Ion Coja - Mircea Eliade crede în biruinţa Mişcării Legionare

 

Mircea Eliade crede în biruinţa Mişcării Legionare

      Dl. Mircea Eliade, membru al Societăţii scriitorilor români, a binevoit să ne răspundă următoarele la ancheta ziarului nostru: „De ce cred în biruinţa Mişcării Legionare?”

Cred în destinul neamului românesc ─ de aceea cred în biruinţa Mişcării Legionare. Un neam care a dovedit uriaşe puteri de creaţie, în toate nivelurile realităţii, nu poate naufragia la periferia istoriei, într-o democraţie balcanizată şi într-o catastrofă civilă. Puţine neamuri europene au fost înzestrate de Dumnezeu cu atâtea virtuţi ca neamul românesc. Unitatea lingvistică este aproape un miracol (limba română este singura limbă romanică fără dialecte). Românii au fost cei mai buni creatori de State din sud-estul Europei. Puterea de creaţie spirituală a neamului nostru stă mărturie în folclor, în arta populară, în sensibilitatea religioasă. Un neam hărăzit cu atâtea virtuţi ─ biologice, civile, spirituale ─ poate el pieri fără să-şi fi împlinit marea sa misiune istorică? Oricât de mare ar fi vina părinţilor noştri, pedeapsa ar fi neînduplecată. Nu pot crede că neamul românesc a rezistat o mie de ani cu arma în mână, ca să piară ca un laş, astăzi, îmbătat de vorbe şi alcool, imbecilizat de mizerie şi paralizat de trădare. Cine nu se îndoieşte de destinul neamului nostru, nu se poate îndoi de biruinţa Mişcării Legionare.

Cred în biruinţă pentru că, înainte de toate, cred în biruinţa duhului creştin. O mişcare izvorâtă şi alimentată de spiritualitatea creştină, o revoluţie spirituală care luptă în primul rând împotriva păcatului şi nevredniciei ─ nu este o mişcare politică. Ea este o revoluţie creştină. Cuvântul Mântuitorului a fost înţeles şi trăit în felurite chipuri, de către toate neamurile creştine, de-a lungul istoriei. Dar niciodată un neam întreg n-a trăit o revoluţie creştină cu toată fiinţa sa; niciodată cuvântul Mântuitorului n-a fost înţeles ca o revoluţie a forţelor sufleteşti împotriva păcatelor şi slăbiciunii cărnii.

Astăzi lumea întreagă stă sub semnul revoluţiei. Dar în timp ce alte popoare trăiesc această revoluţie în numele luptei de clasă şi al primatului economic (comunismul) sau al Statului (fascismul) sau al rasei (hitlerismul), Mişcarea Legionară s-a născut sub semnul Arhanghelului Mihail, şi va birui prin harul dumnezeiesc.

De aceea, în timp ce toate revoluţiile contemporane sunt politice, revoluţia legionară este spirituală şi creştină. În timp ce toate revoluţiile contemporane au ca scop cucerirea puterii de către o clasă socială sau de către un om, revoluţia legionară are drept ţintă supremă: mântuirea neamului, împăcarea neamului românesc cu Dumnezeu, cum a spus Căpitanul. De aceea sensul Mişcării Legionare se deosebeşte de tot ceea ce s-a făcut până astăzi în istorie, şi biruinţa legionară va aduce după sine nu numai restaurarea virtuţilor neamului nostru, o Românie vrednică, demnă şi puternică ─ ci va crea un om nou, corespunzător unui nou tip de viaţă omogenă.

Omul nou nu s-a născut niciodată dintr-o mişcare politică ─ ci întotdeauna dintr-o revoluţie spirituală, dintr-o vastă prefacere lăuntrică. Aşa s-a născut omul nou al Creştinismului, al Renaşterii etc., dintr-un desăvârşit primat al spiritului împotriva temporalului, dintr-o biruinţă a duhului împotriva cărnii. Omul nou se naşte printr-o adevărată trăire şi fructificare a libertăţii. Cred în biruinţa Mişcării Legionare pentru că cred în libertate, în puterea sufletului împotriva determinismului biologic şi economic. Cei care vin în Legiune vin pentru că se simt liberi. Instinctele lor de conservare, laşităţile care zac în sufletul fiecăruia, frica ─ toate acestea sunt înfrânte. Legionarul nu mai e robul determinismului şi al instinctelor biologice. El ştie că „n-are nici un interes”, că „n-are nimic de câştigat”, integrându-se în Legiune. Dimpotrivă, ştie că va fi lovit în interesele lui, că viaţa va fi mai grea, că poate va intra în temniţe, sau poate va da piept chiar cu moartea. Toate „interesele” şi instinctele acestea care „determină” viaţa fiecărui om, sunt înfrânte prin marele gest de libertate al aderării la Mişcarea Legionară. Se poate spune, fără urmă de paradox, că singurii oameni care cunosc şi trăiesc libertatea sunt astăzi, în România, legionarii. (s.n.)

Cei care nu cunosc Legiunea, ca şi cei care luptă împotriva ei, continuă să vorbească despre „dictatură” şi se miră că tinerii intelectuali aderă cu atâta spontaneitate la o mişcare în care „personalitatea” este strivită şi libertatea suprimată. Am avut prilejul să mă ocup altădată de subita admiraţie a oamenilor noştri politici pentru „personalitate”, de teama lor că în România nu se vor mai putea ridica „personalităţile”. Îi întrebam atunci câte „personalităţi” a creat regimul libertăţii lor. Unde sunt? Care sunt? Şi mai întrebam ce au făcut politicienii noştri pentru oamenii cu adevărat „personalitate”, care au ieşit la lumină prin munca, geniul sau talentul lor, şi au fost osândiţi la o viaţă de mediocritate şi jertfă. Ce au făcut politicienii noştri, din toate partidele, pentru un Lucian Blaga sau Aron Cotruş, un Camil Petrescu, un Perpessicius şi alţii? Ce-au făcut politicienii pentru generaţia tânără de cărturari, artişti, tehnicieni şi gânditori? Care este tânărul cu „personalitate” pe care l-a descoperit vreun partid politic şi l-a pus la locul pe care-l merită, i-a dat putinţa să-şi fructifice inteligenţa, sau talentul pentru binele obştesc? Eu ştiu că au fost „descoperiţi” o sumă de afacerişti precoci, secretari „inteligenţi” şi lichele domestice, cu care s-au „întinerit” cadrele partidelor.

Apologeţii aceştia de ultimă oră ai „personalităţii” sunt tot atât de ridicoli pe cât sunt de ipocriţi. Le aminteam cu alt prilej că în cele mai disciplinate şi mai severe ordine călugăreşti catolice s-au putut înălţa totuşi destule personalităţi. Un Thomas din Aquino nu seamănă cu un Francisc din Assisi, un Bonaventura cu un François de Salle. Personalitatea creşte şi rodeşte pretutindeni, şi cu cât e mai severă disciplina, cu atât „personalitatea” se defineşte mai precis. Disciplina nu e tot una cu „dictatura”, cum lasă a se-nţelege ponegritorii Legiunii. Disciplina creşte şi promovează personalităţile ─ pentru că orice act de ascultare poate fi un act de comandă asupra ta însuţi, asupra instinctelor sau anarhiei tale lăuntrice. Actul de ascultare îţi dă ţie comanda asupra bestiei din tine, asupra vieţii biologice care încearcă să te menţină în evaziv, în comoditate, în căldicel. Disciplina te întăreşte pe tine, îţi făureşte personalitatea. De aceea cavalerii medievali şi feudali au fost atât de liberi şi de dârzi; pentru că juraseră credinţă (fides, Trust, Trieve) unui şef…

Cred în biruinţa Mişcării Legionare pentru că cred în dragoste. Dragostea singură preface bestia în om, înlocuind instinctele prin libertate. Dilige et quod vis fac, spune Fericitul Augustin: „iubeşte şi fă ce vrei!”. Cel care iubeşte cu adevărat e liber. Dar dragostea transfigurează pe om şi libertatea pe care şi-o dobândeşte insul iubind nu va stânjeni pe nimeni, nu va face să sufere pe nimeni. Legionarii nu sunt numai camarazi, sunt fraţi. Şi este atât de puternic valul de dragoste, încât, dacă n-ar decât el singur şi tot ar trebui să nădăjduim în învierea neamului românesc, adică în biruinţa Mişcării Legionare.

Cred în destinul neamului nostru; cred în revoluţia creştină a omului nou; cred în libertate, în personalitate şi în dragoste. De aceea cred în biruinţa Mişcării Legionare, într-o Românie mândră şi puternică, într-un stil nou de viaţă, care va transforma în valori spirituale de universală circulaţie bogăţia sufletului românesc.

Mircea Eliade, Buna Vestire,     an I(1937), Dec.17, nr.244, p.1-2.

ALIANTA FAMILIILOR - SACRILEGIU SAU SACRELITATE IN BARCELONA?

 

SACRILEGIU SAU SACRELITATE IN BARCELONA?

Iunie 25,  2026

 

Catedrala La Sagrada Familia din Barcelona a atras recent atentia publicului international cu prilejul vizitei Papei acolo si inaugurarea a inca unui corp al acestei catedrale a carei constructie a inceput acum 144 de ani si inca continua. Unii vad in aceasta imensa constructie sacralitate, altii un sacrilegiu. Cert este ca in 1882 cind constructia a fost inceputa, perspectiva a fost unanima: se construieste un Lacas de Inchinare dedicat relatiei omului pacatos cu Dumnezeu. Astazi, tentatia celor mai multi este sa vada in catedrala neterminata un vast santier de lucru care in final va fi un “theme park / parc tematic” pentru atractia turistilor. Cei din urma isi au justificarea lor: anual 5 milioane de turisti din toata lumea cumpara bilete pentru vizitarea catedralei, si  alte milioane petrec timp in jurul catedralei fie admirind minunatiile catedralei fie petrecind timpul in trivialitati. 

Catedrala e cea mai inalta biserica din lume. A fost proiectata de arhitectul Antoni Gaudi. In 1926, Gaudi a murit, iar planurile lui arhitecturale au fost toate distruse in 1936 in perioada Razboiului Civil Spaniol. Distrugatorii au fost anarhisti comunisti anti-clerici care au devastat cladirea, au dat foc unor portiuni ale cladirii si au ars plansele arhitecturale ale lui Gaudi.

Wall Street Journal a publicat un dosar privind Sagrada Familia pe 7 iunie. Redam portiuni din text in traducere romana. Linkul acesta duce la textul intreg in engleza: https://www.wsj.com/world/europe/barcelonas-sagrada-familia-nears-completionand-inflames-a-tourism-backlash-ae32e57b?mod=Searchresults&pos=1&page=1*

In Barcelona, turistii admira cladirile crestine, dar ramin pasivi la mesajul crestinismului

Sagrada Família din Barcelona se apropie de finalizare și pe alocuri provoacă reacții negative:  turismul  excesiv. Vizita Papei Leon din această săptămână marchează o piatră de hotar pentru o minune arhitecturală a cărei popularitate virala îi deranjaza profund pe unii localnici. Bazilica Sagrada Família se apropie de finalizare după 144 de ani de lucrări, Papa Leon al XIV-lea urmând să inaugureze cel mai înalt turn al bisericii. Este unul dintre cele mai faimoase șantiere de construcții din lume. Nu toată lumea din Barcelona, insa, sărbătorește. În timp ce acest oraș îl primește pe Papa Leon al XIV-lea pentru inaugurarea celui mai înalt turn al bisericii, s-a produs  o prăpastie evidentă între viziunea religioasă care a inspirat clădirea și magnetul turistic mondial care ea a devenit.

Sagrada Família este capodopera strălucitului arhitect și designer catalan Antoni Gaudí, care a murit acum 100 de ani și ale cărui clădiri sinuoase și excentrice sunt sinonime cu Barcelona. Dar astăzi, cea mai vizitată atracție turistică din Spania a devenit un simbol al problemei turismului excesiv din Europa. Localnicii frustrați au organizat adesea proteste în jurul ei, uneori stropind turiștii cu pistoale cu apă. „Ambiția lui Gaudí a fost să scrie Biblia în piatră”, a spus Gijs van Hensbergen, autorul unei biografii a arhitectului catalan. „Niciodată nu ar fi putut prezice așa ceva.”

Într-o vizită recentă, a fost greu de decis ce era mai suprarealist in preajma bisericii: statuile sculptate cu melci, cameleoni și țestoase care decorează exteriorul bisericii sau scena de circ din jurul ei. Un grup interpreta un jazz vioi, în timp ce un om făcea bule gigantice cu o pereche de bețe, iar clovnii vindeau animale din baloane. O turistă din Kazahstan a filmat un videoclip pe Instagram în care dansa, având biserica ca fundal. Ea spera că acest lucru va ajuta la creșterea numărului de clicuri. „Este un loc foarte popular”, a spus ea. Artiștii stradali și ghizii turistici se adresează mulțimilor de turiști care se revarsă în zona înconjurătoare.

Catedrala: o povestire a Bibliei in imagini de piatra

Din 1882 pina acum, Catedrala Familia Sagrada este o povestire a Bibliei in piatra. Dar Fundația religioasă privată care administrează Sagrada Família a luat măsuri pentru a atenua haosul. Biletele trebuie achiziționate online pentru anumite intervale orare, numărul de vizitatori simultani este limitat la 1.500, iar recent a fost introdusă o „oră a liniștii” zilnică de dimineață pentru a facilita rugăciunea și contemplarea.

Dar, pe lângă cele cinci milioane de oameni care cumpără bilete anual pentru a intra în biserică, alte milioane de vizitatori vin să se învârtească în afara ei, iar fundația spune că nu prea poate face nimic în privința asta. Vizitatori din întreaga lume sunt atrași de amploarea și stranietatea bazilicii. Exteriorul ornamentat, cu turnurile sale conice și fațadele multiple, are o calitate aproape organică.

Sculpturi elaborate înfățișează viața lui Isus de la naștere până la răstignire. Detalii ciudate sunt încorporate peste tot, inclusiv o statuie a unui anarhist care ține o grenadă de mână, o referință la violența politică din timpul vieții lui Gaudí. Varietati de grâu, diferite soiuri de struguri și coșuri colorate cu smochine, rodii și alte fructe stau deasupra turlelor și a altor structuri.

Proiectele lui Gaudí au fost realizate în detalii complexe, de la coloanele navei centrale până la vitraliile și tavanul cupolei centrale. Arhitecții care au lucrat la finalizarea viziunii lui Gaudí au folosit modelarea computerizată pentru a testa stabilitatea desenelor sale geometrice și au descoperit că Gaudí știa exact ce făcea. „A realizat aceste forme organice, care sunt foarte caracteristice arhitecturii sale, dar folosind reguli foarte stricte”, a spus Mauricio Cortés, un arhitect care a lucrat la finalizarea bisericii în ultimele două decenii.

Predecesorul Papei Leon, Papa Francisc, l-a pus anul trecut pe Gaudí pe lista de canonizare, un proces în mai multe etape care depinde de confirmarea de către Biserica Catolică. Este o recunoaștere importantă a talentului arhitectural al lui Gaudí și a devoțiunii religioase care a inspirat Sagrada Familia.

Comunistii distrug planurile arhitecturale ale lui Gaudi

Gaudi, insa, persista. Gaudí știa că nu va trăi până la finalizarea lui Sagrada Família. Lucrările au început în 1882 și au durat atât de mult din cauza complexității extreme a bisericii, a dependenței de finanțare privată și a întreruperilor repetate ale istoriei. Majoritatea machetelor și planurilor originale din ipsos ale lui Gaudí au fost distruse în 1936 în timpul Războiului Civil Spaniol, lăsându-i pe succesorii săi să reconstituie ce puteau și să umple golurile.

Banii au fost mult timp o problemă. Ideea inițială a fost de a finanța Sagrada Família prin donații din partea oamenilor care își ispășeau păcatele. În cele din urmă, vânzarea de bilete a devenit mai importantă, mai ales după ce Jocurile Olimpice din 1992 au plasat Barcelona pe harta turistică globală. Lucrările sunt acum finanțate aproape în întregime din vânzarea de bilete, ceea ce o transformă într-o atracție turistică pentru care turiștii plătesc literalmente pentru a o construi.

Deși vizita lui Papa Leo va marca finalizarea structurii centrale, aceasta este acum cea mai înaltă biserică din lume, finalizarea tuturor detaliilor urmând să dureze mulți ani. Cea mai mare piesă lipsă este intrarea principală a bisericii, cunoscută sub numele de Fațada Gloriei, pe care Gaudí a avut-o în vedere în vârful unei scări monumentale. Când a planificat inițial biserica, amplasamentul se afla la periferia Barcelonei, înconjurat de capre care pășteau. Orașul în expansiune a înghițit de mult zona. Construirea scării principale astăzi ar necesita demolarea a sute de apartamente și magazine.

Va oferim din nou linkul catre versiunea engleza a articolului: https://www.wsj.com/world/europe/barcelonas-sagrada-familia-nears-completionand-inflames-a-tourism-backlash-ae32e57b?mod=Searchresults&pos=1&page=1

ARTICOLUL 16 DIN DECLARATIA UNIVERSALA A DREPTURILOR OMULUI 

Articolul 16 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului afirma: "Cu incepere de la implinirea virstei legale, barbatul si femeia, fara nici o restrictie in ce priveste rasa, nationalitatea sau religia, au dreptul de a se casatori si de a intemeia o familie. ... Familia constituie elementul natural si fundamental al societatii si are dreptul la ocrotire din partea societatii si a statului". Familia romana isi cere drepturile. Aceste drepturi le pledam, le-am pledat din 2006 incoace, si vom continua sa le pledam. Sunt cele mai pretioase dintre drepturi dar si cele mai abuzate azi. Pretuiti-le!

ALIANTA FAMILIILOR DIN ROMANIA
Str. Zmeica nr. 12, sector 4, Bucuresti
Fax 0318.153.082
www.alianta-familiilor.ro

DV Marin - Ziarul Meridianul nr 26 de joi 25 iunie 2026