duminică, 29 mai 2022

Popescu Daniel - Istoria umanității (pe scurt):

 



Istoria umanității (pe scurt):

 

1. Femeia nu mai acceptă să locuiască în copac. Și plânge. Bărbatul descoperă peștera.

2. În peșteră e frig. Femeia plânge. Bărbatul descoperă focul.

3. Copiii țipă de foame. Femeia plânge. Bărbatul descoperă toporul, arcul și bâta și pleacă la vânătoare.

4. De la atâta carne, copilul se îmbolnăvește de scorbut. Femeia plânge. Bărbatul descoperă agricultura.

5. Deoarece mamutul se lasă cu greu ucis, bărbatul lipsește prea mult de acasă. Femeia plânge. Bărbatul începe să crească animale domestice: vacă, oaie, porc, găină etc.

6. Femeia s-a săturat de friptura făcută la țepușă cu garnitură de boabe verzi fierte, mâncată de pe o frunză. Și plânge. Bărbatul descoperă olăritul.

7. În peșteră e curent și umezeală și din cauza asta copii răcesc, fac pneumonie și mor. Femeia plânge. Bărbatul construiește mai întâi un bordei apoi o casa din lemn și piatră.

8. A venit iarna și e frig. Femeia plânge. Bărbatul descoperă că pielea și blana animalelor moarte se poate prelucra și confecționează haine.

9. Hainele din piele precum și alea din blană put. Femeia plânge. Barbatul descoperă, pe rând, hainele din lână (care sunt aspre și zgârie - Femeia plânge), hainele din in (care tot aspre sunt - Femeia suspină) și, într-un final, hainele de mătase (care par a fi mulțumitoare. Femeia zâmbește). Mai târziu, bărbatul rezolvă și problema mirosurilor emanate de pieile și blănurile menționate mai sus.

10. Diverse treburi lipsite de importanță, cum ar fi protecția turmelor de animale și stârpirea potențialilor prădători, țin bărbatul departe de casă. Femeia plânge. Bărbatul domesticește câinele și pisica.

11. Femeia observă că seamănă prea mult cu semenele ei. Și începe să plângă. Bărbatul inventează fardurile și bijuteriile.

12. Femeia se plictisește de atâta stat în casă și vrea să-și lărgească orizontul. Normal, începe să plângă. Bărbatul inventează roata, domesticește calul și descoperă barca pentru că femeia e fragilă și obosește repede. În plus de asta, nimeni n-ar vrea să o audă iar plângând.

Peste ani...

Femeia simte nevoia de a "evada" din cotidian. Nu are timp, bani sau dispoziția pentru excursii în străinătate, cu prietenele s-ar plictisi, la TV nu e nimic de văzut, afară e vreme urâtă. Colac peste pupăză, ca de obicei, bărbatul nu e acasă și oricum nici el n-ar înțelege mare lucru. Femeia ar avea așa, un fel de chef de a scrie ceva care să-i aducă complimentele unor necunoscuți și să fie o chestie care să păstreze anonimatul și absolut totul trebuie să fie sub control. Și, pentru a nu știu câta oara în istorie, femeia începe să plângă. Bărbatul inventează blogul.

Morala: Când femeile plâng, umanitatea evoluează.

Altă morală: Fără femei am fi trăit și acum în copac.

🙂🤭

 

Text preluat.

https://www.facebook.com/100000736064270/posts/5388584734509342/

Popescu Daniel

 

Sursa: RADU GABRIELA









sâmbătă, 28 mai 2022

Radu Botis - ANCMRR, Filiala "Pintea Viteazu" Maramureș

 



LANSARE REVISTĂ📖

LA SEDIUL ANCMRR, Filiala "Pintea Viteazu" Maramureș.

"Marturii maramureșene" , Radu Botiș.

 

Joi 26.05, ora 10.30, la sediul ANCMMR din M.A.I., Baia Mare, Bd  Republicii nr.62, a avut loc prezentarea revistei de cultură, tradiție și atitudine civică "Mărturii Maramureșene", nr.10-11, an IV, 2022.

Pentru început, Preot Achim Daniel a rostit o rugăciune, iar în deschiderea evenimentului, autorul Radu Botiș a făcut o prezentare a revistei Marturii Maramureșene, nr.10-11, an IV, 2022, după care au luat  luat cuvântul Col(rtr.)Neag Gheorghe și col.(rtr.)Gavril Babiciu.

Cuvinte frumoase la adresa publicației au fost rostite de către acad. Ștefan Toader Willliams (membru al Academiei din Republica Moldova), prof.Valeria Oros, prof.Olimpia Mureșan, ec.Vasile Tivadar, dr.Alexandru Bâlc, col.(rtr.)Gheorghe Botiș, cpt.(r) Mihai Marian, scriitorii Olga Vaduva Grigorov (Tulcea), Vasile Bele, Aurelia Oancă, Ștefan Trifoi (Aiud, jud.Alba), Otilia Buicu(Cluj Napoca), Cornel Dorel Lar (Sălaj), Viorica Găinariu-Tazlău (epigramistă) și prof.Maria Berciu.

A mai luat cuvântul și monahia Paisia, călugarița ce urmează să construiască o mânăstire la Șomcuta Mare.

S-au citit din creațiile celor publicați si prezenti:Olga Văduva Grigorov, Cornel Dorel Lar, Valeria Oros, Olimpia Muresan, Aurelia Oanca, Vasile Bele,etc.

📖Spicuim din vastul cuprins: Editorialul Amprenta condeiului pe albul hârtiei (Mărturii Maramureșene) este semnat de Ionică Bandrabur, mai amintim:Roadele mântuirii (Radu Botiș),Traduceri (Elisabeta Boțan), Maramureșul în inima mea (Luminița Cornea), Plantele abandonului (Cleopatra Lorințiu), Din istoria locului nost’ CASTELUL BLOMBERG, Gârdani, Maramureș (Ioan Andrei Botiș), Nevoia de Divinitate și refugiul în ține însuți (I.R.Rosiianu), Gânduri dedicate unei frumoase aniversari (Protos. dr. Maxim (Iuliu Marius MORARIU ), Marius WAGNER-BUCUR: Friedrich von Alvensleben, VISCRI – satul cu aer medieval (Mariana Moga), PORTRET DE ROMÂN, Smaranda Cazan-Livescu – Atlanta-U.S.A. Cu gândul la cei care ne-au îndrumat cândva pașii… Familia de dascăli Valeria și Vasile Oros din Someș-Uileac (Radu Botiș), Semnale…(Vasile Bele), Al. Florin TENE sau dragostea față de cultura romană (Gelu Dragoș). ,,Isus” de Eugen Cojocaru, un roman cinematografic și o provocare teologică!(Ionuț Tene), Nucleara nu-i soluție, este doar suicid planetar! (Vasile Tivadar), Biblioteca Județeană “Petre Dulfu” Baia Mare, Așezările din Maramureș de-a lungul istoriei: lucrări monografice, LECȚIA DE POEZIE a Răsăritului (Gabriella Costescu), UCENICIA în cultura tradițională(Grigore Leșe).

📖Pagini de poezie semnează: Elisabeta BOȚAN, Dumitru BUTOI, Nicolae SILADE, Radu BOTIȘ, Ioan-Pavel AZAP, Elena ARMENESCU, Ana URMĂ, Eugen COJOCARU, Carmena BĂINȚAN, Marin DUMITRESCU, Cornel LAR, Claudiu-Liviu ONISOARĂ, Olimpia MUREȘAN, Puiu RĂDUCAN, Vasile HATOS, Gelu DRAGOȘ, Olga VĂDUVA (GRIGOROV), Maria Tomită CORINI, Nicolae STANCIU și Maria FILIPOIU.

🎷🎤În încheiere, soții Petre si Maria Botiș au prezentat un adevarat regal folcloric de cântece maramuresene.🎷🎶











PAVEL RATUNDEANU-FERGHETE - CU TALENT ÎNĂSCUT,

 



CU TALENT ÎNĂSCUT, ÎN PERSPECTIVĂ CREEATIVĂ

-ÎNFRUNTARE ISTORICĂ-

 

 

~*~

 

Aici e un ce, a ceea ce iubirea e, că, în noi Dumnezeu, cu alduire sfințenie e și cu totuși iubirea-Manifest provita, prosănătatea pământului, altar înmulțit cu har, cu talanții, Adrian Păunescu, ca cei botezați, în flacără vie, comoară rară, responsabilizați cu ziua în zori și, în spor maestru la lucru de parlamentar socialist, că poetul-artist era socialist-altruist estetic și etic, cu vederi largi de comunist și ceaușist, Adrian Păunescu, nu de rău vorbit de gura lumii, că era vorbit că cel mai iubit sfințit și răstignit, că pe toți ca pe sfinți romàni i-a iubit și, în culmea culmi, cu lumină a luminii, în răsăritul luminii ne-a iubit, cu-lar, în pretutindeni de prieteni ca minune a minunii, și a înțelepciunii, că șuhan n-a trăit neartist, sub influiența minciunii și nici, nu și-a irosit talanții, în deșărtăciune și vânt, ca om cu principii de Biblii, că om de onoare și cuvânt c-avea omul aiesta, Mesie a iubirii, era nativ, cu talent înăscut ca veșnicia Lucian Blaga care genial național monumental l-a născut, pe românesc, sfànt pământ întru de sfânt, de România profundă și mare prin unire, întregire că o suflare și ca o binecuvântare a păcii și muncii, cu sudoarea frunți minții,

când Dumnezeu a zis și lumea dintr-o răsuflare, cu odihnă și binecuvântare, dintr-un bun început, din lut însuflețit potivit la timp potrivit, cât ai bate din palme/zice pește, cu subiect și predicat, că n-a trăit, în van,

El însuși cu duh totul apărut astral național-universal, cu esență și conștiință Eminescu / Ioan Alexanru sau Nichita Stănescu în plin de viață și genial-monumental, Domn Savaot, tot știați a făcut, având mdern: matern și etern, în ceea ce sunt, că sunt și suntem că neam, în raiul/România, ce în drag și făinoșag, o cânt, în cântarea-cântărilor, o descânt, că o am, cu rost arist, patriot-altruist de popor sub tricolor În liturghia de pace și pâine, limba română a neamului omenesc/nost-Tatăl nost, că firesc, pitoresc al nemului nost, în folosul și rostul de popor,

cu înfruntare istorică, românească firească-artistică și de duminică că Românie profundă, mare, festivă, sărbătorească și omenească,

cu perspectivă, creeativă, tare

mult te iubesc, Doamne-Ți mulțumes, că trăiesc firesc românesc-omenesc!

 

~*~

PAVEL RATUNDEANU-FERGHETE