Scrisoare pastorală
Foaie periodică,
gratuită a Parohiei Malovăţ-Mehedinţi
Anul XXVI(2026), nr. 561(1 –30 Aprilie)
Dragii mei enoriași!
Hristos a înviat! Sfintele
Sărbători ale Învierii Domnului să aducă apropiere de Dumnezeu, sănătate,
bucurii, înțelegere, fericire în viața și în familiile Dumneavoastră, iar în
lume pace între popoare!
*
Puterea
rugăciunii. Oamenii pot să se vindece într-adevăr în biserici atunci
când ating sfintele moaşte, icoanele
sau alte obiecte sfințite.
Oamenii de ştiinţă din Petersburg au dovedit-o şi au descoperit şi mecanismul
,,material" al acestui fenomen divin. ,,O rugăciune este un remediu
puternic", spune Valeri Slezin,
şeful Laboratorului de
Neuropsihofiziologie al Institutului de Cercetare şi Dezvoltare
Psihoneurologică Bekhterev din Petersburg. ,,Rugăciunea
nu numai că reglează toate procesele din
organismul uman, ea repară şi structura grav
afectată a conştiinţei." Profesorul Slezin a făcut ceva de necrezut: a măsurat puterea
rugăciunii. El a înregistrat
electroence-falogramele unor călugări în timp ce se rugau şi a captat un fenomen neobişnuit:
,,stingerea" completă a cortexului cerebral.
Această
stare poate fi observată numai la bebeluşii de trei luni, atunci când se află
lângă mamele lor, în siguranţă
absolută. Pe măsură ce persoana creşte,
această senzaţie de siguranţă dispare, activitatea creierului creşte şi acest
ritm al biocurenţilor cerebrali devine
rar, numai în timpul somnului profund
sau al rugăciunii, aşa după cum a
dovedit omul de ştiinţă. Valeri Slezin a numit aceasta stare necunoscută ,,trezie uşoară, în rugăciune" şi a dovedit ca are o
importanţă vitală pentru orice persoană.
Este un
fapt cunoscut că bolile sunt cauzate mai
ales de situaţii negative şi afronturi
care ne rămân înfipte în minte. În timpul rugăciunii, însă, grijile se mută pe
un plan secundar sau chiar dispar cu
totul. Astfel, devine posibilă atât
vindecarea psihică şi morală cât şi cea fizică.
Slujbele
bisericeşti ajută şi ele la ameliorarea
sănătăţii. Inginera şi electrofiziciana Angelina Malakovskaia, de la Laboratorul de Tehnologie Medicală şi
Biologică a condus peste o mie de studii
pentru a afla caracteristicile sănătăţii
unor enoriaşi înainte şi după slujbă. A rezultat că slujba în biserică normalizează tensiunea şi valorile
analizei sângelui.
Se pare că
rugăciunile pot să neutralizeze chiar şi radiaţiile. Se ştie că după explozia
de la Cernobîl, instrumentele de măsură
pentru radiaţii au arătat valori care depăşeau capacitatea de măsurare a
instrumentului. În apropierea Bisericii Arhanghelului Mihail, însă, aflată la
patru km de reactoare, valoarea radiaţiilor era normală.
Oamenii de
ştiinţă din Petersburg au confirmat, cu ajutorul experimentelor efectuate, că
apa sfinţită, semnul crucii şi bătutul clopotelor pot să aibă, de asemenea, proprietăţi vindecătoare.. De
aceea, în Rusia, clopotele bat întotdeauna în cursul epidemiilor.
Ultrasunetele, emise de clopotele care bat, omoară viruşii de gripă, hepatită
şi tifos. Proteinele viruşilor se
încovoaie şi nu mai poartă infecţia, a spus A. Malakovskaia. Semnul crucii are un efect şi mai semnificativ :
omoară microbii patogeni (bacilul de
colon şi stafilococi) nu numai în apa de la robinet, ci şi în râuri şi lacuri. Este chiar mai eficient decât aparatele moderne de dezinfecţie cu radiaţie
magnetică. Laboratorul ştiinţific al
Institutului de Medicină Industrială şi Navală a analizat apa înainte şi după
sfinţire. A rezultat că dacă se citeşte
rugăciunea Tatăl Nostru şi se face
semnul Crucii asupra apei, atunci concentraţia bacteriilor dăunătoare va fi de
o sută de ori mai mică. Radiaţia electromagnetică
dă rezultate mult inferioare.
Astfel, recomandările ortodoxe de
a binecuvânta orice mâncare sau băutură nu au numai o valoare spirituală, ci şi
una preventivă. Apa sfinţită nu este
numai purificată, ci ea îşi schimbă şi structura, devine inofensivă şi poate să vindece. Aceasta se
poate dovedi cu aparate speciale. Spectrograful
indică o densitate optică mai mare a
apei sfinţite, ca şi cum aceasta ar fi înţeles
sensul rugăciunilor şi l-ar fi
păstrat. Aceasta este cauza acestei
puteri unice de a vindeca… Singura
limită este că vindecă numai pe cei credincioşi. ,,Apa
distinge nivelul de credinţă al oamenilor", spune A. Malenkovskaia.
Atunci când un preot sfinţeşte apa,
densitatea optică este de 2,5 ori mai
mare, atunci când sfinţirea este efectuată de o persoană credincioasă laică, numai de 1,5 ori mai
mare, dar cu un om botezat şi necredincios, fără cruce la gât, schimbările au
fost nesemnificative.
*
Îngerul
toreador. Începusem să învăț prima mea rugăciune: ,,Înger, îngerașul meu,/ Ce mi te-a dat Dumnezeu!/ Totdeauna fii cu
mine/ Și mă-nvață să fac bine./ Eu sunt mic, tu fă-mă mare/ Eu sunt slab, tu
fă-mă tare,/ În tot locul mă-nsoțește/ Și de rele mă ferește! Amin.”/ O spuneam seara, așa cum mă învăța mama. Ședeam în genunchi,
în pat, cu fața la icoana din perete, mă închinam și o rosteam mai în șoaptă,
mai cu voce tare. Îmi plăcea rugăciunea. Care copil nu ar vrea să fie tare, să
fie mare, să fie apărat de cineva de relele ce-l amenință la tot pasul. Nu prea
înțelegeam bine cine este îngerul, unde șade, cum arată, dar spuneam rugăciunea
cu toată tragerea de inimă, convins fiind că îngerașul meu mă aude și mă
ascultă.
Era
toamna. Între Ogașul Buciumului și șosea, pe acolo pe unde astăzi mai sunt
resturile fostei plantații de meri a fermei, fuseseră porumbi. Se recoltaseră
știuleții, se tăiaseră cocenii, se luaseră țuțele și eliberaseră terenul.
Rămăseseră însă pe loc multe și de toate. Puzderie de știuleți în pene sau
curățați ședeau ascunși în iarbă, coceni verzi netăiați, coceni uscați, căzuți,
frunze și pene, ici-acolo chiar vreji cu dovleci. La acestea se adăuga costreiul,
potroaca, volbura, lăptuca și multe alte buruieni crescute în umbra porumbilor.
Toate acestea acopereau terenul. Peste câteva zile trebuiau să vină plugurile
să înceapă aratul, așa că se dăduse voie particularilor să pască vitele. Atât
le trebuise acestora. Vestea se răspândise ca fulgerul în Bârda și Colibași, ba
chiar și în Bobaița și vitele veneau buluc din toate părțile. Vaci, boi, cai,
oi, capre, ba chiar și porci, toate amestecate, de nu mai știai care și ale cui
sunt. Păzitorii vitelor nu mai încercau să și le izoleze de mulțime. Totul era
în devălmășie în acele zile până la arat. Toate aveau însă ce să mănânce. Nu
lipseau loviturile, împunsăturile, apucăturile, zbieratul, icnitul. Păzitorii
se adunau grupuri-grupuri, fie la marginea tarlalei, fie printre vite, în
locurile mai puțin aglomerate și ședeau de vorbă, mulțumiți că satură vitele
repede și bine în zilele acelea.
Într-o
astfel de zi, eram și eu cu mama acolo. Ne dusesem cu vitele, mai bine-zis cu
Stela, vaca pe care mama o adusese de zestre de la părinți și cele două oi.
Mama găsise un neam de-al ei de la Colibași. Discutau. Eu m-am desprins
încetișor de mâna ei și am vrut să merg acolo unde erau alți copii și se jucau,
la câteva zeci de metri depărtare. Am luat-o printre vite. Boii mai ales mi se păreau niște monștri uriași. Îi ocoleam
sfios.
La un
moment dat, un bou s-a slobozit spre
mine. Am încercat să fug. Am făcut doi-trei pași. Sandala mi s-a prins de teșul
unui cocean și am căzut. Eram cu fața în sus. Nu mai avem nici o scăpare. Boul
s-a apropiat fulgerător până la câțiva centimetri de trupul meu. I-am simțit
răsuflarea, i-am simțit firele de păr de pe frunte cum m-au atins pe pieptul
dezgolit. Putea să mă strivească fie cu capul, fie cu copitele; putea să-și
înfigă cornul în mine și să mă arunce ca pe o zdreanță cât colo. Nimic din
toate astea. Ceva parcă l-a oprit.
O forță
nevăzută l-a ținut suficient de departe de mine, ca să nu-mi facă nici un rău.
Poate chiar îngerul a fost acea forță. El a făcut în acele momente pe
toreadorul. Se știe doar că toreadorii sunt acei bărbați spanioli curajoși,
care se luptă pe stadioane și-n arene cu taurii. Așa s-a luptat și îngerul meu
și m-a apărat de rele, așa cum îl rugasem în rugăciune seara. Boul a stat câteva clipe cu capul deasupra
mea, apoi s-a retras cuminte și și-a văzut de păscut. M-am ridicat și eu și
m-am strecurat tiptil, printre vite, până la mama și nu m-am mai dezlipit de
dânsa. Cred că niciodată nu a bănuit prin ce pericol am trecut în ziua aceea,
fiindcă nimeni n-a observat întâmplarea, iar eu am evitat întotdeauna să i-o
povestesc, pentru ca să o feresc de emoțiile ce i le-ar fi provocat aflarea
unei asemenea posibile nenorociri.
De câte
ori am spus acea rugăciune și de câte ori am învățat și pe alții s-o spună,
mi-am amintit întâmplarea aceea de pomină, care putea însemna sfârșitul
groaznic al vieții mele.
*
Taina Sfintei Spovedanii reflectată în proverbele românești(IV).
Ø Recunoașterea păcatelor cu sinceritate: ,,Atunci
te poți mântui, când, recunoscându-ți greșeala, nu numai te vei căi, ci te vei
pocăi”(VIII, 390); ,,Cel păcătos cunoaște prea bine greșeala sa, dar de mândrie
s-arată ca și când nici o știință n-ar avea”(VIII, 469); ,,Cu suflet viteaz și
cu trup leneș”(II, 439); ,,Cu sufletul în palmă”(II, 440); ,,Cu sufletul la
gură”(II, 440); ,,Cui i-e frică de Domnul, nu-i este frică de greșeli, că
niciodată nu greșește”(VIII, 194); ,,Curăță mai întâi partea dinăuntru a
paharului și a blidului, ca să fie și cea din afară curată”(IV, 39);
,,Greșalele tale la suflet ușurință, când de față le mărturisești”(VIII, 194);
,,Greșeala are și iertare”(X, 408); ,,Greșalele când se mărturisesc de sine se
iartă”(VIII, 193);,,Greșalele se iartă când omul se pocăiește”(VIII, 194); ,,La
vreme de mântuire și cel dintâi și cel din urmă deopotrivă se înțeleg”(VIII,
390); ,,Mai bine să mărturisești greșeala ce-ai făcut și s-o îndreptezi, decât
să zici că n-ai greșit și în greșeli să rămâi”(VIII, 196); ,,La vreme de
mântuire și cel dintâi și cel din urmă deopotrivă se înțeleg”(VIII, 390);
,,Păcatul acoperit – totdeauna suferit”(VIII, 469); ,,Păcatul ascuns nu te
necinstește”(VIII, 469); ,,Păcatul mărturisit este iertat”(VII, 72); ,,Păcatul
mărturisit este pe jumătate iertat”(VII, 72); ,,Păcatul mărturisit și îndată
părăsit este vrednic de iertare, când pocăință are”(VIII, 469); ,,Păcatul
netămăduit cu noi în pământ se îngroapă, ca să se arate la Dreptul
Judecător”(VIII, 469); ,,Se pocăiește ca lupul când îl tundea și el se văieta
că oile se depărtează”(IX, 72); ,,Cu trupul în biserică și cu gândul la
dracu”(II, 447);
Ø Umilința trebuie
să caracterizeze pe cel ce vine la Sfânta Spovedanie: ,,Ca rugăciunea cu umilință, nimic altceva nu ți-aduce bună
rânduială”(IX, 140);
Ø Rugăciunea
trebuie să fie pe buzele și în inima celui ce
vine la Spovedanie, dar o rugăciune sinceră, ci nu rugăciuni formale, rostite
fără noimă: ,,Rugăciunea peste măsură, ca ,,Doamne miluiește!” de mii și mii de ori, ce-aduce și la popă
mare supărare”(IX, 140);
Ø Iertarea dușmanilor și a celor ce ne-au făcut rău: ,,Blând
și lesne iertător către cei ce-ți greșesc ție de te vei arăta, cu Dumnezeu te
vei asemăna”(VIII, 37); ,,Când zici ,,Iartă-ne nouă greșalele noastre, precum
și noi iertăm greșalele greșiților noștri” se înțelege că faci o legătură cu
Domnul, că de vei ierta tu mai întâi pe ai tăi greșiți, așa și Domnul în urmă să te ierte pe tine;
iar de nu, nu. Vezi dar acum ce legătură faci și cu cine o faci, că și de-ar
voi Domnul să te ierte pe tine, n-ar putea să te ierte mai înainte, până ce vei
ierta tu celor ce ți-au greșit ție. De aceea, ca să se păzească această
legătură ce însuți tu ai făcut cu Domnul, de bună voia ta, iartă tu mai întâi
și apoi roagă pe Domnul ca să te ierte și el pe tine”(VIII, 36); ,,Cel ce nu
iartă pe altul, nu să înțălege de om, că omul, firește fiind supus patimilor,
unul altuia trebuie să creadă”(VIII, 37); ,,Până nu vei ierta nu cere
iertăciune, că Domnul nu te va asculta”(VIII, 37); ,,Cel mai mare păcat este a
ține tu minte greșeala ce ție altul a greșit”(VIII, 469). Sunt și din cei care chiar și
pe patul morții, la Spovedanie mărturisesc că pe anumiți dușmani nu-i pot
ierta, nu pot vorbi cu ei, iar fapta acelora ,,O să o spun și morților”(II, 616) și ,,O să o țin minte și mort”(II, 616), ceea ce nu-i creștinesc, iar
Sfânta Spovedanie nu-și face efectul;
Ø Iubirea semenilor și chiar a dușmanilor: ,,Bucuria
și fericirea celor mântuiți a se iubi în veci”(VIII, 390);
Ø Despăgubirea
celor păgubiți, asemenea lui Zaheu vameșul: ,,Păcatul
cu pomene nicicum nu se curăță, ci numai cu despăgubirea celui ce l-ai
năpăstuit”(VIII, 469);
Ø Postul în perioada premergătoare Sfintei Spovedanii
ajută pe cel în cauză să-și facă o analiză atentă a propriei stări sufletești,
crează mediul potrivit pentru rugăciune, fapte bune și căință: ,,Cel ce postește spre spășenia sufletului
și de fapte rele nicicum nu se lasă, mai mult păcătuiește, socotind că cu
postul pe Domnul va înșela”(VIII, 459);
Ø Căința sinceră pentru păcatele făcute și hotărârea de a nu
le mai repeta în viitor: ,,Ca căința, nici o pedeapsă
nu te duce la pocăință”(IX, 72); ,,Ca mușcătura de căință nici o mușcătură mai
dulce”(IX, 72); ,,Ca să te scapi de amărăciunea căirii, să te căiești până a nu
greși”(VIII, 263); ,,Căința fără pocăință moartă să-nțelege. Urmează-le pe
amândouă”(VIII, 263); ,,Căința și pocăința – cea mai mare cinste a
păcătosului”(VIII, 469); ,,Cea mai mică căință c-o bună pocăință, ți-aduce la
suflet bună fericire. De ea să te ții” (VIII, 264); ,,Cei ce târziu se căiesc,
ca râsul de cu vară ce plânge de cu iarnă”(IX, 72); ,,Cel ce se căiește își
cunoaște greșeala; cel ce se pocăiește mai înțelept să socotește, că de ea se
părăsește. Tu acestuia să te asemenea”(VIII, 264); ,,Cel ce se căiește târziu
se deșteaptă, când vremea nu-l mai așteaptă. Deșteaptă-te mai din vreme, ca să
nu te căiești”(VIII, 264); ,,Cu pocăință după căință păcatul l-ai spălat, fără
a mai supăra pe Domnul cu mii și sute de rugăciuni, iar dimpotrivă, mai mult Îl
întărâți, că-I aduci aminte de relele ce-ai urmat”(VIII, 468); ,,Cui i-e rușine
să se căiască, să se ferească să nu greșeasc”(VIII, 263); ,,După căință/ Vine
pocăință”(VII, 351); ,,Nici o iertare de păcate până nu te vei îndrepta și
părăsire lor nu vei da”(VIII, 37); ,,O pocăință cât de mică, cu părăsire de
cele rele, biruiește mii și sute de mătănii”(VIII, 381); ,,Omul cu știință/Are
pocăință”(V, 585); ,,Vai de cel ce cere iertare pentru greșale numai până se va
cumineca, socotind că cu aceasta pe Dumnezeu va înșela”(VIII, 36); ,,Păcatul
îndată se uită, când îndată se îndreptează”(VIII, 469).
Ø Milostenia și facerile de bine trebuie să însoțească Sfânta Spovedanie: ,,Câte lacrimi de săraci vei șterge cu mâna ta, atâtea păcate din
sufletul tău vei spăla”(VIII, 468); ,,Ce dai săracilor ție-ți dai”(V, 561);
,,Cel mai mare păcat în lume este a nu săvârși binele ce poți altuia a
săvârși”(VIII, 469); ,,Cine dă săracului împrumută pe Dumnezeu”(V, 560);
,,Bogățiile trec, faptele bune rămân”(V, 94); ,,Păcatele, cât de multe, numai
milostenia cu pocăință, ca apa pe foc le stinge”(IX, 125);
Ø Sfaturi bune date semenilor: ,,Cel
ce va îndrepta pe un păcătos, sufletul din moarte va mântui”(VIII, 469);
Ø Metaniile nu sunt agreate prea
mult de omul din popor. Le socotește formalism și fără folos pentru suflet: ,,Mătănii multe în zadar, când pocăința îți
lipsește”(VIII, 382); ,,Mătănii multe, întreagă dobitocie, viclenie și răutate
arată, că va să înșele pe cei ce-i văd făcând metanii”(VIII, 382); ,,Nici măcar
o metanie, ci îndurare mare”(VIII, 382); ,,Nici mătănii cere Domnul, ca să-ți
frângi mijlocul, tocmai ca pehlivanii, ci căință și pocăință, cu depărtare de
orice rea urmare”(VIII, 282).
VIII.Efectele Sfintei Spovedanii sunt mai multe, astfel:
v
Iertarea păcatelor
mărturisite:
,,L-a iertat Dumnezeu”(VI, 687); ,,Cine
are iertăciune până a nu se osândi, își dovedește greșeala sa și scapă de
păcat. Asemenea și tu să urmezi”(VIII, 37);
v
Curățirea sufletului: ,,Când
ne căim, nu ne căim pentru răul ce am făcut, ci pentru că ni-i frică să nu ne
ajungă alt rău și mai rău; iar când ne pocăim cunoaștem răul ce am făcut,
de-aceea de el ne părăsim”(VIII, 263); ,,Întâi să te căiești, apoi să te
pocăiești și în urmă să nădăjduiești iertare să dobândești”(VIII, 36); ,,Nu înfrunta pe cel ce se pocăiește, că toți
suntem vinovați păcatului”(VIII, 263); ,,Nu înfrunta pe păcătosul ce Domnul l-a
iertat”(VIII, 468); ,,Păcătosul când se pocăiește, sufletul îi
înflorește”(VIII, 469);
v
Mântuirea: ,,Dacă pui untdelemn în candelă, îți va lumina”(III, 67); ,,A-și vedea de
suflet”(II, 443); ,,Cu spovedania și cu buna mărturisire la multe greșeli te
îndreptezi; de-aceasta să te ții”(VIII, 574); ,,Greșalele tale la suflet
ușurință, când de față le mărturisești”(VIII, 194); ,,Pocăința te duce în cer
de pe pământ, când la vreme o săvârșești”(VIII, 263);
v
Răsplată de la Dumnezeu:
,,Nici o faptă fără plată, îndată sau mai pe
urmă(VIII, 607); ,,Nici o căință fără mângâiere, după pocăință”(VIII,
263); ,,Când se trudește săracul,/Dumnezeu îi umple sacul”(V, 563);
v
Reorganizarea vieții și a comportamentului: ,,De acu calea bisericii”(VI, 492).
*
Primul cântec.
Din scrierile regretatului Arhiep. Iustinian Chira, am selectat un text
splendid, dedicat muzicii. Iată-l:
,,Cel mai frumos și sfânt prinos pe care un om îl aduce lui Dumnezeu este
cântarea. Toată făptura cântă. Cântă Îngerii din Cer, cântă vântul și apele
cântă. Cântă păsările codrului, cântă greierii pământului, dar mai presus de
toate cântă omul. Omul cântă și la bucurie și la supărare, el cântă, cântă…
Cântarea este un dar pe care Dumnezeu i l-a dat omului ca pe o mângâiere.
Primul cântec l-a cântat omul când a fost alungat din Rai. Atunci sufletul
omului a început să cânte de dorul lui Dumnezeu, de dorul Raiului și al
Îngerilor, de dorul fraților lui și al tuturor Sfinților și așa a început să
întocmească slujbele, ca să le cânte în fața altarelor și a icoanelor. Acestea
sunt formate din cele mai frumoase cuvinte de laudă, de mulțumire și de cerere.
Cântările acestea sunt cele mai iubite daruri, pe care Dumnezeu și toți Sfinții
le primesc de la fiii oamenilor.
Dar și în familie, în casa lui, omul cântă, cântă, cântă. Cântă mama cea
bună, când își leagănă copilul. Cântă bărbatul, când se află departe de casa
lui, de satul lui, de familia lui. Cântă tânărul îndrăgostit și omul când se
simte singur.
Omul cânta, când este vesel sau trist. Cântă omul și la durere, la
despărțirea de cei dragi, care pleacă pe calea de unde nu se mai întorc
niciodată, dar cântă de bucurie și la nuntă sau când se întâlnește cu prietenii
care nu-l uită...”
*
Publicații. În
această perioadă, preotul Dvs. a reușit să mai publice câteva materiale,
astfel: ,,Scrisoare pastorală”-
558, în
,,Observatorul”, Toronto(Canada), 3 mart. 2026, ediție și on-line(https://www.observatorul.com);
,,Scrisoare pastorală” – 559, în ,,Moara lui Gelu”, Baia
Mare, 14 mart. 2026, ediție on-line(https://moaraluigelu.blogspot.com); în ,,Bibliotheca Septentrionalis”,
16 mart. 2026, ediție și on-line(https://
ebibliothecaseptentrionalis. wordpress.com); în ,,Armonii culturale”, Adjud, 19 mart. 2026, ediție și on-line (https://armoniiculturale.ro); ,,Scrisoare pastorală” – 560, în
,,Armonii culturale”, Adjud, 21 apr. 2026, ediție și on-line(https:// armoniiculturale.ro); în ,,Observatorul”,
Toronto(Canada), 20 mart. 2026, ediție și on-line(https://www.observatorul. com);
*
Ajutoare
și donații. În această perioadă am primit câteva ajutoare și
donații din afara parohiei, astfel: Doamna Chiriac(Brașov), fiică a
satului Bârda, Doamna Pătru(Brașov), fiică a satului Bârda, Domnul
Hora Grigore(Topleț), fiu al satului Bârda, Domnul Curea Gheorghe(Bârda)
și Domnul Sârbu Marian(Tr. Severin): câte 200 lei; Doamna Trocan
Tinca(Bârda) și Domnul Tănase Aurel(Bârda): câte 150 lei; Domnul
Sain Florentin(Topleț), fiu al satului Bârda și Doamna Oproiu Elisabeta(Malovăț):
câte 100 lei.
Le
mulțumim tuturor! Dumnezeu să le răsplătească!
*
În cursul lunii aprilie am donat pâine
credincioșilor participanți la slujbe, astfel: 5 Apr.(Malovăț): 243 pâini; 9
Apr.(Bârda): 136 pâini; 19 Apr.(Malovăț): 264 pâini; 23
Apr.(Bârda): 80 pâini; 26 Apr.(Bârda): 100 pâini. Așadar, în luna
aprilie s-au donat 823 pâini. Facem precizarea că zilele Sf. Paști
brutăria a fost închisă și nu ne-a livrat pâine. Totodată, s-a vândut pâine la
prețul de achiziție de 1,40 lei/buc. astfel: 5 Apr.(Malovăț): 257 pâini; 9
Apr.(Bârda): 134 pâini; 19 Apr.(Malovăț): 236 pâini; 23
Apr.(Bârda): 120 pâini; 26 Apr.(Bârda): 500 pâini. Așadar, în
luna aprilie s-au donat 1.247 pâini.
*
Plăți. În luna aprilie am efectuat câteva plăți mai
mari, astfel: 2.898 lei brutăriei pentru cele 2.070 pâini donate
și vândute în lua aprilie; 600 lei hârtie de scris; 392 lei
impozit; 120 lei internetul; 120
lei curentul electric; 50 lei poștei
pentru colete și altele mai mici.
*
Spovediri. Împărtășiri. În Săptămâna Sfintelor Patimi am avut programate mai multe zile pentru
spovedit și împărtășit la biserică și în sat. în Bârda: 38+4+5=47 enoriași.
Dintre aceștia, 12 au fost copii, iar 10 au așteptat preotul acasă,
fiind nedeplasabili. În Malovăț, am
spovedit și împărtășit 44+1+152=197. Dintre aceștia, 150 au fost
copii, iar 26 nedeplasabili. Așadar, în total, au fost 244 enoriași de toate vârstele.
Copiilor li s-au dat cărți de rugăciuni,
ciocolată și brățări cu însemne religioase.
*
Zâmbete.☺,,-Părinte, sunt foarte speriat!
Aud mereu o voce, care-mi spune ce să fac! Sunt posedat?” ,,- Nu, fiule! Ești
însurat!” ☺ Dumnezeu a făcut viața simplă; omul a complicat-o! ☺Cuvintele sunt
gratuite! Numai modul cum le folosești te poate costa! ☺Am luat o pungă cu sare
de Himalaia, pe care scrie că s-a format în urmă cu 250 de milioane de ani, dar
expiră în patru luni!☺ O doamnă l-a
întrebat pe scriitorul B. Show: ,,- De
ce credeți dvs. că Dumnezeu a creat întâi bărbatul și apoi femeia?” Scriitorul
i-a răspuns: ,,- Probabil că Dumnezeu
n-a vrut să fie deranjat de sfaturile femeii, în timp ce-l crea pe bărbat!” ☺ După ce şi-a scrântit piciorul, la 65
de ani, Grigore Moisil a afirmat:
„- Ştiam că la vârsta mea te scrânteşti la cap, nu la picior!”
*
Excursii-pelerinaj. În ziua de vineri, 5 iunie, parohia noastră organizează o excursie- pelerinaj la Mănăstirea Godeanu.
Parohia suportă costul transportului. Participanții vor asista la slujba
oficiată de mai mulți ierarhi. Rugăm pe cei care vor să meargă să se înscrie
cel mai târziu până la sfârșitul lunii mai. Este nevoie să comunicăm la
episcopie numărul de participanți, deoarece după slujbă sunt invitați la masă
și trebuie să se știe pentru câți meseni se face pregătirea. Anul trecut s-au
înscris 800, iar la masă au fost 1.000. Puneți-vă în situația organizatorilor!
*
În ziua de joi, 11
iunie, parohia noastră organizează o excursie – pelerinaj pe următorul traseu:
Bârda-Malovăț-Tr. Severin-Caransebeș-Hunedoara-Alba-Iulia-Mănăstirea Izbuc. Vom
reveni cu amănunte privind obiectivele ce vor
fi vizitate pe traseu. Costul: 150 lei/persoană.
*
Licitații. Duminică, 10 Mai, în biserica de la Bârda,
la ora 11, va avea loc licitația terenurilor bisericii din Govăra, Bucium,
Dealul Corbului, curtea bisericii și cimitirul din Bârda, iar duminică, 17 Mai,
la ora 11, în biserica de la Malovăț, va avea loc licitația terenurilor
bisericii din Ogașul Barbului, curtea bisericii și cimitirul din Malovăț.
*
Mulțumiri I. Mulțumim
cordial enoriașilor noștri pentru disciplina de care au dat dovadă în timpul slujbelor din preajma și
din perioada Sf. Paști. Deși au fost foarte mulți, au păstrat liniște deplină,
au manifestat atenție sporită, s-au comportat ca niște adevărați creștini.
*
Mulțumiri II. Mulțumim
cordial enoriașilor noștri pentru efortul depus cu prilejul efectuării
curățeniei generale la cele două
biserici în ziua de 19 martie. Au participat:
I.La Malovăț: Dima Vasile,
Nistor Petre, Oprișan Stela, Ciobanu Constanța, Săftoiu Monica, Popescu Elena,
Mănescu Elena, Crăciunescu Paraschiva, Vișan Ramona, Căprioru Stela, Lupșa
Anca, Bazavan Georgeta, Baltac Mariana, Tărăbâc Elena, Manolea Elisabeta,
Ionașcu Livia, Bobiț Violeta și Popescu Niculina;
II. La Bârda: Ivașcu Domnica, Luca Mihai,
Luca D. Maria, Gheran Iuliana, Gheran Aurel, Stoichină Ecaterina, Șeitan Adela,
Mema Păuna, Morjan Gheorghița, Luca C. Maria, Drăghia Maria, Drăghia Aurel,
Luca Lala, Mema Ileana, Avram Maria Stănciulescu Puița și Curea Vasile.
Dumnezeu să le răsplătească tuturor!
*
Botezuri. Cununii. Înmormântări. În
ziua de 18 aprilie am oficiat Taina Sf. Botez pentru Mihăescu
Cataleya-Elena, fiica Domnului Mihăescu Irinel-Dumitru și a Doamnei
Mihăescu Valentina din Bârda, iar în ziua de 30 Aprilie pentru Curea
Bianca – Ștefania, fiica Domnului Curea Petrișor și a Doamnei Curea Mădălina-Nicoleta din Bârda. Să le trăiască! În ziua de 25 Aprilie am
oficiat Taina Sfintei Cununii pentru Domnul Tănase Aurel din Bârda și Doamna
Vâjaică Irina-Loredana din Balta. Dumnezeu să le ajute! În ziua de 4
Aprilie am oficiat slujba înmormântării pentru Avram Dumitru(74 ani) din
Bârda. Dumnezeu să-l ierte!
*
Program. În luna mai avem
următorul program de slujbe: 2 Mai(Malovăț-Bârda); 3
Mai (Malovăț);
9 Mai(Bârda-Malovăț); 10 Mai(Bârda); 16 Mai(Malovăț-Bârda); 17
Mai(Malovăț);
21 Mai(Pomeniri dimineața la Bârda; slujbă la Malovăț); 23
Mai(Bârda-Malovăț);
24 Mai (Bârda); 30 Mai(Malovăț-Bârda); 31 Mai(Malovăț). În
restul timpului, preotul poate fi contactat la biserică, acasă, la
telefonul 0724.99.80.86, ori pe
adresa de e-mail stanciulescubarda@gmail.com.
Hristos a înviat! Sănătate,
pace și bucurii să vă dea Dumnezeu!
Pr. Al.
Stănciulescu-Bârda
