Raze de suflet pentru Sara

de Vasilica Grigoraș

DEDICAŢIE:

Nepoatei mele Sara Victoria, un dar de suflet pentru aniversarea a şase ani. Îi mulţumesc că este un copil cu totul special şi că-mi oferă prilejul de a-mi retrăi copilăria alături de ea şi împreună cu ea.

Îi doresc din adâncul sufletului o viaţă plină de darurile Domnului: credinţă lumină, iubire.

ARGUMENT

Reacţia Sarei la apariţia cărţii de poezii ”Raze de suflet pentru Sara”, editată la începutul anului 2012 a fost cumva neaşteptată. Pe lângă bucuria firească pe care şi-a manifestat-o atât de frumos cum numai ea ştie, a ”analizat” cartea cu deosebită atenţie şi seriozitate. A sesizat două aspecte pe care mi le-a adus la cunoştinţă: nu am aşezat poeziile cu privire la anotimpuri în ordinea desfăşurării lor pentru ca cei mici să  învăţe acest lucru şi nu am scris nicio poezie despre primăvară, anotimpul pe care Sara pur şi simplu îl adoră. Am găsit corecte ambele observaţii, drept pentru care am decis tipărirea unei a doua ediţii a cărţii.

Mulţumesc Sara !

V.G. 

***

 

CE ESTE PRIMĂVARA?

E-o ploaie caldă

Ce pământu-l scaldă.

Un curcubeu în zări

Zâmbind în culori.

Un cer senin,

Suflet de bucurie plin.

E-o şoaptă de vânt,

O pasăre cântând,

Un fluture ce zboară,

Un miel şi o mioară

Prin iarba verde, deasă

Moale  mătasă.

E-o rază de soare,

O petală de floare,

Un mugur de pom

Trezit din somn.

E-un magic vis

Multicolor  paradis.

***

PLOAIA

Într-o zi de primăvară,
Strop cu strop cerne afară.
Ploaia-i binefăcătoare            

De belşug aducătoare.

De la grădiniţă am plecat
Cu dorinţă de plimbat.
Am sărit cu chef de joacă
Din băltoacă în băltoacă.

Cu bunica pe-ndelete
Ne-am distrat ca două fete.

Însă când ne-am udat
Iute-n casă-am intrat.

E frumos, nu am ce zice,
Însă  ploaia este rece,
Nu e bine  mult a sta,
Că începi a  strănuta.

***

CA NATURA PRIMĂVARA

Fragezi obrăjorii,

Roziori precum bujorii.

Ochii strălucesc,

Zâmbet îngeresc.

Gureşă ca vrăbiuţa

Ce se scaldă, e guriţa.

Râsul vesel, cristalin,

Nasul, bobocel de crin.

Urechile par petale

De gingaşă floare.

Cum arată oare Sara ?

Ca natura primăvara.

***

VACANŢA DE VARĂ

În viteză vine vara
Îndragită mult de Sara.
Şi vacanţa e pe-aproape
Cu şoapte de fructe coapte.

În concediu, cu  părinţii
Pe potecă urcă munţii.
Că-i micuţă, nu-i nimica,
Ea o face pe voinica.

Dar ce-i place cel mai tare

Este să meargă la mare,

Să se joace ziua toată

În nisip și-apă sărată.

Merge mult şi la bunici,
Dar nu este mofturici.
Îi iubeşte mult de tot
C-o răsfaţă toţi, cât pot.

***

AL CUI ESTE SOARELE?

Doi copii la mare

Se certau în gura mare.

-Soarele e-al meu!

-Ba nu, e al meu!

Dar când cearta era-n toi,

Zbură pe lângă cei doi

Un fluture cu-aripi poleite,

Pudrate de raze-nsorite.

Din senin apăru şi-o albină,

Rochia de polen era plină

Bâzâitul oprindu-şi pe dată

Să tragă cu urechea la ceartă.

-Ei, dragi copii, încetaţi,

Că degeaba vă certaţi.

Soarele de viaţă dătător

Este-al nostru, al tuturor.

***


ÎN ZORI DE ZI

Cip-cirip, la fereastră

Bate-o pasăre măiastră.

- Cip, cip şi  cip-cirip,

Te-ai trezit, copil iubit?

Dar copilul se foieşte,

Geana somnului clipeşte

Şi o pasăre zăreşte

Cu penaj ca din poveste

Colorat, scănteietor

Şi cu tril  mângâietor.

-Hai, copile în grădină

Să te scalzi în lumină,

Să priveşti zorelele

Cum salută soarele.

Copilul zâmbind cu drag

Stă-n a dimineţii prag

Şi în zare face semne:

„Vino să mă scoli şi mâine”.

