salutat...
...Istorie şi Neam – îngemănate
să nu lipsiţi : azi – şi hotarele-s furate!
***
BAL CATASTROFAL
se sparg abajururi
– lumina e chioară...
...dar e-apoteoză :
palatu-a luat foc !
Maestrul rămâne şi frânge
vioară
pe trepte de marmor'
: bătaia de joc !
şi flăcări flămânde
îl ling pe Maestru
degrab' fă-i
sculptura – să fie ecvestru...
perdele-n văpăi i
se-aşează hlamidă
scripca-i tuşeşte –
şi iese-o omidă !
Cabirii grăbesc –
licitează cărbunii
şi sunet de sunet
se leagă cu funii
se-azvârl în –
oribil – de bezne oceanul
scăpăm - cavaleri - de Maestru-Tiranul !
...când arde-un
palat – se sting multe vise
ies – roşii de
sânge – din cărţi – slove scrise...
***
...COPIII DE FUNINGINI VOMITĂ ŞERPI ŞI OASE
ridică-şi bravul
papă tichia din noroi
suntem – la număr –
oaste – dar nu mai suntem noi
îmbolnăviţi de
lepre – cad pradă paladinii
iar vântul de
uitare alungă duh grădinii
o – lume de crevase
– nimeni nu calcă-n tine
ologi sunt
clopotarii – oarbe-s gloate-n ruine
din cer s-azvârle
zgură – pe hornul numit „soare”
iar cartea ce n-am
scris-o – cumplit – feroce doare
îngerii au furat-o
– şi fiecare-i slovă
cu pupa înainte –
asasinat-am provă
iar Dumnezeu –
beteagul – a prins în pumn un flutur :
e ultima-I putere –
apoi : Supremul Scùtur...
...copiii de
funingini vomită şerpi şi oase
Muntele de-altădată
– azi e-un morman de coase...
***
CRIMINALUL SORTEAZĂ DIAMANTELE NEGRE
criminalul sortează
diamantele negre
e o lume bizară – a
morţii integre
din ceruri ne cade
în cap doar cenuşă
locuinţele n-au
nici ferestre – nici uşă
ca melcii
ne-nchidem în crima din noi
călăul şi victima
bâzâie-n roi
zoaie de aer
respiră popoare
în văzduh –
dumnezeii-au intrat la răcoare
silfidele iernii
şiruie sânge
Muma adâncă
stârpeşte şi plânge
e ger şi e noapte
pe Roata-Amintirii
morţi zac – pe
câmpuri – Cavalerii-Cabirii...
...somnul să vină
când trece un Rege :
nu-L merită lumea
pe Crist – Stea şi Lege...
***
Adrian Botez
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu