Alexandra DOGARU - GÂNDUL ZILEI, 31 iulie - 1 august 2026

 

Dimitrie Grama - UE şi islamizarea Europei

 

UE şi islamizarea Europei

Dimitrie Grama, Danemarca

Impresii si pareri personale in FORUM

 

      Nu se poate contesta faptul că în ultimii douăzeci-douazeci şi cinci de ani un fenomen straniu s-a putut dezvolta din ce în ce mai mult în Europa de Vest şi mă refer aici la încercarea (şi reuşita parţială) prin intermediul "superstatului" Europa Comună, de aplatizare şi neutralizare a tradiţiilor, religiei şi legilor locale, caracteristice fiecărui popor.Rezultatul acestui proces a dus din ce in ce mai repede şi mai profund, la alienarea individului în propria lui societate. De asemenea ambiţia din ce în ce mai puternică de centralizare (care într-un mod diabolic aminteşte de "Uniunea Sovietică"), a dus la dezvoltarea unui aparat de îndoctrinare şi control al individului, care pe nesimtite şi "în mod democratic" şi-a pierdut din ce în ce mai mult libertatea.

 

Acum aproape un an, un ziar danez a publicat nişte caricaturi la adresa profetului Mohamed şi toata lumea musulmană, după ce imamii (preoţii musulmani) din Danemarca au publicat falsuri compromiţătoare, s-au aprins într-un protest "panislamist" încununat cu boicoturi economice, ameninţări cu acte teroriste, incendieri de ambasade, etc., lucru de înţeles din partea acelor naţiuni care trăiesc în anul 1450, după Mohamed. Insă ceea ce nu înţeleg este de ce ţările europene din aceeaşi unitate europeană cu Danemarca şi alte tări democratice din lume, care ţări au înscrise în constituţie dreptul fiecarui individ de a se exprima liber, nu au sărit în ajutorul Danemarcei. Nu s-au solidarizat cu ea! Ba din contră, o grămada de intelectuali şi politicieni aşa-zisi "politic-corecţi" au sărit ca arşi în ajutorul imamilor fundamentalişti, vărsându-şi veninul coroziv asupra fraţilor creştini danezi. Am scris, la vremea aceea câteva comentarii scurte încercând să apăr libertatea danezilor şi indirect a noastră a tuturora de liberă expresie, mai ales că-mi bazam comentariile pe o experienţă şi cunoaştere personală a musulmanismului, trăind trei ani în Arabia Saudită. Mai mulţi români, atunci, m-au atacat vertiginos, chiar agresiv. M-am gândit că românii ar avea cumva o scuză, fiind 50 de ani obiectul persecuţiei şi îndoctrinării comuniste şi mai ales gândindu-mă că generaţia tânără habar nu are de istorie şi de faptul că şi noi românii am suferit vreo 500 de ani din cauza turcilor islamici, dar trista constatare că intelectualii din Vest sunt nişte laşi şi trădători ai principiilor de libertate, greu câştigate în timp, m-a şocat. M-am gândit că aceasta este condiţia umană actuală, ca om-masină, fără voinţă şi constiinţă proprie, dirijat de undeva de sus şi mi-am îndreptat gândurile şi atentia în alte direcţii.

 

Apoi, din întâmplare am dat de cartea jurnalistei şi scriitoarei italiene Oriana Fallaci, "La Forta della Ragione" (Puterea Ratiunii), publicată în 2004 şi m-am gândit să traduc liber, fără pretenţii şi să expun câteva pasaje scrise de aceasta neînfricată luptatoare pentru păstrarea tradiţiilor de cultură şi libertate. Recomand cartea aceasta tuturor celor care sunt interesaţi să descopere şi alte opinii, mult mai sănătoase şi mai curajoase, decât cele expuse de mass-media oficială. Oriana Fallaci scrie printre altele că ONU este o organizaţie "islamofila" şi se bazează pe faptul că toate statele musulmane sunt membre ale ONU, cu toate că au refuzat să semneze "Declaraţia Drepturilor Omului". In schimb în 1997, ONU publică "Declaratia Drepturilor Omului in Islam", un document care chiar de la început legifereaza: "Toate drepturile omului cuprinse în aceasta declaratie sunt supuse legii Sharia din islam. In ţările musulmane Sharia este singura ramă de referinţă pentru cei care au cu drepturile omului de a face".

 

ONU acceptă aceasta stranie clauzulă şi ambasadorul Pakistanului la ONU poate să declare, fără ca nimeni sa aibe dreptul să protesteze, că, citez: "Prima declaratie a drepturilor omului este Coranul, iar primele legi privitoare la drepturile omului sunt cele expuse de Mohamed la Medina". Inchipuiţi-vă ca un creştin sau un evreu ar fi declarat ceva asemănator la ONU fără ca lumea musulmană sa se aprindă în „razboi sfânt“! Eu am trait acolo şi cunosc "drepturile omului" musulman şi stiu cum se aplică legea Sharia, mai ales femeilor. De asemenea mă întreb de ce aşa-zişii "politic-corecţi" nu reacţionează la abuzurile din acele ţări guvernate de legea Sharia şi mai ales de ce nu reacţionează la faptul că, aproximativ 90% din tarile musulmane sunt dictaturi, ori militare ori fundamentaliste.
Oriana Fallaci se întreabă de asemnea, cum de este posibil ca la Paris, Londra, Copenhaga, Amsterdam, Roma, Madrid, Viena, etc., imamii musulmani şi orişicare alt musulman, pot batjocori nepedepsiţi tradiţiile creştine, pot numi femeile noastre „curve“, pentru că nu-şi acoperă părul, pot arde drapelurile naţionale, pot ameninţa cu represalii teroriste, etc., în ţările noastre libere, care i-au acceptat, când au invocat teroare în ţările lor de origine musulmană şi mai ales cum este cu putinţă că nimeni nu are voie (de fapt, acum este interzis prin lege in UE), să critice sau să "ofenseze" religia mahomedană?

Senegalezul musulman Doudou Diere, reprezentant special în Comisia Drepturilor Omului de pe lângă ONU, scria într-un raport oficial ONU despre tragedia musulmanilor din cele două continente, America şi Europa unde, citez:" femeile, copiii şi bătrânii musulmani sunt jertfele unor continui atacuri fizice şi verbale şi din această cauză trăiesc în spaimă". Recomand oricărui cititor să se aventureze pe la periferiile Parisului sau în Amsterdam, Londra , Marseille, Birmingham să se lamureasac personal cui îi este frica şi de cine!

Am găsit foarte educativă expunerea istorică a fenomenului musulman şi voi incerca să redau parte din primul capitol al cărţii "La Forza della Ragione", pentru că mă gândesc că nu strică nimănui o repetiţie a unei lecţii de istorie, extrasă din vechi documente, aşa cum nimeni nu mai are curajul şi dreptul să o predea acum, doar Oriana Fallaci. "Nu mă bucur când spun că arde Troia. Din Gibraltar până la fiordurile din Sørøya, de la stâncile din Dover la plajele Lampedusei, din stepele Volvogradului la văile Loirei şi dealurile Toscanei, focul se întinde. In toate comunele noastre se află acum un sat sau un oraş paralel, care amintesc de Beirut în anii -70, un stat în stat, un guvern în guvern, un sat sau oraş guvernat de Coran. Este doar o etapă în expansionismul musulman. Acest expansionism pe care nimeni nu a putut să-l oprească, nici Alexandru cel Mare, nici Julius Cezar, nici Xerxes, persanul sau Napoleon, francul. Pentru că singura artă pe care fii lui Allah întotdeauna au stăpânit-o la perfecţiune, este arta de a invada, cuceri şi subjuga. Şi prada lor favorită a fost întotdeauna Europa şi creştinismul.

In Anul Domnului 635, doar trei ani după moartea lui Mohammed, armata jumătătii de lună a invadat Syria şi Palestina creştine. A fost A.D. 638 când ei au cucerit Jerusalimul şi Mormântul sfânt. A fost în 640 şi anii imediat următori, când islamul a cucerit Persia, apoi Armenia şi Mesopotamia şi tot în acei ani au invadat Egiptul creştin şi s-au revărsat peste restul Africii de Nord creştine, Tunisia, Algeria şi Marocul. A fost în 668 când ei au atacat Constantinopolul pentru prima oară şi au tinut orasul sub asediu timp de cinci ani. A fost anul 711 când au trecut Gibraltarul şi au subjugat Portugalia şi Spania catolice şi unde cu toate eforturile lui Pelayo şi Cid Campeador şi al altor regi care au participat la Reconquista, au rămas aproape 800 de ani. Si toti care în naivitatea lor nemărginită, cred în mitul despre "coexistenţa pacifică între cuceritorii musulmani şi cuceriţii creştini", ar trebui să reciteasca istoria mânăstirilor arse, istoria bisericilor prădate şi transformate în moschei, istoria călugăriţelor violate, cea a femeilor creştine şi evreice duse şi închise pentru totdeauna în diversele haremuri, istoria copiilor răpiţi şi transformati apoi în ieniceri, care să-şi terorizeze propriul popor. Ar trebui să se gândească la răstigniţii pe cruce din Cordoba, spânzuraţii din Granada, decapitaţii din Toledo, Barcelona, Sevilla şi Zamora.

In Zamora la ordinul lui Almanzors, vizirul numit "mecenarul filozofilor" şi "cel mai mare conducător pe care Spania-musulmană l-a creat vreodată", la ordinele lui s-au executat cele mai teribile atrocităţi, inclusiv trasul în ţeapă. Cine îndrăznea doar sa pronunţe numele lui Virgina Maria sau Isus Cristos, era imediat executat. La fel cel care ar fi îndrăznit sa tragă un clopot de biserică! Si dacă trecea un musulman, toţi păgânii creştini sau evrei erau obligaţi să îngenuncheze şi să-i facă loc. Şi dacă musulmanului i se năzărea ceva care să-l deranjeze, avea dreptul să-i pedepsească acolo pe loc, fără nici un fel de judecată. Asta da toleranţă! Din Spania, în 721 au început invazia Franţei catolice. Sub conducerea lui Abd al-Rahman, guvernatorul Andaluziei, au trecut Pyrineii şi au cucerit Narbonul. Acolo au masacrat toată populaţia masculină, luînd în sclavie femeile şi copiii. Au urmat Carcassonul şi Nimes, unde toti calugării şi toate calugăritele au fost omorâte. Din Nimes au continuat prin Lyon şi Dijon, prădând toate bisericile şi mănăstirile. Şi cât timp a durat acest pîrjol doar în Franţa de sud? Unsprezece ani! In 731 o armată de 380.000 de infanterişti şi 16.000 de cavalerişti au cucerit Bordeauxul şi de acolo s-au îndreptat spre Poitiers şi Tours. Si dacă Charles Martell nu ar fi invins la Poitiers-Tours în 732, francezii (şi poate restul Europei) ar fi dansat azi, „flamenco".

Oriana Fallaci redă apoi invazia musulmană în peninsula italică, Sicilia, Roma, Toscana, bazinul Mării Adriatice, etc., dar eu ţin să mai amintesc aici doar un episod din căderea Constantinopolului la 1453. "In timp ce ienicerii violau calugăriţele chiar pe altarul catedralei Sf. Sofia, Mehmed al ll-lea, în ciuda legilor Sharia din Koran, s-a îmbătat cu vin cipriot si după aceea l-a violat pe primul născut al marelui Duce greg-ortodox, Notora; un băiat de 14 ani renumit pentru frumuseţea lui. Apoi Mehmet al ll-lea a decapitat toată familia Notora împreună cu toţi nobilii greco-ortodocşi. Bisericile, după ce altarele au fost jefuite şi clopotele topite, au fost transformate în moschei şi bazare. Aşa a devenit Constantinopolul – „Istambul." Oriana Fallaci ne dă şi câteva date statistice interesante din statistica demografică ONU, date care dovedesc clar supremaţia musulmană cu privinţă la nativitate şi înmulţire. Populatia musulmana creşte în medie cu 4,60-6,40 % pe an, pe când cea crestină în acelaşi spaţiu european, creşte doar cu 1,40-1,50 % pe an.