***

PLIMBARE ÎN PARC

În parc îmi place să mă plimb,

S-ascult al păsărilor cânt,

Să merg agale pe alei,

Să mângâi blânzii porumbei.

S-admir copacii fremătând,

Să-ngân natura murmurând.

Privirea să mi-o împrospătez

C-un ocean de plante verzi.

S-adun  lumină şi culoare,

Să mă bucur mult de  soare,

Că orice zi e-o sărbătoare

De rugăciune şi plimbare.

***

SPECTACOL DE TOAMNĂ

În parcuri şi pe străzi,

În grădini şi prin livezi,

Multă  lume-i adunată

Mare spectacol să vadă.

Vântul, fluier de energie

Cântă sârba peste glie,

Crengile dansează

Frunzele vibrează,

Jucăuşe se rotesc

Până când obosesc

Şi se-aştern în covor

Verde, roşu, gălbior.

Ce culori îngereşti!

Ce imagini de poveşti!

Fâş, fâş, fâş  sub picioare

Ce mistere se-ascund oare?

Toamna-n rolul principal

Adună ca la semnal,

Nuci, gutui, mere şi pere,

Struguri dansând în panere,

Şi le-oferă generoasă

Celor ce-au ieşit din casă

Să se bucure din plin

De spectacolul divin.

***

BUCURIILE  IERNII

După  toamna plumburie

Vine iarna argintie,

Care intră triumfală,

În caleaşca ei regală.
Falnică şi luminoasă,

Scutură neaua pufoasă,

De pe albul ei cojoc

Şi-o face covor de joc.

-Dragi fetiţe şi băieţi

Zarea-i plină de nămeţi,

Ce v-aşteaptă să veniţi

Zarva iernii s-o porniţi.
Sus, pe deal e-un derdeluş

Numai bun de săniuş.

Ori pe schiuri să zburaţi

Precum zmeii-naripaţi.

Sau veniţi lângă arcadă

Să vă bateţi cu zăpadă.

Şi apoi când obosiţi,

Om de nea să construiţi.

Ori pe-oglinda lacului

Să daţi viaţă dansului.

***

PRIETENA MEA PUSI        

Pusi, Pusi pisicuţă,                                         

Hai la mine în căsuţă,               

Să cunoşti o lume nouă,

Să ne  jucăm amândouă.

Pisicuţă curioasă,

Cu blăniţa de mătasă

Mă priveşti cu ochii verzi

Şi ce-ţi spun parcă nu crezi.

Treaba ta, dar în cutii                

Am sute de jucării

Şi-o să le invit îndată

La o joacă adevărată.

***

FURNICA 

Întâlnii lâng-o urzică

O furnică-aşa de mică,

Transpirată şi zorită,

Cu cămaşa prăfuită.

Mai încolo, pe cărare,

În a vântului suflare,

Zeci şi sute de furnici

Ca adevăraţi voinici

Cărau sacii câte doi,

Hrană pentru muşuroi,

Iarna dacă o fi geroasă

Să aibă de toate-n casă.

***

ALBINUŢA

În prisaca din grădină

Doamna Matcă e regină,

De suita ei hrănită,

Cocolită şi-ngrijită.

Albinele lucrătoare,

Prin miresmele de floare

Culeg galbenul polen 

Zumzăind un mic refren:

De la  plante melifere

Pregătim noi dulcea miere,

Ce-i izvor de sănătate

Când mănânci pe săturate.

***

SUNT O MARE MÂNCĂCIOASĂ

Noi la masă stăm cu toţii

Unchiul, buni şi părinţii.

Cu bunica mea  în casă

Sunt o mare mâncăcioasă.

Ea mă-mbie cu ciorbiţă,

Friptură sau tocăniţă, 

Şi cu proaspătă salată

De îmi lasă gura apă.

Cornuleţe, prăjituri,

Parcă am vreo şapte guri

Şi la urmă strig cât pot,

Buni, dă-mi te rog compot.

Buni-mi dă orice doresc

Eu pe loc îi mulţumesc:

Sarut mâna pentru masă

C-a fost foarte delicioasă.

***

FAMILIA MEA

Mama este numai una
Şi a mea este Alina.
Victor este tatăl meu,
Iar Victoria sunt eu.

Cînd mă ceartă bunăoară
Eu cer repede iertare.
Şi promit că sunt cuminte
Ş-ascult din cuvinte.

Lesne este a  promite,
Dar mai greu a ţine minte.
Mami, tatei îi şopti:
Doar am fost şi noi copii.

Mă-ngrijesc, mă ocrotesc,
De aceea îi iubesc.
Este mare veselie
La mine în familie.

***

BA NU, BA DA 

-Este ora şapte.

-Ba nu, vorbeşte-n şoapte!

-Ba da, te trezeşti!

-Ba nu, de mă iubeşti.

-Ba da, soare-n fereşti.

-Spală-te,  te rog!

-Ba nu, eşti pisălog.

-Ba da, cu apă şi săpun.

-Ba nu, somnul e bun.

-Ba da, ascultă, ce-ţi spun!

-Şi-apoi, la lăptic!

-Ba nu, mi-e bine-n pătuc.

-Ba da, la masă îndăzneşte!

-Ba nu, somnul mă topeşte.

-Ba da, mănâncă şi creşte!

Ba nu, prieten de copil

În pat stă tiptil.

Ba da, spun mama şi tata

Să se trezeasă fata.

BA DA, e-o vorbă bună,

S-o spunem împreună.

BA NU, e-o vorbă rea,

Să fugim de ea.

***

SFATURILE BUNICII

Când eşti mic,
Nu ştii nimic.
Cauţi şi nu găseşti,
Uneori mai şi greşeşti.

Nu înţelegeam de ce mereu
Nu pot să fac ce vreau eu.
Tare greu mi s-a părut
Toate cele de ştiut.

Până când bunica Ica,
A vorbit cu mititica,
Că cel mai bun lucru este
Ce se-nvaţă din poveţe.

Că pentru orice copil, se spune,
Există maniere bune.
Însă repede declar
Că nu-mi este foarte clar.

Dar bunica iubitoare
Mi-a spus să am răbdare.
Ba, mai mult, ea mi-a vorbit
Într- un mod mai desluşit.

Toate cele învăţăm,
Trebuie doar s-ascultăm.
Asta-i cheia potrivită
Pentr-o minte iscusită.

Eu o cred pe bunica mea
Şi-am s-ascult mereu de ea.
Aşa au ascultat şi părinţii mei,
Tare mândră sunt de ei!

***

SARA MEA NU-I SÂSÂITĂ

Când răsare soarele

Sara sare sforile,

Când în sus şi când în jos

Sub un soc mai somnoros.

Sara sare ca zvârluga,

Soarele îşi pune gluga,

Stropi de ploaie sună-n soc

Sar insectele la joc.

Sara fuge şi s-ascunde

Sss, ghici unde?

Sss, unde e sprinţara,

Cine ştie unde-i Sara?

Sprintenă în casă sare

Spunând “S“-ul cât mai tare.

”Sara mea nu-i sâsâită!”

Sare mami şi-o sarută.

***

PĂPUŞA

O păpuşă este Puşa

Cu un şut deschide uşa
Iese şuşotind afară
Cu şoşonii pentru şcoală.

În şoşoni are şosete
De-alea roşii pentru fete.
Soricelul Şuşa şuieră

Puşa rău se sperie.

-Ssst, păpuşă dragălaşă,
Nu ţipa precum o laşă!

Şuier, da-i o şmecherie

Şopteşte şoricelul-jucărie.

***

ANCUŢA

Ţi-am spus eu oare
Că sunt o fetiţă mare?
Fiindcă merg la grădiniţă,
Ţopa, ţopa pe străduţă.

Căţelul meu Neghiniţă

Vrea şi el la grădiniţă,

Ţanţoş ţine coada sus

Doar ţţ are de spus.

 Miţurică miţurică

 O lăţoasă de pisică

 Mieuna ţâşnind drăguţă

“Eu mă ţin de voi, Ancuţă”.

***

LA JOACĂ 

În fiecare joi
Joaca noastră este-n toi.
În jurul unui jar aprins
Cu toţii în joc ne-am prins.

Jan ca un june a fugit
Şi genunchiul  şi-a julit.
Jale mare a urmat
Pentru Jan cel supărat.

***

ZÂNA

Într-o zi de raze plină,

Am zărit în grădină,

Zăbovind pe o zambilă

O zână cât o albină.

Ea zburase prin văzduh,

Obosită de zăduh. 

Părul cu zulufi de soare

Scânteia din zare-n zare.

Gura roz,  o zmeurea

Ochii verzi de peruzea.

Bluza ca o fină pânză

Era doar o verde frunză,

Aripile de zorele

Cu zefir zimţat pe ele,

Zvelte, ca un zepelin

Zumzăiau uşor şi lin.

-Zână dragă, hai în zbor

Să zorim către izvor,

Să zburdăm, prin stropii mii

Zvăpăiaţi şi zglobii.

Zâmbind, zâna pe furiş

Se-azvântă în zmeuriş

Şi de-acolo în zig-zag,

Zbrr, zvâcni în vârf de fag.