cătălin afrăsinei - rembrandt la lecția de anatomie după descartes

 

rembrandt la lecția de anatomie după descartes

 

 

~*~

 

rembrandt a luat cuvântul l-a muiat puțin cu scuipat și a spus

dacă trebuie să dăm definiția omului în spirit necabotin

cartezian vreau să evidențiez cu roșu

omul nu este această mare fierbinte din care țâșnesc răpitori

și nici mușcătura taipanului invocat de aborigeni

dansând printre șamanice focuri

și nici acest trup de carne mai sărată sau nu

în tot cazul dacă-ți plesnește cineva un pumn în față

începi a defini omul ca o pasiune geloasă

dacă-ți articulează o palmă albă neagră sau galbenă

îți vei putea contempla faptele dintr-o viață anterioară a ta sau a altora

lecturând fără lentile de contact ziarul de dimineață la cafeaua de slăbit

fix 30 de kg cât să mai poți face umbră pământului

dar acesta e un semn bun doar nu vei fi dorind cumva să fii definit la cacealma

încasând potul dintr-o indolentă trișare  a destinului

care ți-a făcut ochi dulci și nu ai reacționat pe măsura așteptărilor celorlalți

dacă-ți scoate un rinichi nu te îngrijora deloc

îți pune la încercare generozitatea

și vrea să știe dacă nu cumva ești o forță a naturii

care aspiră la perfecțiunea tuturor muritorilor

dacă-ți vrea inima palpitând de emoție

e lucru binecuvântat să fii fericit pe lumea aceasta

vei avea de-a face numai și numai cu oameni culți

care-au citit de-a fir a păr învățăturile creștine

din sfântul părinte ioan paul al II-lea plinindu-se

cuvântul care spune că lumea valorează exact

cât înseamnă inima ta dacă ai mai ajuns la proba finală

cea cu pistolul la tâmplă e semn divin

că el destinul iubește adevărul

mai mult decât orișice pradă din lumea aceasta

iar dacă n-a mai rămas nimic de prădat pe la noi

se practică teleportarea prin toate sistemele galactice

după îndelungi încordări și seculare fapte nu vorbe

prin fereastra deschisă dacă mai există fereastră

vine îngerul fâl-fâl să-ți însoțescă sufletul

sigur te vor crede beat dar mai poți chema poliția antidrog

sau pe duhovnicii de la tanacu nevinovați se-nțelege

aflați momentan în liga a patra

la campionatul național de fotbal

pe sub zăpadă îți va răspunde mesageria vocală

donați vă rugăm ultimul bănuț

pentru catedrala mântuirii neamului

 

 

~*~

cătălin afrăsinei

Culese de Ioan Miclău-Gepianu - Cântece și Colinde Românești

 

DE SFINTELE SĂRBĂTORI ALE NAȘTERII

MÂNTUITORULUI IISUS HRISTOS

- Cântece și Colinde Românești -

 

HRISTOS S-A NĂSCUT

 

Astăzi s-a născut Hristos

 

 

~*~

 

Astăzi s-a născut Hristos

Mesia chip luminos,

Lăudați și cântați

Și vă bucurați.

Mititel, înfășățel

In scutec de bumbăcel,

Lăudați și cântați

Și vă bucurați

Vântul bate, nu-L răzbate,

Neaua ninge, nu-L atinge,

Lăudați și cântați

Și vă bucurați.

 

Trei Păstori se întâlniră

 

Trei păstori se întâlniră/ bis

Raza soarelui, floarea soarelui,

Și așa se sfătuiră:

Haideți fraților să mergem/ bis

Raza soarelui, floarea soarelui,

Floricele să culegem

Și să facem o cunună/ bis

Raza soarelui, floarea soarelui,

S-o-mpletim cu voie bună

Și s-o ducem lui Hristos/ bis

Raza soarelui, floarea soarelui,

Să ne fie de folos,

Nouă și la neamul nost/ bis

Raza soarelui, floarea soarelui,

De nașterea lui Hristos

 

Blândul Păstor

 

Odată L-am văzut trecând

Cu turma pe păstorul blând,

Mergea cu dânsa la izvor,

Blândul păstor, blândul păstor.

Pe-o oaie ce căzuse jos

A ridicat-o el frumos

Ș-a dus-o-n brațe iubitor,

Ca un păstor, ca un păstor.

El le-a iubit cu dor nespus

Și viața pentru oi și-a pus

Și pentru mântuirea lor,

Blândul păstor, blândul păstor.

 

STEAUA SUS RĂSARE

 

Steaua sus răsare

Ca o taină mare,

Steaua strălucește

Și lumii vestește.

 

Steaua luminează

Și adeverează,

Că astăzi Curata,

Preanevinovata.

 

Fecioara Maria

Naște pe Mesia

În țara vestită

Betleem numită.

 

Magii cum zăriră

Steaua și porniră,

Mergând după rază

Pe Hristos să-L vază.

 

Și dacă sosiră

Îndată-L găsiră,

La dânsul intrară

Și I se-nchinară.

 

Cu daruri gătite

Lui Hristos menite,

Luând fiecare

Bucurie mare.

 

Care bucurie

Și aici să fie,

De la tinerețe

Pân-la bătrânețe.

 

SUS BOIERI, NU MAI DORMIȚI!

 

Sus, boieri, nu mai dormiți!

Vremea e să vă gătiți,

Casa să vi-o măturați, leru-, ler,

Și masa s-o încărcați, lerui, ler.

 

Că umblăm și colindăm

Și pre Domnul căutăm,

Din seara Ajunului, lerui, ler,

Până-ntr-a Crăciunului, lerui, ler.

 

Că s-a născut Domn prea bun

În sălașul lui Crăciun,

Că s-a născut Domn frumos, lerui, ler,

Numele lui e Hristos, lerui, ler.

 

SCULAȚI, SCULAȚI, BOIERI MARI!

 

Sculați, sculați, boieri mari,

Florile dalbe flori

Sculați voi, români plugari

Florile dalbe flori.

 

Că vă vin colindători

Florile dalbe flori

Noaptea pe la cântători

Florile dalbe flori.

 

Și v-aduc pe Dumnezeu

Florile dalbe flori

Să vă mântuie de rău

Florile dalbe flori.

 

Un Dumnezeu nou născut

Florile dalbe flori

Cu flori de crin înnăscut

Florile dalbe flori

 

Dumnezeu adevărat

Florile dalbe flori

Soare-n raze luminat

Florile dalbe flori

 

SUS LA POARTA RAIULUI

 

Sus la poarta Raiului,

Poarta Raiului,

Paște turma Tatălui

Turma Tatălui.

 

Refren:

Linu-i lin și iarăși lin,

Bate vântul frunza lin

Lin și iarăș lin

 

Dar la turmă cine stă,

Oare cine stă,

Stă chiar Maica Precista

Maica Precista.

 

Refren:

Linu-i lin și iarăș lin

Bate vântul frunza lin,

Lin și iarăș lin.

 

Copilașul când dormea

Puiul când dormea

Maica Sfântă lin cânta

Maica lin cânta

 

Refren:

Linu-i lin și iarăș lin,

Bate vântul frunza lin,

Lin și iarăș lin.

 

RĂMUREA DE CETIOARĂ

 

Cununiță grâu de aur

O urare peste plaiuri

O urare de ani buni

Cum e dat de la străbuni.

 

Rămurea de măr în floare

Luminată de urare,

Cu-noirea anului

La casa românului.

 

Rămurea de cetioară

O urare peste țară,

De pe munți din Caraiman

Zicem țării la mulți ani.

 

VENIȚI ASTĂZI CREDINCIOȘII

 

Veniți astăzi, credincioșii,

Să săltăm, să săltăm,

De nașterea lui Hristos

Ne bucurăm.

 

Veniți cu toți pe Mesia

Să-L vedem, să-L vedem

Pe Hristos cu umilință

Să-L lăudăm.

 

Că El astăzi în Betleem

S-a născut, s-a născut,

Precum au vestit prorocii,

De demult.

 

Îngeri și păstori cântare

Au adus, au adus;

Și noi să-i cântăm mărire

Întru cel de sus.

 

Pace și bunăvoire

Pe pământ, pe pământ,

Că azi s-a născut în iesle

Domnul Sfânt.

 

~*~

Culese de Ioan Miclău-Gepianu

de la arhiva Bibliotecii ”Mihai Eminescu”,

Cringila, N.S.W – Australia.

Stanciulescu Alexandru Barda - MINILECTURĂ cu APEL si GÂND DE SEARĂ, DOAR O VORBĂ....!

 

LA MULȚI ANI!

 

Cu prilejul zilei Dumneavoastră onomastice, rog pe Bunul Dumnezeu să reverse asupra Dumneavoastră și celor dragi ai Dumneavoastră sănătate, bucurii, împliniri în toate cele bune, sănătate, puterea de a nu vă pierde speranța și credința, pace, liniște sufletească, bună înțelegere și trăire creștinească!

 

La mulți și fericiți ani!

 

                Pr. Al. Stănciulescu-Bârda 

 

 

 

Legenda lui Moș Nicolae

 

Se spune că Nicolae locuia într-un satuc cu oameni de tot felul. El era tare bun şi special, iar dorinţa sa cea mai mare era să îi ajute pe cei mai puţin norocoşi, aşa că, atunci când a crescut, a făcut tot posibilul să transforme visurile celor din jur în realitate. Pentru că rămăsese orfan şi moştenise o avere destul de mare, în fiecare noapte, Nicolae se deghiza şi le oferea oamenilor din satul său mâncare, haine şi ce mai aveau nevoie.

 

Timpul a trecut, iar într-una din zile Nicolae a aflat că un tată din satul său era gata să îşi piardă cele 3 fete din cauza faptului că era foarte sărac şi nu avea să le dea moştenire. Un negustor pusese ochii pe ele şi voia să le ia ca să îi fie sclave.

 

– Nu se poate aşa ceva, s-a gândit Nicolae. Aşa că s-a furişat într-o noapte în casa lor şi a aruncat o pungă plină cu bani în camera fetei celei mai mari.

 

– Uite, tată, cineva ne-a trimis aceşti bani şi voi putea să mă mărit! Şi aşa a fost. Fata s-a măritat cu un băiat care îi era drag şi a fost fericită.

 

La fel s-a întâmplat şi cu fata mijlocie. Bătranul tată era foarte fericit, dar şi foarte curios să vadă cine era binefăcătorul familiei sale. Aşa că, peste încă un an, s-a hotarât ca, înainte de căsătoria celei mici, să pândească noaptea ca să vadă cine era cel care îi ajuta familia.

 

Ca să nu fie descoperit, Nicolae s-a suit încet pe acoperiş şi a aruncat săculeţul cu bani pe hornul casei. Acesta a căzut într-un ciorap care era pus la uscat la gura focului. De aici şi obiceiul ca micuţii să primească cadouri în şosetele agăţate la sobă sau în ghete lângă uşă, pentru cei care nu au sobă.

 

– Om bun, cum te numeşti? Vreau să ştiu şi eu cine este cel care mi-a adus atât de multă bucurie, să-ţi multumesc pentru salvarea fetelor mele! a spus bătrânul tată.

 

– Nicolae este numele meu, dar te rog să nu mai spui nimănui ce am facut! Pentru o faptă bună nu se aşteaptă răsplată.

 

Nicolae l-a rugat totuși pe acel om sa păstreze secretul, însă acesta nu a respectat rugămintea lui si a povestit tuturor. Ulterior, oricine primea un cadou neașteptat credea ca este de la Nicolae si ii mulțumeau pentru cadou. Cei trei saci cu aur au devenit conform legendei simbolul Sfântului Nicolae sub forma a trei bile de aur, de aici moștenind-se tradiția de a oferi portocale cu ocazia Sf. Nicolae.

 

Nicolae, a continuat toată viața să sa facă bine de fiecare dată când a putut.

 

Spre deosebire de Moş Crăciun, Moş Nicolae nu li se arată niciodată copiilor. Se spune că este bătrân şi, când îşi scutură barba deasă, cad şi primii fulgi de zăpadă pe pământ. El îşi dă seama cine a fost cuminte şi cine nu printr-o simplă privire pe fereastra casei şi are cadouri pentru toţi. Cu o singură condiție: ghetele să fie lustruite şi lăsate noaptea la uşă.