George Anca - SARASWATI

SARASWATI

GEORGE ANCA

Scenometrie

1

abia aştept să-mi termin piesa

comunismul mai al dracu' decât inchiziţia

mai bine animişti decât comunişti

ziduri groase ne ardem în regie

părinţi fractali pe foaie citească-şi fibre lucii

de două ori acide plointe sfinte Lucii

priveşte ceasul rece cu acul către nord

litanie nonsensul ademenitei mente

înfăţişare bhangul haşişul nebăut

răsară-ne deasupra-ale fumului amprente

semn mens imensă iasmă anomul hrisostom

icoana măr şi ceapă ardeiul alcool

alege-te din racii adâncului bonom

faci absolut totul să fii neînţeles

nu mai lătra mătrăguno

fugăream viezurii

mai bine nu ne-aţi mai omorî

şi atunci ce ne facem neomorâţi

te-am împuşcat cu tămâioare

mai criminal cine nu moare

iazagiul iazul n-are

surlarii mă-nconjor ah turcii

declicul teatrux

treaba teatremului

rândunica intersectează

scenometria prăpastie

plecai eu dânşii zburară

rochia mireasă iară

într-o aripă de cioară

vezi păpădii canoanele

de câte ori mă petrecuşi

din turci cu nemţi ci tot la ruşi

în Fecioară tata Hegel

am lume să-l aniversez pe tata

iarba-n mături sare ca la carte

ne şi rărim a ne mai junghia până la unu'

recunoaştere hegeliană în puşcărie

cu noi capitalul

din sud în est din sud în est

plusasem iar ultimul rest

când colo rostul de arest

chem nişte poeţi dacă vin

faceţi-vă normele şi la revedere

represiunea poeziei poezia represiunii

tranzacţia nu mă mai priveşte

a mai omorî pe podium

mă veţi vedea după moarte

nu vă supăraţi cunoaşteţi pe cineva din

București

cum nu m-am luat nici după mine

dar după criminalii în serie

dă bună-ziua mai multora

vino mai aproape arestează-mă

ciocăneşti

dinaintea acoperişului

de sub şapcă mă salutase de ce nu-l

bag în seamă cu greu îl recunoscui

să-i dau bani până mâine că-mi dă şapca

s-a mutat într-un sat din Conţeşti

stă cu prima nevastă a lui Preda

are băiatul ambasador la Casablanca

2

încarnarea moarte n-are

la a mia-ncarcerare

șapte sute șapteștrei

capitală ce mai vrei

teatru sus în Lal Bazar

la obor misionar

spânzurat Nanda Kumar

sud de fort Coolibazar

de mi-oi orbi elefantul

să mă înghită neantul

ne-a lăsat acel profet

cu latinul pe stilet

la opt sute șaizet

înainte chirilet

cu popia prin ruset

bulgăret athosichet

câtă lume dusă vine

precum sângele în vine

ce opaiț chinul arde

căpățânii de bombarde

nemurire getică

până la estetică

spune-mi mamă din mormânt

ce mai caut pe pământ

o să vin mai pe lumină

Durga puja nestrăină

caut și nu știu ce caut

elefantului mahaut

Gangele aerian

în curțile de banyan

termen mi se termină

cine te extermină

de-am trăit cu salutare

anului două miare

Doamne ce mă ierți o viață

și amurg mă iei în brață

ori pe mama ori pe tata

toată lumea e pe gata

n-am automobile în literatura mea

n-am nici o amărâtă de Dacie

înoată roua

toate în una

mării săruna

întunecă-te-ne

pe vapor cânte-ne

nu Circe nu porc

ba un film ca după Joyce

Bloom din Odiseu eroi-s

3

cor agon

agon

nu schimb tema ovidiană

rege regină în păsări

cor

rege Ceyx Alkyone

la oracol te imploră

nu te duce nu la proră

ia-o şi pe ea agone

agon

ce soartă pe regele peregrin

singur pe drum de oracol pornin’

cum îşi ferise regina că nu

o ia în călătorie acu

ea să apuce uscatul conjură

el în corabie dor îndură

se pune furtuna părintele

luceafăr nu-i ştie mormintele

cor

tu care zbori peste pădure

lăsând şi ţărm şi mare celorlalţ’

