PACE ÎN SPICE PE PLAI ROMÂNESC - FERGHETE

PACE ÎN SPICE PE PLAI ROMÂNESC

~*~

E IAR ŞI IAR

DAR DIN DAR

PE PLAI DE PACE şi RAI ROMÂNESC,

LITURGHIE-N SPICE DE FIRESC DUMNEZĂIESC,

DAN CĂPITAN PE PICIOR DE PLAI

ŞI MIORITICĂ GURĂ DE RAI

(UN ALTFEL DE POEM DE CÂNTARE A CÂNTĂRILOR DRAGOSTE ŞI DOR DE MĂRȚIŞOR, LA MĂRȚIŞOR)

E-n alb şi negru împletit cu dragoste şi dor,

aiest de veşnică primăvară: mărțişor,

e împletit îndemânatic şi teoretic enigmatic,

cu acel pios şi sfios practic: -"te iubesc" utrenie, cu vecernie, în liturghie de pace în spice,

cu dragoste, că unde dragoste e, Dumnezeu e,

ca să se împletească şi alb cu roşu, cocoşu,

din omăt, din fulguşori de nea plouați din nori, ninşi în dragoste şi dor de uşor şi greu

de la Ana la Caiafa cristofor-curcubeu purtat de la Alfa la beta şi omega,

deşi cel iubit: Eminescu se ştie: era mega-

om,

înflorind pentru norod ca un pom,

în echilibru ca fachirul - măscărici pe drod,

în exemplu de templu,

pur şi simplu de mare exemplu:

pro România Profundă şi mare

întru răsărit de soare de centenară  sărbătoare aniversară - flore de colț, comoară rară,

pentru neam şi țară,

deşi străinii cu colții lor de fiară

o încolțiră şi avar o fărămițară

şi-ntre ei tâlhăresc, țara, noastră dară: mândră,

egoist, fariseic şi fățarnic, nepragmatic şi nedialectic, o împărțiră, neomenesc, ca Iuda cel vânzător de Iisus,

ca să se îmbogățească, fire-ar de amarnic !

o împărțiră între ei țara noastră:

verde de albastră pe a Salvatorului Arcă,

chiar dacă această "laudă" de zestre verde de albastră,

nu era de vânzare, nu era de paradă.

Pace-n spice-n spice pe plai românesc când colțul ierbii iară şi iară regenerează ca maiastra phoenix şi zamolxis-de Dacie-felix să în florească țara şi la Mărțişor lângă zdreanță dedat să încolțească câte-un ou din nou şi din ou,

omorând vietatea, puiul, ce vroia prin ecloziune plină de înțelepcine,

ca gingaşă minune să iasă răsărind din ou,

ca un Hristos luminos prin botez renăscând ìntru Dumnezeu din nou

prinzând rădăcini de stejar,

în ocol de spectacol cu Arghezi la Mărțişor,

la curți de dragoste şi dor,

că însuşi strămoşii ne sfătuiesc molcom ardelenesc:

s-avem grijă de tot ce-i sfânt, folcloric şi tradițional românesc, chiar dacă unii indiferenți la ce grăiesc curat-murdar, c-ar fi: transilvan moldovenesc, valah, dar săraci cu duhul nu ştiu ce vorbesc, ce îngăimăcesc, totul fiind mană cerească, tezaur de patrimoniu national - avut strămoşesc,

moştenire amăestrei ponex - Zamolxis din România-Getoto-Dacia Felix

cu rai de plai de Dan-căpitan picior de plai şi gura de rai-România profundă şi mare întru răsărit de soare îmbrăcată în veşnică sărbăoare cu nuntă: muncitoare pe ogoare milenare ale noastre,

ladă de zestre verde de albastre.

~*~

PAVEL RATUNDEANU-FERGHETE