Rezerviştii provoacă o criză politică
majoră în Franţa
Petru Romoşan
01 Mai 2021
În România a
trecut aproape neobservată o scrisoare deschisă a militarilor francezi aflaţi
în rezervă. Scrisoarea a fost publicată mai întâi pe 14 aprilie 2021 pe un blog
(Place d’Armes) şi a fost reluată de săptămânalul conservator „Valeurs
actuelles”. „Tribuna” militarilor rezervişti a fost redactată şi semnată de
căpitanul Jean-Pierre Fabre-Bernadac, fost ofiţer „de l’Armée de Terre et de la
Gendarmerie”, autor a nouă cărţi. Marţi 27 aprilie 2021, luarea de poziţie a
militarilor rezervişti era deja contrasemnată de 30 de generali şi 2.500 de
militari de alte grade (după Ulysse Gosset, editorialist de politică
internaţională, citat de Patrick Sauce şi Clarisse Martin la bfmtv.com).
Tot marţi 27
aprilie 2021, la postul de radio-tv France Info, ministrul Apărării, Florence
Parly, a declarat că „a cerut şefului statului-major să aplice regulile
prevăzute în statutul militarilor, adică sancţiuni [...]. Cercetarea este în
curs şi sancţiunile vor veni”. Pe lângă cei 30 de generali, printre semnatari
se găsesc şi 78 de colonei. După cabinetul ministrului Apărării, sunt prevăzute
mai multe niveluri de sancţiuni în funcţie de statut şi de grade. Cel mai
cunoscut „protestatar” este Christian Piquemal, general de corp de armată, şef
legendar al Legiunii Străine. 20 dintre generalii în rezervă se găsesc, de
fapt, într-o situaţie intermediară pentru că pot fi oricând reactivaţi. Ei sunt
cei mai vizaţi de sancţiunile anunţate, decise, evident, la cererea
comandantului suprem al armatei, preşedintele Emmanuel Macron.
În vizorul
rezerviştilor sunt preşedintele Macron, guvernul său condus de un funcţionar
mediocru şi obedient, Jean Castex, partidul L.R.E.M. (un U.S.R.-P.L.U.S. cu
majoritate în Parlament), oligarhia care l-a adus în 2017 la putere pe Macron
şi media mainstream, total aservită, deţinută de nouă miliardari. Toţi aceşti
miliardari fac afaceri cu statul, stat pe care îl controlează prin preşedintele
Macron şi prin partidul L.R.E.M. fabricat din nimic în doar câteva luni.
Militarii vizează aceleaşi ţinte ca şi „Vestele galbene” („Vestele galbene”
sunt citate, de altfel, în scrisoarea lor).
Şeful
marelui stat-major, generalul François Lecointre, numit de preşedintele Macron
în iulie 2017 în locul celebrului general Pierre de Villiers, care a demisionat
cu zgomot (posibil candidat cu şanse la alegerile prezidenţiale din 2022 - deja
20 % opţiuni de vot, după I.F.O.P.), s-a executat şi a anunţat sancţiuni
exemplare. „Fiecare va trece printr-un consiliu militar superior”, a declarat
generalul Lecointre cotidianului Le Parisien. Sancţiunile cele mai severe vor
fi îndreptate împotriva celor mai mari grade.
Ce conţine
scrisoarea publicată în Valeurs actuelles ? Iată câteva fragmente:
„Scrisoare
deschisă adresată guvernanţilor noştri
Domnule
Preşedinte,
Doamnelor şi
Domnilor din Guvern,
Doamnelor şi
Domnilor parlamentari,
Situaţia e
gravă, Franţa e în pericol, mai multe primejdii de moarte o ameninţă. Noi care,
chiar la pensie fiind, rămânem soldaţi ai Franţei, nu putem, în circumstanţele
actuale, să fim indiferenţi la soarta frumoasei noastre ţări.