n-oi povesti din aripi ture-vure

un câine negru oilor de smalţ

agon

tu vei muri în drumul spre oracol

te-o plânge Alkyone metamorf

din oameni vă alegeţi alt miracol

cor

ce-ţi trebuia lăsând soţie

s-apuci pe ale sorţii unde

ce te ruga şi ea să vie

iubind-o n-o luai neunde

‘necându-te pe nume o strigai

de-au auzit despărţitorii

şi ea să te viseze-acasă hai

ci la trezire numai morţii zorii

agon

murise regele de se preschimbă

azi păsările i se frâng pe tron

din partea Alkyonei pe o limbă

nemaivorbită sieşi Kogaion

cor

înecându-ne coroane de spumă

ne umbresc luceferi

voi fiind cuplul Ceyx Alkyone

sunt vântul taică-tău luceafăr

tema respingerii durerii

s-o vindeţi după moartea mea

cădelniţele zvonesc

raiului noul venit

eparhia pescăruşilor

îngropându-ne mării

renunţăm la moarte

pentru înmormântare

agon

sunt grâu ciuguleşte pescăruşule

mai multe rugăciuni ca păcătoşi

se pleacă din samsara la domnul

harul păsăresc în cântec

închipui valurile

în locul meu

fericirea transformării

mării în pesăruş

4

(ambasadă)

cel mai tânăr era Demostene

omul acesta în care totul este vândut

aceaastă ființă fioroasă începu să bolborosească

mort de frică un exordiu obscur

fără să mai poată găsi șirul cuvintelor

când ne întorceam acasă din ambasadă

vorbi cu fiecare dintre noi

într-un chip neașteptat de politicos

unuia îi promitea să-i înlesnească un împrumut

altuia să-l facă strateg

pe mine mă fericea pentru talent

legiuitorul îndepărtează de la

purificarea lustrală din agora

pe cel ce refuză serviciul militar

pe cel lipsit de curaj și pe dezertor

și nu-i permite să fie încoronat

și nici să ia parte la sacrificiile publice

iar tu chemi în orchestră

pe timpul reprezentării tragediilor

pe cel ce a prădat dușmanilor templele

atenieni țineți seama de lucrurile pe care vi le-am spus

și de acelea pe care nu vi le-am spus și prin votul vostru

sprijiniți dreptatea și interesul statului

(Natya)