Dar cel mai bine ar fi să ne amintim de ceea ce Boumedienne, (Premierul algerian, cel care l-a dat jos de la putere pe Ben Bella) a declarat la Adunarea Generala ONU în 1974, citat: " Intr-o bună zi, milioane de oameni vor părăsi regiunile din Sud, îndreptându-se spre Nord. Si ei nu vor veni ca prieteni. Ei se vor înghesui acolo ca să vă cucerească. Si cucerirea Nordului se va înfăptui prin "a pune copii" pe lumea asta a voastra. Femeile noastre vor fi acelea care cu ajutorul uterului lor ne vor asigura victoria!" Islamul de sute de ani are un plan bine definit şi îşi obligă toţi supuşii să se devoteze misiunii de a converti, într-un fel sau altul toată lumea credinţei lui Mohamed. Şi Europa este mai aproape decât crede sau vrea să ştie, de finalizarea acestui proces. In curând copii noştri vor fi obligaţi să schimbe Biblia cu Coranul şi asta doar pentru că statistic de acum într-o sută-două de ani, musulmanii vor fi în majoritate de populaţie în Europa.

Eu nu sunt pe deplin convins că atunci, fiind în majoritate, musulmanii vor respecta sau accepta religiile sau traditiile noastre creştine. Istoria islamului ne spune clar că nu va fi aşa. La fel ne spun exemplele statelor musulmane actuale, moderne, unde libertatea de expresie intelectuală sau religioasă, care diferă de islam, este ori inexistentă, ori foarte limitată.
 

Dimitrie Grama

Danemarca

 

 

AnnaNoraRotaru - E TIMPUL...

 

E TIMPUL...

AnnaNoraRotaru​ - autor

Motto: Nu căuta la alții să-ți vândă fericirea,

Găsește-n tine sensul, prorocirea...

 

~*~

 

De mic, de când aproape-ncepi să mergi,

Ești pus pe-un scaun, silit de toate să înveți...

Asculți cum toți îți spun, "te scoală să alergi,

Că timp nu ai, să fugi, din toate să culegi " !

Bombardați suntem, cu fel de feluri de poveți,

Să fim mai vrednici, mai isteți...

Și-am alergat, cu limba scoasă, ca zăluzii,

În timp ce alții se doseau, făcând pe-Ariciul...

În minte, pătruns-au cunoștințe, în perfuzii,

Până m-am împotmolit și eu printre confuzii,

Neștiind la urmă, ce-i adevăr, unde e viciul,

Pierzându-mi tinerețea-n sacrificiu...

Și-azi, Aricii-s la putere, nu am prins indiciul,

Dețin ei pâinea și cuțitul, pentru a o împarte...

Acei analfabeți, cu pielea groasă, ca șoriciul,

Conduc și eu râd-plâng, făcând pe măscăriciul,

Ca fraierul, hrănindu-mă cu visele-mi deșarte,

Suveranitate, Dreptate, „baliverne” pe pancarte...

Alții-s sus-puși, profanii sistemului să îi răsfeți,

Ascultându-i gură-cască, să ne umple cu iluzii...

Ei tot mai sus urcând, cărând avutul cu găleți

Noi adunând firimituri și caii verzi de pe pereți...

Târziu ne-am deșteptat, toaca bătând cu-aluzii

Când, la timp n-am tras concluzii...

Mă-ntreb, cu toată-nvățătura, care fu menirea,

Dând vot nepricopsiților, să-mi vândă fericire ?

Și-așa ca mine, prostitu-s-a întreagă omenirea,

De parcă marionete-am fi, lipsindu-ne gândirea,

Ce ne-au spălat-o, făcându-ne prin domesticire,

Din lupi adevărați, jigodii prin corcire !

 

~*~

__________________ NORA _________________

versuri din vol. __ „Pe tărâmuri neumblate"