joi, 23 aprilie 2026

Dorina Măgărin - Puterea cărților într-o lume incertă

 



Puterea cărților într-o lume incertă

Dorina Măgărin

24 aprilie 2026

 

Într-o epocă marcată de motive covârșitoare de îngrijorare pentru starea planetei și viitorul omenirii, cuvântul pesimism devine tot mai des folosit.

 

Noam Chomsky, în colecția intitulată sugestiv „Optimism over Despair” (n.n. „Optimism peste disperare”), pune problema optimismului și pesimismului ca pe o bifurcație: putem fi fie optimiști în ceea ce privește posibilitățile de viitor, fie pesimiști, adică disperați, adică pur și simplu „să renunțăm”. În mod similar și aproape simultan, Steven Pinker, în cartea sa „Iluminismul acum”, pledează pentru credința în progres împotriva a ceea ce el consideră a fi un curent răspândit de „pesimism” sau o credință în declinul cultural.

 

Reflectând dintr-o altă perspectivă, Marilynne Robinson atacă fenomenul „întotdeauna la modă” al pesimismului cultural, care are „consecința negativă de a reduce nivelul aspirației, simțul posibilului” sau chiar de a „încuraja un fel de panică sumbră, o stare de vis colectivă în care recurgerea la remedii teribile este inspirată de iluzii de amenințare mortală”.

 

Chiar și copilul nenăscut din romanul „Nutshell” al lui Ian McEwan subliniază cu înțelepciune că pesimismul nu este altceva decât o slăbiciune intelectuală, un refuz de a vedea că lucrurile nu au fost niciodată mai bune decât în societatea occidentală modernă: „Pesimismul este prea ușor…”

 

Potrivit lui Noam Chomsky: „Avem două opțiuni. Putem fi pesimiști, renunța și contribui la asigurarea faptului că se va întâmpla ce e mai rău. Sau putem fi optimiști, putem profita de oportunitățile care există cu siguranță și poate putem contribui la o lume mai bună. Nu prea avem de ales.”

 

Cei care au ales optimismul, au participat marți, 21 aprilie, de la ora 18:00, la Librăria Cărturești din Piața Operei, Timișoara, pentru a fi alături de Robert Șerban, la lansarea cărții „Știu pe cineva”, apărută la Polirom, anul acesta.

 

Au prezentat cartea: Cristina Chevereșan și Grațiela Benga-Țuțuianu, iar moderatoare a fost: Oana Doboși.

 

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România Lansările de carte s-au consacrat în conștiința publică ca evenimente ce oferă cititorilor și iubitorilor de carte oportunitatea de a participa la manifestări interesante, de a-și întâlni autorii preferați, de a simți o experiență diferită din contactul lor cu cărțile și, cel mai important… de a se cunoaște.

 

Librăria Cărturești a devenit arhiplină în seara de marți, 21 aprilie, confirmând încă o dată interesul publicului timișorean pentru literatura de calitate.

 


În cadrul evenimentului, Prof. univ. dr. habil. Cristina Chevereșan a menționat: „Cartea «Știu pe cineva» vorbește despre lumea de lângă noi pusă la microscop, adunată în niște pastile literare care se înghit cu regularitate, cu observație atentă și un fel de amestec de implicare și detașare, de tandrețe și amuzament, cu o atenție infinită la ton, la voce, la detalii, la capacitatea de a captura aceste fragmente din cotidian, de viață reală”, iar criticul literar Grațiela Benga a spus că „acest volum se citește în câteva ore,… se concentrează asupra unor frânturi din viață, cu toată frumusețea, cu tot derizoriul, cu tot plictisul, dar și cu toate surprizele de care avem parte în fiecare zi. Fiecare povestire surprinde printr-un alt aspect, având o anumită doză de neprevăzut… Ce se schimbă? Se schimbă chipurile noastre, vârstele, atitudinile, reacțiile. Se schimbă până și percepția noastră. Ce nu se schimbă? Nu se schimbă finitudinea noastră și faptul că ne trecem”.

 

Autorul Robert Șerban, președintele Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Timiș, a vorbit despre cum scrie, de unde se inspiră și de ce scrie: „Marea provocare a acestei tehnici este să joci șah cu tine însuți, să nu știi ce vei muta și să fii cinstit cu tine însuți până la capăt. Știu ce scriu, dar, la un moment dat, povestea și personajele se blochează. Câteodată îmi pică fisa pe loc, altădată a doua zi sau peste o săptămână ori chiar mai mult…”. 

 

Robert Șerban a mai mărturisit că este foarte atent la ceea ce se întâmplă în jur, și datorită faptului că a activat mult timp în presa cotidiană.

 

Plecând de la frumosul eveniment, nu pot decât să vă amintesc versurile unuia dintre cei mai importanți poeți de limbă germană, supraviețuitor al Holocaustului, Paul Celan: „Noi stăm îmbrățișați în fereastră, ei se uită de pe stradă la noi:/ e timpul ca omul să știe!/ E timpul ca piatra să consimtă-a-nflori,/ ca nerăbdării să-i bată o inimă./ E timpul ca timpul să vină./ E timpul.”

 

https://share.google/LCVxr4zoXU4V6ouFU

 












Alexandra DOGARU - GÂNDUL ZILEI, 21-22-23 Aprilie 2026

 




















miercuri, 22 aprilie 2026

ALIANTA FAMILIILOR - LOOKS-MAXXERS, SAU GENERATIA MAXILARELOR RUPTE

 



LOOKS-MAXXERS, SAU GENERATIA MAXILARELOR RUPTE

Aprilie 23, 2026

 

Looks-Maxxers, sau generatia maxilarelor rupte

Sociologii sunt nedumeriti. Profesia lor e specializata in observarea comportamentului uman in toate varietatile lui, dar chiar si ei sunt socati de manifestarile tot mai bizare ale comportamentului fiintelor umane. Ce nu ar da omul pentru un like sau click pe facebook, youtube, sau alte platforme de media sociala? Se pare ca orice. Sociologii, dar nu numai ei, sunt ingrijorati de extremele in care dau cei activi in spatial virtual pentru a atrage atentia. Unii si-ar sparge chiar si maxilarele, ar trece cu masina peste pietoni, si-ar schimba sexul si ar trece dintr-o operatie estetica in alta.

Jordan Peterson e depasit

Vremea lui Jordan Peterson a trecut. La fel cea a altor personalitati cit de cit intelepte care se reliefau in spatial virtual cu mai multi ani in urma, creind o nisa aparte prin mesaje relevante, necesare, dar care in alte imprejurari erau cenzurate sau marginalizate de legacy media si de trusturile de media finantate de stat sau fonduri europene.

Traim intr-o alta lume. Lumea de atunci a trecut. Noua lume e una fara limite. E lumea lui Tik Tok, a platformelor in care toate vocile sunt egale, atit cele intelepte cit si cele nebune. Atit cele de bun simt cit si cele lipsite de bun simt.

Sociologii de ambele parti ale spatiului politic urmaresc cu oroare ce se intimpla online, mai ales in rindurile tinerilor. Trendurile vin si trec la viteza luminii, si multe dintre ele lasa in urma victime. Un astfel de trend e cel etichetat de socilogi “looks-maxxers”: activismul in spatial virtual care atrage atentia prin comportamentul extrem al celor implicati. Looks-maxxers sunt de obicei tinerii activi online care isi modifica aspectul fizic pentru a atrage atentia, like-uri si click-uri.

Subiectul a fost recent discutat pe un podcast al publicatiei The Atlantic, intitulat The Manosphere Breaks Containment. Stenograma e disponibila aici, in engelza: https://www.theatlantic.com/podcasts/2026/02/the-manosphere-breaks-containment/685907/


Autodistrugere pentru faima

Fenomenul autodistrugerii fizice pentru atragerea atentiei a aparut in atentia publicului cu un an in urma dupa alegerea lui Trump. In prezent, majoritatea acestor tineri se identifica politic cu dreapta politica, sunt admiratorii lui Trump, nu sunt casatoriti, in majoritatea lor covisitoare sunt barbati, nu au copii. Dar nu au nici intelepciune. Doar o multime de urmaritori.

Un exponent curent care domina internetul s-a autoporeclit “Clavicular”. Ideologia dominanta a celor ca ei este “algorithm-first”. Sunt cei care isi modifica trupul in etremis (“extreme body modification”) pentru a atrage atentie.

Clavicular si-a sfarimat maxilarul cu ciocanul, in direct, iar un medic i l-a refacut sa arate si mai bine si atractiv decit era pina atunci. Puhoaie de tineri urmareau episodul cu sufletul la gura. Tot el a transmis in direct cum a trecut cu masina peste un pieton la o intersectie. Din nefericire, podcastul nu explica ce s-a intimplat cu victima sau cu el.

Clavicular si cei ca el sunt live-streamers, transmit in direct discutii in intregime lipsite de inteligenta. Sociologii vad in acest trend o miscare spre nihilism a dreptei politice. Tinerii barbati care practica looks-maxximization sunt diferiti de cei influentati de Jordan Peterson acum o generatie si care in timp au devenit conservatori. Ei sunt influentati mai mult de fratii Tate si Nick Fuentes, un tinar fara scoala dar influent online in America, misogin, anti-semit.


Impact negativ

Acesti tineri au un impact neasteptat si negativ: influenteaza viitoare generatie de conservatori si votanti care nu au nimic in comun cu conservatorismul clasic ori prezent. Conservatorismul elegant de gen Reagan, Thatcher, Buckley (America), Scruton (Marea Britanie), Brague (Franta), Aron (Franta) le este in intregime necunoscut, de neinteles si repugnabil.

Fiind ancorat in traditia crestina, conservatorismul traditional este lipsit de interes pentru aderentii ideologiei impartasite de Looks-Maxxers. Unul din motive este ca noua generatie a fost crescuta in familii monoparentale de unde a lipsit tatal si disciplina. Este generatia parintilor divortati, a familiilor blended (amestecate prin recasatorie) unde valorile si principialitatea in comportament nu au existat. 

Looks-maxxers nu simpatizeaza cu comunismul, dar simpatizeaza cu nazismul, chiar daca, zic ei, in gluma. Apar imbracati in uniforme naziste si facind salutul lui Hitler. Doar de dragul, spun ei, de a atrage atentie, nu in serios. Pentru acesti tineri, spun sociologii, “content is made just for the algorithm / materialul e facut doar pentru algoritmi”.

Sunt un grup divers. Unii provin chiar din sfera musulmana, altii sunt persoane de culoare sau de provenienta latina din America de Sud, altii tineri nascuti in America din familii de imigranti asiatici. Dar uniti de acelasi scop: atragerea atentiei online prin socarea publicului.


Fara ideologie politica – dar de dreapta

Ideologia politica le este indiferenta. Ei voteza candidatul mai aratos. Intre JD Vance (Vice Presedintele Republican) si Gavin Newsom (Guvernatorul Democrat al Californiei), ei l-ar vota pe Newsom pentru ca fizic arata mai bine. Remodelarea trupului pentru a atrage atentia a devenit un club online cu forumuri de discutii intense. Sociologul de stinga Aidan Walker ii numeste “alienated men on the internet doing  anything to make themselves look better / tineri barbati instrainati pe internet care ar face totul sa arate mai bine”.

Care sunt subiectele lor de discutie? Nimic intersant ci totul destructiv si depresant. Unii se pling ca sunt obezi (cu toate ca tineri) si ca din cauza asta nu isi pot gasi prietene. Altii ca nu pot sa stea in scoala (de unde abandonul scolar inca din liceu), nu au rabdare cu invatatura, nu pot sta mult timp la acelasi loc de munca, modificari cosmetice, consum de droguri, de steroizi. Se lauda cu aventurile de la gym, cind fetele le fac cu ochiul ori cita betie au tras. Se pling ca sunt singuratici, ca nu ii ia nimeni in seama, ca nu au bani sa plece din casa parintilor si sa traiasca pe piciorele lor. Ca nu pot plati chiria. Ca fetelor nu le plac astfel de barbati. Ca ... si lista continua.

Pericolul politic pe care acesti tineri il prezinta, insa, este real. Ei influenteaza milioane de tineri cum sa voteze. Candidatii la functii publice deja se asociaza cu unii din liderii sferei looks-maxxers, participa la podcasturile lor, incearca sa le primeasca recomandarea pentru alegeri. Este irelevant pentru ei ca acesti tineri sunt anti-semiti, misogini, vulgari, fara capatii. Ca folosesc cuvinte peiorative la adresa minoritatilor rasiale sau femeilor.


Amenintare pentru conservatorism

Nout trend tinde sa inlocuiasca conservatorismul de bun simt, cel clasic, cel elegant. “There is no morality / moralitatea nu conteaza” pentru acesti tineri. In anii 30 ai vietii, majoritatea dintre ei nu au studii superioare dar influenteaza (negativ) milioane de alti tineri. Unii isi acumuleaza prezenta in media sociala atacind personalitatile conventionale. Miscarea Groypers, de exemplu, a explodat online atacindu-l pe Charlie Kirk.

Ei, insa, isi justifica comportamentul pretinzind (cu o oarecare doza de acuratete) ca sunt victimele politiclor sociale promovate in scolile americane de marginalizare a baietilor in favoarea fetelor si a si celor suferinzi de confuzie sexuala. Daca la scoala accentul s-a pus pe fete (“girl power”), adolescentii si-au gasit libertatea de a fi barbati (chiar daca imaturi) online, in spatiul virtual. Demonizati de mass media progresista, ei si-au creat o lume virtuala a lor, ne place ori nu.

Sociologul Aidan Walker spune despre ei: ‘these are people  who have this set of distorted values about the world but that have somehow found visibility and attention / acestia sunt tineri care impartasesc un set de valori distorsionate dar care intr-un fel sau altul au dobindit notorietate si atentie”. Constituie un grup de tineri care au “reactionat” la restrictiile impuse de progresisti si sistemul progresist de educatie asupra comportamentului lor si a libertatii lor de exprimare. Sunt rezultatul unui sistem de invatamint public care a luat-o razna, tineri crescuti in afara autoritatii parentale, fara ambii parinti, un produs al emanciparii sociale din ultimele trei generatii care a distrus valorile, familia si normalitatea.

Ingrijorarea priveste si viata politica. Pe moment, Trump e singurul model de politician cu care se pot identifica, un barbat neconformist in vocabular si comportament, sotul unei femei mult mai tinere si frumoase, bogat. Trump e singurul model politic pe care il cunosc. Biden nu poate fi. Progresistii numesc acest grup de tineri «fascisti», generatia care va aduce “moartea democratiei si tirania in America”.

Noul trend sociologic de Looks-Maxxers este intradevar disonant. Deranjaza. Dar este o reactie la politicile destructive demarate, legiferate, iar acum institutionalizate, de un progresism fara minte care se scufunda tot mai mult pe zi ce trece.


ARTICOLUL 16 DIN DECLARATIA UNIVERSALA A DREPTURILOR OMULUI 

Articolul 16 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului afirma: "Cu incepere de la implinirea virstei legale, barbatul si femeia, fara nici o restrictie in ce priveste rasa, nationalitatea sau religia, au dreptul de a se casatori si de a intemeia o familie. ... Familia constituie elementul natural si fundamental al societatii si are dreptul la ocrotire din partea societatii si a statului". Familia romana isi cere drepturile. Aceste drepturi le pledam, le-am pledat din 2006 incoace, si vom continua sa le pledam. Sunt cele mai pretioase dintre drepturi dar si cele mai abuzate azi. Pretuiti-le!


ALIANTA FAMILIILOR DIN ROMANIA
Str. Zmeica nr. 12, sector 4, Bucuresti
Fax 0318.153.082
www.alianta-familiilor.ro