*

semnificațiile pătrund în auditori cu ajutorul

interpretării verbale gestuale și temperamentale

oh toate lucrurile s-au pătruns de acest miraj

starea emotivă stârnită de un înțeles aflat

în armonie cu sufletul pătrunde trupul

precum focul în lemnul uscat

mânie față încruntată față schimonosită de

de furie buze mușcate mâini lovite una

de alta și brațe amenințătoare

frica aparține femeilor și caracterelor inferioare

provenind din vinovăție față de superiori

fiare sălbatice și codri pustii

vederea elefanților sau șerpilor

amenințările vremea rea

noaptea întunecoasă auzirea bufniței

se va interpreta prin tremurul mâinilor

și picioarelor zvâcnetul inimii în măruntaie

gura uscată umezirea buzelor cu limba

sila trebuie subliniată prin acoperirea nasului

crisparea membrelor corpului

stinghereală și junghi la inimă

omul dezolat are ochii scăldați în lacrimi

chipul și ochii jalnici de oftat

stând ca yoghinul adâncit în meditație

omul suspicios are membrele tremurătoare

capul aplecat privește într-o parte și în alta

are limba scoasă și atârnând chipul pământiu

invidia se ivește la vederea norocului

prosperității inteligenței și exuberanței

jocurilor și desfătărilor altora

beția este moderată ușoară și josnică

unii bețivi cântă unii plâng unii râd

unii spun vorbe urâte alții dorm

grija se va interpreta prin suspine

răsuflare anevoioasă zbuciumul

gol în inimă neglijarea curățeniei neliniște

descumpănirea se naște din nenorocire

vătămare frică amintirea unei vechi dușmănii

se va interpreta prin tulburarea tuturor simțurilor

mulțumirea  înseamnă a te bucura de toate cele

de ascultat gustat pipăit văzut sau mirosit

ori întâlnite în cale și a nu te întrista de cele nedobândite

rușinarea se va reprezenta prin acoperirea feței

scrijelarea pământului roaderea unghiilor

pipăirea veșmintelor sau inelului

omul ce purcede la fapte nesăbuite

ca omorul sau vătămarea din lipsa de judecată

trebuie socotiți irascibili de către cei înțelepți

bucuria bărbaților se naște la atingerea celor de neatins

dobândirea averii sau reunirea cu cei dragi

ca și la împlinirea dorinței inimii lor

panica provine din semne rele rafale de vânt

ploaie foc elefanți turbați auzirea veștilor

bune sau rele atac al dușmanilor

aroganța provine din suveranitate

neam nobil frumusețe tinerețe

erudiție forță îmbogățire

se va interpreta prin iritare

dispreț dezaprobare nerăspundere

la întrebări și neacceptarea discuției

priviri peste umăr mișcări în toate părțile

ridiculizare vorbe jignitoare neascultarea superiorilor

și luarea lor în derâdere întreruperea vorbelor altora

disperarea la pesonaje de tip superior se va reda prin

căutarea unor tovarăși născocirea unui mijloc de scăpare

pierderea rigorii mintea dusă respirația anevoioasă

la cele de tip inferior prin alergare într-o parte și în alta

privirea împrejur gura uscată umezirea colțurilor gurii

somnolență respirație anevoioasă cugetare

visarea apare din scufundarea în somn desfătări senzuale

sau rătăcirea minții se va reprezenta cu ochii închiși

letargia simțurilor și vorbit în somn

resentimentul apare la bărbați energici

când sunt jigniți prin cei ce le sunt superiori

prin învățătură vitejie sau putere

disimularea întemeiată pe frică

se naște din fățărnicie înșelătorie se va reprezenta

prin dseconsiderare și vorbe în doi peri

violența apare când un hoț e prins furând

sau ca urmare a ofensei regelui interpretarea ei

se va face prin ucidere întemnițare lovire amenințare

certitudinea oamenilor se naște din înțelegerea

sensului feluritelor scripturi sau științe

interpretarea se va face prin instruirea discipolilor

otrăvirea slăbiciune tremurat arsuri

horcăit spume la gură prăbușirea

umerilor paralizia moartea

chibzuirea provine din îndoială cântărirea argumentelor

discuții în contradictoriu se va interpreta

prin ipoteze interogții deiberare planuri secrete

judecăți contrare cu privire la lucruri contrare

înțelepciunea e ceva bun

înțelepciunea e ceva rău

5

(epilogul Spătarului)

Spătarul vorbea latina greaca slavona turca italiana

filosofie matematici astronomie

oamenii din suita spătarului

cântau pentru chinezi cântecul Dunării în ruseşte

iar aceştia cântau la rândul lor melodii chinezeşti

marele autocrat al întregului imperiu chinez

întreabă dacă majestatea sa autocrată

a tuturor Rusiilor este sănătos

ce vârstă are majestatea sa ţarul ce talie şi de când domneşte

cincizeci înalt şi plin de calităţi alese treizeci

ce vârstă are domnia ta 40 filosofia matematica şi  trigonometria

majestatea sa era de talie mijlocie ciupit puternic

de vărsat foarte brun cu mici mustăţi negre

tronul era din lemn sculptat în relief

Nicolae confucian Dosoftei laozian

amândoi aromâni sub Dosithei

Nicolaus spatarius moldavus

vir et polyglottus et polypragmon

pereruditus moldo-vlah valah

luptau şi se certau nu atâta pentru viaţă

cât pentru paza şi starea limbei

şi încă până acum într’aceşti Daci şi Goţi

urmele limbei romane se păzesc

cărora acum pentru sciinţa bine

a săgeta Valahi le zicem

metoda audienţei reversibile

dubla curiozitate a diferenţei

n-aveai cum să te faci rus

n-aveai cum să nu te faci rus

după ce-ţi muri rusoaica

în munţii Pekinului nimicirea chinului

în munţii Gilortului nemurirea mortului

zidul e tao

tao nu e

zidul

nu piei de unde ai pornit-o

nu te mai naşti unde piei

nu câştigi război pupând duşman

nimeni nu ştie la ce e viaţa

s-o trăieşti sau s-o mori

în ce limbă în ce amintire

sugerată şi de vremuire

străinul pentru chinez un înţelept

femeia străină interzisă-n Canton

6

(studenții din Balaciu)