Drapelele
noastre tricolore nu sunt doar bucăţi de pânză, ele simbolizează tradiţia, de-a
lungul istoriei, a celor care, indiferent de culoarea pielii lor sau de
credinţele lor, au slujit Franţa şi şi-au dat viaţa pentru ea. Pe aceste
drapele găsim înscrise cu litere de aur cuvintele „Onoare şi Patrie”. Or,
onoarea noastră astăzi constă în a denunţa farâmiţarea care ne loveşte patria.
Fărâmiţare
care, printr-un anume antirasism, se afişează cu un unic scop : să creeze pe
teritoriul nostru o stare proastă şi chiar ură între comunităţi. Astăzi, unii
vorbesc de rasialism, de indigenism şi de teorii ale decolonizării, dar,
folosind aceşti termeni, tocmai războiul rasial e dorit de aceşti partizani
fanatici şi plini de ură. Ei ne dispreţuiesc ţara, tradiţiile ei, cultura ei şi
vor s-o vadă dizolvată, smulgându-i trecutul şi istoria. S-au pus pe treabă
luându-se de statui, de foste glorii militare şi civile, cercetând subiecte
vechi de secole.
Fărâmiţare
care, odată cu islamismul şi cu hoardele din periferii, provoacă separarea
multiplelor parcele ale naţiunii pentru a le transforma în teritorii supuse
unor dogme contrare Constituţiei noastre. [...] Cum spunea cardinalul Mercier,
primatul Belgiei: „Când prudenţa e peste tot, curajul nu e nicăieri”. Deci,
Doamnelor şi Domnilor, destul cu tergiversările, situaţia e gravă, sarcina de
îndeplinit e colosală : nu pierdeţi vremea şi fiţi siguri că suntem gata să
susţinem politicile care vor lua în considerare salvgardarea naţiunii.
În schimb, dacă
nu se face nimic, laxismul va continua să se răspândească inexorabil în
societate, provocând în cele din urmă o explozie şi intervenţia camarazilor
noştri activi într-o misiune periculoasă de apărare a valorilor noastre
civilizaţionale şi de punere la adăpost a compatrioţilor noştri pe teritoriul
naţional.
Se vede
deja, amânarea nu mai e posibilă – altfel, mâine războiul civil va pune capăt
acestui haos crescând, iar morţii, de care dumneavoastră veţi fi reponsabili,
se vor număra cu miile” (place-armes.fr/post/lettre-ouverte-a-nos-gouvernants).
Asistăm la
un puci ? Politicienii din L.R.E.M. şi, în general, susţinătorii preşedintelui
Macron s-au grăbit să reamintească faptul că scrisoarea militarilor rezervişti
a fost făcută publică în aceeaşi zi (14 aprilie) cu puciul de la Alger
împotriva generalului Charles de Gaulle cu 60 de ani în urmă. Mai mulţi
semnatari militari în rezervă sunt activişti ai partidului „Rassemblement
National” (R.N.) al lui Marine Le Pen, care şi-a declarat susţinerea pentru luarea
de poziţie a militarilor. Marine Le Pen a încercat să recupereze în folos
personal protestul militarilor, dar fără succes. Cel mai probabil beneficiar al
acestei mişcări va fi „cel de-al treilea om”, generalul Pierre de Villiers,
fost şef al marelui stat-major până în 2017. În 28 aprilie 2021 erau prezentate
pe blogul Place d’Armes primele 1.500 de semnături la vedere şi se indica şi
numărul total de semnături: 10.093.
Scrisoarea
militarilor francezi în rezervă ne aduce în memorie celebrul poem-cântec al lui
Boris Vian („Monsieur le President/ Je vous fais une lettre/ Que vous lirez
peut-être/ Si vous avez le temps...”) şi marchează o reacţie foarte puternică a
Franţei „regaliene”, cu tradiţiile şi patriotismul ei. După manifestaţiile
săptămânale ale „Vestelor galbene” care au durat mai bine de un an, armata
trece, iată, de partea poporului şi urmăreşte salvarea Franţei dintr-o criză
majoră şi de la un dezastru iminent.
https://www.art-emis.ro/jurnalistica/rezervistii-provoaca-o-criza-politica-majora-in-franta
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu