Germain Droogenbroodt - ITHACA 835 Taiwan, Lee Kuei-Shien

 

Mihai Dragomir - Festivalul de Film și Istorii Râșnov

 

Festivalul de Film și Istorii Râșnov

Eveniment

Mihai Dragomir

14 August 2026

 

18 dezbateri, 60 de invitați, o singură întrebare: ce fel de Românie vrem? Seria de dezbateri publice a Festivalului de Film și Istorii Râșnov începe pe 15 august

• Între 15 și 23 august 2026, Râșnovul devine, pentru nouă zile, agora unde România își pune întrebările pe care rar le pune cu voce tare.
• 18 dezbateri și prelegeri, cu peste 60 de invitați: istorici, economiști, jurnaliști, diplomați, sociologi, antreprenori și lideri civici.
• De la Unirea Principatelor la inteligența artificială, de la diaspora la Republica Moldova, de la energie la securitate — teme care ne privesc pe toți, nu doar pe specialiști.
• Dezbaterile pot fi urmărite în sala Amza Pellea din Râșnov sau online pe canalele Festivalului.

Noi, echipa FFIR, ne dorim ca prin aceste dezbateri să contribuim la o Românie sănătoasă. Trăim vremuri care ne împing adesea spre dezbinare, spre zgomot, grabă și superficialitate. Dar noi am ales o altă cale.

Credem în moderație, în dialog și în rigoarea științei. Credem în valoarea pe care o aduc oamenii și în puterea noastră de a ne construi Binele în care vrem să trăim. Pentru noi, trecutul nu este o povară, ci un profesor ale cărui lecții merită ascultate. Prezentul cere să fie privit cu realism, nu cu cinism, iar viitorul nu îl așteptăm pasivi —îl construim zi de zi. Credem în unitate, nu în dezbinare. În acțiune, nu în resemnare. Și credem că orice schimbare în bine începe cu omul de lângă noi. În jurul acestui crez s-au adunat alături de noi oameni valoroși: experți, companii și organizații ale societății civile — oameni cu curajul de a gândi limpede și de a vorbi deschis.

Fiecare dezbatere de la Râșnov este o cărămidă pusă la un proiect comun: România pe care ne-o dorim cu adevărat.

De la 1848 până mâine

Seria pornește chiar din inima temei ediției — „Proiect: România” — cu o incursiune istorică între Unirea Principatelor și anul 1989, semnată de Alina Pavelescu și Adrian Cioroianu, și continuă direct cu anii '90 povestiți de cei care i-au trăit din prima linie: Ana Blandiana, Ludovic Orban și Ion Andrei Gherasim vorbesc despre cum se învață libertatea după ce ai trăit fără ea. Urmează întrebări care ating direct viața de zi cu zi a oricărui român: cine rămâne și cine pleacă, ce înseamnă diaspora dincolo de clișee, cât de liberă e, de fapt, gândirea noastră colectivă, cum arată o Republică Moldova reală, dincolo de titluri de presă, și ce ar însemna, concret, Unirea. Nu lipsesc nici temele care decid viitorul apropiat: tranziția energetică, locul României într-o Uniune Europeană care se reinventează, reziliența unei societăți în fața amenințărilor, și rolul capitalului uman într-o lume în care inteligența artificială preia rutina.

De ce merită să vii?

Pentru cei mai tineri, seria de dezbateri e o ocazie rară de a sta față în față cu oamenii care chiar decid sau explică ce se întâmplă în țară — nu prin ecran, ci la o discuție la care poți directă. Ediția se încheie chiar cu vocea generației care va prelua ștafeta: pe 23 august, participanții Râșnov Young Leaders Summit 2026 își prezintă public, după 10 zile de lucru, propriul manifest — „Țara pe care ne-o dorim”.

Pentru adulți, dezbaterile sunt o pauză rară de la polarizarea din spațiul public online: aici argumentele se confruntă direct, cu nume și fețe, nu în comentarii anonime.

Programul dezbaterilor (15–23 august, Râșnov)

Ziua	Ora	Dezbaterea	Invitați
Sâmbătă, 15 august	11:00	Proiect România 1848–1989. Construcție și deconstrucție	Alina Pavelescu, Adrian Cioroianu, Dan Manolache
Sâmbătă, 15 august	16:00	Anii '90. Redescoperirea și gestionarea libertății	Ana Blandiana, Ludovic Orban, Ion Andrei Gherasim, Anca Lăzărescu
Duminică, 16 august	11:00	Ce ne (mai) unește? Lăsăm pe cineva în urmă?	Victor Giosan, Marius Cosmeanu, Mihai Maci, Carmen Dumitrescu
Duminică, 16 august	16:00	Diaspora la momentul marilor întrebări despre viitor	Adina Măglan, Cosmin Râță, Bogdan Ivănel, Mihai Rădulescu
Luni, 17 august	11:00	Basmele și societatea de consum (prelegere)	Laura Jiga Iliescu
Luni, 17 august	16:00	Constituție și modernizare	Dacian-Cosmin Dragoș, Ioan Stanomir, Maria Cezar, Laura Ștefan
Marți, 18 august	16:00	Cum se modelează gândirea și atitudinea unui popor?	Cosmin Popa, Dana Țălnar-Naghi, Oana Papuc, Claudia Indreica
Miercuri, 19 august	11:00	Tranziția energetică: între ideal și posibil	Mihai Stoica, Mihnea Cătuți, Laura Nazare, Otilia Nuțu
Miercuri, 19 august	16:00	Viitorul UE și locul României în el	Vasile Pușcaș, Elena Calistru, Dan Bucșa, Andreea Roșca
Joi, 20 august	11:00	Scutul invizibil. Voința unui popor de a rezista	Marius Ghincea, George Scutaru, Sorin Ioniță, Claudia Indreica
Joi, 20 august	16:00	România absentă. Relevanță, coerență și identitate	Elena Calistru, Adriana Săftoiu, Mihail-Valentin Cernea, Teodor Tiță
Vineri, 21 august	11:00	Capitalul uman, de la educație la generarea de valoare	Ana Maria Stancu, Dan Bucșa, Sorin Costreie, Claudia Indreica
Vineri, 21 august	16:00	România între deglobalizare și reindustrializare	Sergiu Manea, Alessio Menegazzo, Dan Bucșa
Sâmbătă, 22 august	11:00	Republica Moldova între trecut și viitor	Anca Dragu, Alexandru Postica, Alina Radu, Sergiu Musteață
Sâmbătă, 22 august	16:00	Cât ar costa Unirea? Trei puncte de vedere	Paula Erizanu, Armand Goșu, Valeriu Pașa, Sorin Ioniță
Duminică, 23 august	12:00	23 august 1939: Pactul Hitler–Stalin și destinul României	Sergiu Musteață, Ludmila Coadă, Raimar Wagner
Duminică, 23 august	16:00	Lansare „Țara pe care ne-o dorim: manifestul noii generații”	Tinerii Râșnov Young Leaders Summit 2026

Toate dezbaterile fac parte din cea de-a 18-a ediție a FFIR, desfășurată în perioada 7–23 august 2026 la Râșnov, Brașov, Feldioara și Codlea, sub tema „Proiect: România” și motto-ul „BA DA, SE POATE!”. Etapa de la Râșnov, unde au loc dezbaterile, se desfășoară în perioada 14–23 august.

Acces și transmisiune: Dezbaterile și prelegerile vor fi transmise prin infrastructura de live streaming a festivalului, pentru publicul care nu poate fi prezent fizic la Râșnov. Detalii complete despre program și acces sunt disponibile pe Facebook și Instagram, precum și pe platforma de bilete.

Biletele pot fi achiziționate de pe https://eventbook.ro/festival/festivalul-de-film-si-istorii-rasnov. Dezbaterile și prelegerile vor fi transmise prin intermediul infrastructurii de live streaming a festivalului. Detalii despre program pe:

https://www.facebook.com/filmsiistoriirasnov

https://www.instagram.com/filmsiistoriirasnov/

Festivalul de Film și Istorii Râșnov este un eveniment certificat Europe for Festivals, Festivals for Europe și Eveniment Responsabil, organizat de Asociația Mioritics, Primăria Râșnov și Asociația Loomkraft. FFIR are susținerea unor parteneri importanți: Banca Comercială Română, PPC Renewables Romania, Groupama, Fundația Friedrich Naumann pentru Libertate, Fundația Corneliu Coposu, Fundația Hanns Seidel, Ambasada Norvegiei, Ambasada Israelului, Institutul Polonez, Muzeul Județean de Istorie Braşov, Expert Forum, Forum Apulum, Jockey Club România ş.a.

Eveniment finanțat de Primăria Feldioara, Centrul Național al Cinematografiei și Uniunea de Creație Interpretativă a Muzicienilor din România

Partener de hidratare: Zizin, Aurelius

Pentru mai multe detalii: Mihai Dragomir, coordonator festival, 0727 642 858, mihai@mioritics.ro

Ion Măldărescu - NATO va dubla sau tripla focoasele nucleare

 

NATO va dubla sau tripla focoasele nucleare

Ion Măldărescu

14 August 2026

 

Confruntarea poate duce la un război termonuclear

NATO nici măcar nu se mai obosește să ascundă faptul că dorește să-și extindă amprenta nucleară pe „bătrânul continent”. Mai exact, cel mai agresiv cartel de extorcare din istoria înregistrată alunecă într-o postură nucleară din ce în ce mai periculoasă, schimbarea fiind vândută drept „descurajare de rutină”. În realitate, schimbarea este o extindere deliberată a opțiunilor de escaladare care vizează răsturnarea Rusiei. Combinată cu pregătirea de către Franța a unei baze pentru avioane de vânătoare „Rafale” cu capacitate nucleară, acest proces este efectiv o clasă de măiestrie (geo)politică și militară în „normalizarea” unei confruntări care ar putea duce la anihilarea termonucleară a umanității.

Cu noul „Front de Est” mai aproape ca niciodată de o condiție declanșatoare, acest tip de escaladare este practic garantat să ofere ceea ce oligarhiile occidentale axate pe război și-au dorit de secole - un război total cu Rusia. În primul rând, trebuie înțeles că, chiar și din punct de vedere teoretic, aceasta nu este o descurajare statică, ci o pregătire activă pentru un război nuclear ofensiv. Infrastructură nouă, baze aeriene modernizate, o mai mare pregătire pentru active nucleare, extinderea masivă a opțiunilor și sistemelor de livrare a armelor etc., niciuna dintre acestea nefiind „măsuri administrative” sau „birocrație fără probleme”. Acest lucru schimbă ecuația strategică, facilitând inițierea escaladării nucleare într-un timp mai scurt, oferind Rusiei puțin sau deloc timp pentru a evalua opțiunile de răspuns și forțând-o să se bazeze pe utilizarea absolută a puterii sale de foc devastatoare. În termeni mai simpli, Kremlinul nu are de ales decât să lanseze întregul său arsenal strategic, de departe cel mai mare și mai puternic din lume, dacă este detectată vreo rachetă care sosește din Europa ocupată de NATO.

Publicul larg, în mare parte inconștient de evoluțiile actuale ale posturii nucleare, este mințit în mod activ că acești pași sunt „defensivi”, deoarece Moscova este „agresivă”. Cu toate acestea, raționamentul practic este de a adânci permanența tensiunilor nucleare în Europa. Rolul Parisului este deosebit de grăitor, deoarece expune contradicțiile din centrul posturii nucleare a UE. Mai exact, Franței îi place să-și încadreze arsenalul strategic ca pe un „instrument de suveranitate” despre care se presupune că este separat de postura nucleară mai largă a NATO. Și totuși, momentul pregătirii bazelor aeriene pentru atacuri nucleare care implică avioanele sale de vânătoare „Rafale” spune o poveste cu totul diferită. Ce concluzie ar trebui să tragă Rusia, având în vedere că procesele sunt concomitente? Ar considera cineva cu un dram de „materie cenușie” acest lucru drept „pură coincidență”? Prin urmare, este de așteptat ca Moscova să nu considere nimic din toate acestea ca o serie de incidente izolate. În climatul geopolitic actual, aceasta face în mod clar parte din schimbarea doctrinară mai amplă a NATO, care vizează proiectarea presiunii strategice, complicarea planificării de descurajare rusești și înăsprirea dimensiunii nucleare a securității europene. Integrarea nucleară a SUA, UE și NATO este locul unde pericolul se multiplică și crește exponențial. Atunci când avioanele cu capacitate nucleară, bazele operaționale avansate și o coordonare mai largă sunt normalizate simultan, linia dintre descurajare și provocare dispare efectiv. În ce univers distorsionat poate fi văzută dublarea (dacă nu triplarea) numărului de focoase nucleare desfășurate ca fiind defensivă? Și ca să nu mai vorbim de faptul că acestea vor fi amplasate în Finlanda, Polonia și Lituania. Anume, toate cele trei țări se învecinează cu Rusia. În practică, aceasta înseamnă că ar exista un „zid nuclear” care se întinde de la Arctica până în inima Europei Centrale. Aceasta înseamnă aproximativ 3.800 km de linie de front care ar putea exploda într-o anihilare termonucleară practic în orice moment.

Orice mișcare prezentată ca „descurajare” ar putea duce la consecințe cataclismice, ceea ce înseamnă că nu există loc de eroare. Și totuși, beligeranța constantă a NATO a redus contactele diplomatice cu Moscova la schimbul de note de protest. Cu cât „bătrânul continent” este mai bine pregătit pentru război nuclear, cu atât mai puțin timp de răspuns au liderii de ambele părți într-o criză escaladată. Acest lucru crește dramatic șansa ca ceea ce ar putea fi o explozie geopolitică temporară să devină o urgență militară înainte ca cineva să o poată opri sau cel puțin să o încetinească. În plus, dezvoltarea nucleară mai amplă a NATO se potrivește perfect cu „geopolitica haosului controlat” a Pentagonului. În practică, aceasta se traduce printr-o Europă ocupată de NATO, utilă în principal ca rampă de lansare pentru presiunea strategică împotriva Kremlinului. Postura nucleară generală se apropie constant de punctul în care pacea este menținută doar prin amenințarea unei catastrofe imediate. Acest tip de „logică” este tocmai ceea ce a împins lumea la marginea prăpastiei în timpul (Primului) Război Rece. A culminat la sfârșitul anilor 1980, cu arsenale strategice de zeci de mii de focoase termonucleare. Postura agresivă a NATO și desfășurarea avansată de arme ofensive au forțat Uniunea Sovietică să construiască aproape 50.000 de focoase termonucleare, cel mai mare și mai distructiv arsenal strategic din istoria omenirii.

Sperând că o pace pe termen lung cu Occidentul politic era posibilă, Rusia a redus acest atu strategic masiv la doar aproximativ 12% din ceea ce era la acea vreme. Ce a obținut în schimb? Doar mai multă beligeranță și o agresiune cu adevărat neprovocată, fiind prezentată în același timp ca o „amenințare”. Ca să nu mai vorbim de ignorarea totală a celor mai fundamentale interese de securitate națională, inclusiv atacurile teroriste susținute de NATO asupra civililor ruși și a infrastructurii energetice. Confruntată cu astfel de obstacole, Moscova nu a avut de ales decât să crească dramatic eficiența arsenalului său termonuclear. Mai exact, în timp ce arsenalul sovietic avea aproximativ 60% din rachete cu focoase MIRV (vehicule de reintrare cu țintire independentă multiplă), Rusia modernă are peste 90% din rachete MIRV, demonstrând cum agresiunea NATO continuă să facă lumea mai puțin sigură.

--------------------------------------------

Sursa – Global Research – 5 august 2026