nu ne-avem nevoie

nici frumuseţe

piesa nici atât

ah prietenii mei

cât o mai fi de mers unu doi stâng drept

ne trezim mai greu şi nu mai prindem

parastasul

dacă ai şti să te însănătoşeşti

dacă ai vrea să te regenerezi

ai fost frumoasă şi inteligentă

ai scris şi ai tradus versuri

din Trakl şi Remy Venture

mi-a strâns ultima oară mâna

mi-e frică

să trăiesc

în România

nu să mor

pe forumuri

să fim prezenţi

şi să pozăm

în dizidenţi

moarte tuturor

celor ce

neagă

holocaustul

în sobă

arde mama

iar eu mă tai

cu lama

pe nici o ulicioară

nu ne mai  filosofară

ne împuşcară

a venit şarpele pe pământul României

nu cunosc pe nimeni nimeni nu mă cunoaşte

după ce plecară vânătorii

am delegat şi dintre noi

să ne termine ne-am

mai decimat şi înşine

7

(indodii)

stai lupe nu mă mânca

pân’ n-o răsări luna

de ţi-ar fi mintea-ntr-o parte

te-aş iubi până la moarte

iastă lume nu-i a me

ceialaltă nici aşe

vino bade vino dragă

că mi-i dor şi mi-i de grabă

du-mă doamne dup-aici

unde sunt zilele mici

când ni-aveam noi bade bine

erau calde râurile

de-ar fi mândra unde-i luna

mi-aş vedea-o-ntodeauna

nu bati doamni lumea

până ce-s eu într-însa

mă înţeapă ţânţarii în glezne

la încheieturile mâinilor şi pe frunte

îmi pun ciorapi cătuşe cască

altfel gol şi liber

tăinuindu-mă somnului

de după viaţă

mi-e drag de un secol de mijloc

ce va să vină pierzându-ne urma

vorba în dodii speranţa izvoarelor

jumătatea vieţii acesteia culeasă

de două capete de şerpi încăierate

printre licuricii străvechi

în lumina făcută zilei de apoi

toată noaptea tobele

mistice

fulgere

mistice

a murit la Plevna Ion

toată noaptea

Netaji mort la Taipeh

păsările

mistice

sânge bea în Himalaya

pisica sălbatică

toată noaptea dimineţi

mistice

Sion Sion şi biblii scrise

în carne doina plâns-ni-se

catolicei gratia plena

ave Maria Magdalena

apoi tot nebăuţi trezvie

porumbul scrumului ne fie

lumină harului fiind

împreunându-i-se ind

Sion Sion şi evanghelii

în carne suflet doina ce li-i

coordonată suprataxă

trăim în vreme de sintaxă

o să murim subordonaţi

pe un pământ bogat în fraţi

cât legăturile regente

se rup în dinţii de talente

mai multe suflete disjung

bătuta brâul câmpulung

ferice poem de odinioară

acum ecleziastul mă omoară

într-o latinească învelită subţioară

de o armată încă barbară

bătându-se din zori în nici o seară

când încă îi voi mulţumi lui dumnezeu

o să-mi aduc aminte de luceafărul

în versiune sanscrită rugându-l

să i-l dea lui Eminescu pentru revedere

8

(Saraswati)

spre a te întâlni însăţi îţi schimbi zilnic sariul

şi-ţi arzi singurătatea în soare de pe la prânz

acum stai întinsă în charpai şi acum intră măturătorul

nu te mişti ca-ntr-un somn la fel se mişcă şi el

începând de la umeri lunecând pe ciment până la genunchi

te ridici mâinile pe genunchi şi priveşti măturătorul

dându-i ordine galeşe cum să-şi facă meseria

scena durează mai mult decât ţi-ai închpui

m-oi fi-ntrebat de-i plătisei şi nu discreţia pariei

când începură călătoria numai doi inspectori

să fi clipit încă de dimineaţă înţelegerea masei

eu nu-ţi fac nici o vină şi chiar ţi-aş fi cerut iertare

nici la palmieri nu e lume a-mi înţelege vina

mi s-a-ntâmplat mai mereu să n-am cui îmi spune

răutatea să mor cu ea-n mine cum am trăit

te crezusem necredincioasă şi alte credinţe zilele

după ziua asta şi eşarfa ţi se va mai pierde

poate pântecul se va da soarelui până vine măturătorul

palmierilor încinşi le spun cât le va fi de urât

amestecându-mi genele cu frunzele lor şi razele soarelui

a doua zi după vasant mai mult de o lună înainte de Holi

cu plăcerea vechilor incesturi în neprotocolar remember

feţe altădată vibrând s-or mişca în hibernii de troică

duhul se va uda fiul va creşte tatăl se va arhitectura

norocul ne însoţeşte spre a exploda inutilitatea

nestricăciunii clătinată-i lumina-n tăria spinării

suspecte fumuri şi ocheade ochite la ţintă în teatru

decorul întrece linearitatea du-te-vino-urilor

vise în loc de schiţe şi locuri în aşteptarea modelelor

zadarnic mişcă-se ele-n de ele şi tot nimic

nu mai am timp de anecdotele trecătorilor şi rămânătorilor

rotunjitorilor înfrunzitorilor nedesfrunzitori ciorilor

mai e până se întoarce copila de la şcoală şi bărbatul din străinătate

întârzie şi măturătorrul e timp pentru a treia visare

eşti perfect singură indianitate între festivaluri

trei uşi te despart de ciocârlia din stânga-mi

adeveri-se-va bunătatea teatralităţii de nevoie

fantoma ploii de-odinioară trăznind fertilităţi sfioase

teanc astrogramele tanc incomunicabilitatea brânci ancore

diafanitatea aruncă ochii înapoi privirilor afunde horă

al treilea ochi s-a închis nu s-a deschis dă-mi nevedere

ori adormire aşa prin progresii ce nu-şi luară seama

jurământul călcat nici un pas a zbor adică nici pasăre

înnoptarea trişând ne-or trezi ielele de peste valuri

apăsătoare boieriile prisosul mântuit şi clipa spartă

încinge brâul pe după prunc şi moş ascunsa ascunselor

împestriţată foame de astre augurale căzând la ţanc

copil orfan şi ultim şi niciodată alăptat bătrân ca nimeni

n-ai ochi doar inimă şi ţi se bate astăzi laur

ghirlandei îi iei pulsul neobiceiului un bindi

ave-asasine haşiş asine sine măritişului tău

moarte în timpurii timpuri mai din timp ca timpul

vezi vei iscăli scrierea asta într-o potrivnică mană din bătrâni

cum blestemul ne venise de sus de unde nici mântuire nu pică

ziua de ieri zorii de presaseră din balcon în poartă ieşire-n somn

unul cu unul nici unul şi următorul sugerând urmaşi

vederea a treia se-nzilise asemănării-n nostalgice reîntâlniri

blânda renunţării preoteasă pedepsitoarelor aure ceartă

scârţâie halucinaţia încetinitului tuş al genunchilor

dreptatea ţi-a expirat mai ai de trăit consecinţele

habar n-ai ce-ai mai fi putut zice şi cui de la o vreme cât

să-ţi faci socoteala inexistenţei imediat şi fără testament

parcă ai mai văzut-o pe Sara uită-te spre seară la o maimă când

trece din urmă şi schimbi ochii când la una când la alta

binemărturisito şi tu de sine născătoare zi-i shakti

amestecându-te-n şiragul scalpurilor de pe pieptu-i

cât mai e loc şi-aşa în piesa de ţi-o joacă anti-trupa

salvează-te cu sâcul ce ţi-l auzi în lepra dimprejur

vă roagă ultim suflet de el să râdeţi măcar pozaţi a suflet

pauză abţine-te şi nu în silă nici mort gură-cască

ce zoga suedeză juma de oră şi te-ai dat cu palmierii

mai pune galbeni cleşti florali înneguraţi sub munte lubric

parcă-ai veni de undeva unde te-ndemni călătoriei iar

ţi se auzise moartea de înţeles că şi surzisei

de-ai zis de-nţelepciunea ha a bătrâneţii

şi tinereţea morţilor din cap până-n picioare

 ~*~