luni, 11 februarie 2019

ALEXANDRU STANCIULESCU BARDA - MINILECTURĂ cu GÂND DE SEARĂ + Rugaciune




Rugaciunea lui Solomon catre Dumnezeu pentru dobandirea intelepciunii, care este de folos tuturor oamenilor.



l. "Dumnezeule al parintilor si Doamne al milei, Cel care ai facut toate cu cuvantul Tau,

2. Si cu intelepciunea Ta ai randuit pe om ca sa stapaneasca peste zidirile cele facute de Tine,

3. Si sa carmuiasca lumea cu cuviinta si cu dreptate si cu suflet drept sa faca judecata,

4. Da-mi mie intelepciunea care sta aproape de scaunul Tau si nu ma lepada dintre slujitorii Tai.

5. Caci robul Tau sunt eu si fiul roabei Tale, om slab si cu viata scurta si putin destoinic sa inteleg judecata si legile.

6. Caci, chiar cand ar fi cineva desavarsit intre fiii oamenilor, de-i va lipsi intelepciunea cea de la Tine, ca nimica toata se va socoti.

7. Tu m-ai ales pe mine mai dinainte ca sa stapanesc poporul Tau si sa judec pe fiii si pe fiicele Tale.

8. Tu mi-ai poruncit sa zidesc templul in muntele Tau cel sfant si un jertfelnic in cetatea in care locuiesti, dupa chipul cortului celui sfant, pe care l-ai pregatit dintru inceput.

9. Cu Tine este intelepciunea care stie faptele Tale si care era de fata cand ai facut lumea si care stie ce este placut inaintea ochilor Tai si ce este drept, potrivit poruncilor Tale.

10. Trimite aceasta intelepciune, din sfintele Tale ceruri, de langa tronul slavei Tale, ca sa ma ajute in ostenelile mele si ca sa cunosc ce este bineplacut inaintea Ta,

11. Fiindca intelepciunea toate le stie si le intelege si ma va povatui intelepteste in lucrarile mele si prin slava sa ma va pazi.

12. Si astfel, faptele mele Iti vor fi placute si voi judeca poporul Tau cu dreptate si voi fi vrednic de tronul tatalui meu.

13. Cu adevarat, ce om poate sa cunoasca sfatul lui Dumnezeu sau cine poate sa patrunda vointa lui Dumnezeu?

14. Gandurile muritorilor sunt sovaielnice si cugetarile noastre sunt cu greseala.

15. Caci trupul cel putrezitor ingreuiaza sufletul si locuinta cea pamanteasca impovareaza mintea cea plina de grija.

16. Cu greu ne dam seama despre cele ce sunt pe pamant si cu osteneala gasim cele ce sunt chiar in mana noastra; atunci, cine a putut sa patrunda cele ce sunt in ceruri?

17. Cine a cunoscut vointa Ta, daca Tu nu i-ai dat intelepciune si daca nu i-ai trimis de sus Duhul Tau cel Sfant?


18. Astfel, s-au facut drepte cararile celor de pe pamant si oamenii au invatat ceea ce este placut inaintea Ta, si prin intelepciune au cunoscut mantuirea"




MOBILITATEA
- Sfantul Ioan din Kronstadt



          Pamântul este stabil si rigid, desi se misca în jurul soarelui cu o mare viteza; apa este fluida si fluenta; aerul este mai „fluid”, mai subtil si mai fluent si se poate deplasa cu o mare rapiditate când se pun în miscare curentii atmosferici; lumina este si mai sensibila, se deplaseaza cu o si mai mare viteza decât apa si aerul, poate parcurge în spatiu, într-o secunda, distante inimaginabile. Daca lumina are o atât de mare mobilitate, putând parcurge spatii imense într-o durata de timp absolut neglijabila, cum ar trebui sa fie spiritul creat, cât de usor si de rapid si, în sfârsit, cum trebuie sa fie spiritul cel necreat, Duhul Sfânt, Domnul Însusi? Poate fi oare comensurabil? Daca lumina se raspândeste cu o iuteala uluitoare, cât de repede trebuie sa se raspândeasca în spiritele rationale create Lumina cea necreata, Izvorul oricarei lumini si a toata faptura. În sfârsit, cum cuprinde ea – Lumina cea atotfacatoare – toate fapturile Sale, noianul de lumi? Slava Tie, Lumina nematerialnica, necreata, care lumineaza pe tot omul care vine în lume (Ioan 1, 9)!

Sfantul Ioan din Kronstadt, Viata mea in Hristos, traducere de Boris Buzila, Ed. Sophia, Bucuresti, 2005, p. 54-55




APA MOARTA
- Sfantul Ioan din Kronstadt



            Astazi, învatatii au înaltat si înalta un idol urias, dând tuturor porunca sa i se închine, întocmai cum i se închina ei: scrisul care tagaduieste existenta lui Dumnezeu. Un duh necurat care ne atâta si ne pune în miscare trufasa, necredincioasa noastra ratiune pornita împotriva lui Dumnezeu. Diavolul e siret, vai, cât de siret este! El a descoperit, pasamite, în credinta crestina o idolatrie subtila, în raport cu tendintele si cu spiritul veacului acesta si cu gradul sau de dezvoltare intelectuala. Pe cât este de siret, pe atât este de nemernic! Cum îsi mai face mendrele în sarmana omenire, care si-a îndepartat inima de Hristos! Cu câta înversunare îi trage pe oameni spre iad, facând-o chiar cu funiile pe care si le-au împletit si nu înceteaza sa si le împleteasca oamenii însisi! Ne duce la pierzare prin propria noastra minte, cea care ar fi trebuit sa ne duca spre Dumnezeul cel viu si nemuritor! Cu propria noastra galeata scoatem apa moarta din fântâna desartei, oarbei întelepciuni a lumii acesteia, dându-ne sa bem noua si altora si noi o bem, fara sa ne treaca prin gând ca bem apa moarta.



Sfantul Ioan din Kronstadt, Viata mea in Hristos, traducere de Boris Buzila, Ed. Sophia, Bucuresti, 2005, p. 498-499




COMPOZITORI SI ASCULTATORI
- Compozitorul Arvo Part



          Oameni fara patimi nu exista în aceasta lume, nici printre compozitori, nici printre ascultatori. Fiecare e beat de duhul vremii, beat de sine.

Compozitorul Arvo Part, Cantul inimii – puterea cuvantului si a muzicii (AP), traducere de Laura Marcean & Olga Bersan, Ed. Sophia, Bucuresti, 2012, p. 64



Sursa: Pr. ALEXANDRU STANCIULESCU BARDA








Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu