Alexandra DOGARU - GÂNDUL ZILEI, 1 Martie 2026

 

Parohiei Malovăţ-Mehedinţi - Scrisoare pastorală nr. 556

 

Scrisoare pastorală

Foaie periodică,    gratuită  a Parohiei Malovăţ-Mehedinţi

Anul XXVI(2026),  nr. 556(1 –15 Ianuarie)

 

Dragi mei enoriași! La mulți și fericiți ani!

Sănătate, bucurii,   belşug şi bunăstare să fie în casa şi în viaţa Dumneavoastră!  Fericirea să poposească  în sufletul fiecăruia!

Mulţumim tuturor celor care ne-au primit cu colindul, după datina străbună, ca nişte adevărate  familii de creştini! Să dea Dumnezeu să vă găsim pe toţi sănătoşi şi cu voie bună mulţi ani de aici înainte!

Prin voia lui Dumnezeu, iată că am păşit şi în anul 2026! Îi mulţumim pentru tot şi pentru toate, căci fără El suntem praf şi pulbere. Atât cât vrea El mai fiinţăm pe acest pământ, ne mai bucurăm de fiecare zi ce ne-o dăruieşte, de fiecare anotimp, de fiecare clipă fericită, pe care mai avem prilejul s-o trăim! Dumnezeu să ne ajute fiecăruia în parte și tuturor laolaltă! Să fie pace pe pământ și bună înțelegere între oameni și popoare! Să fie sănătate, belșug și bucurie, iar credința creștină să triumfe în lumea întreagă. La mulți și fericiți ani, dragii mei!

*

Mihai Eminescu. Mihai Eminescu s-a născut la cumpăna veacului al nouăsprezecelea nu ca un accident, ca o întâmplare, ci ca o necesitate. Sute de ani înainte proroci știuți și neștiuți îl vestiseră, nu cu îndoiala speranței, ci cu tăria certitudinii. Atunci, în orice așezare românească, ori chiar în pulberea pământului, Eminescu trebuia să se nască. Întâmplător a fost numai faptul că s-a numit Eminescu, că s-a numit Mihai. Tot așa de bine putea să-l cheme Ion, Gheorghe, Nicolae, Manole…

El a fost binevestit dintru început din încleștarea tulburătoare a primului sărut dat de acel arhanghel al  sufletului românesc, pe care l-am numit doar simplu, Doină, munților, câmpiilor și apelor noastre.

Anonimi fără număr, ctitori ai acestei limbi, acei ce-au pus drept piatră de temelie cel dintâi cuvânt îl vor fi văzut pe El ca o stea polară călăuzitoare prin veacuri, sau, poate, de ce nu, ca un izbăvitor. Și dacă nu mai rămâne loc îndoielii că marea ștafetă a plecat de la acel ,,torna, torna, fratre, torna!” cu nimic n-ar fi păcătuit, dacă l-ar fi numit pe el frate, căci, așa cum avea s-o dovedească, a fost frate bun, dintru începuturi, pentru cei trecuți și pentru cei viitori.

Eminescu s-a înrădăcinat continuu, ca un mesaj mesianic, în sufletul și conștiința milioanelor de obidiți, care, trăitori pe aceste locuri, își clădeau o țară. Dar ei, mari în cuget și în fapte, înmulțindu-se ca frunza și ca iarba, haturile le-au devenit prea neîncăpătoare. Erau prea mândri însă ca să cerșească, ori ca să răpească vreo bucată de glie altora. Atunci au pornit spre ceruri, căci văzduhul era al lor, iar meșterii au zidit fără încetare, zi și noapte, măreață catedrală. Așa au vrut s-o facă dintru început, iar acolo sus, pe vârf de turlă, în loc de cruce sau de steag, să-i așeze leagăn lui Eminescu.

Năruirea acoperea izbânda strădaniilor, când ,,Hoarde negre, hoarde mari,/Când  de turci, când de tătari”, făceau ca să rămână  în urmă pământul presărat cu ,,scrum, tăciuni în loc de case,/Iar în loc de vite – oase”.

Atunci, călăuziți de stelele cerului, căutat-au oamenii duhurile pământului și ale pădurilor și, ca la un străvechi oracol, cerutu-le-au sfat.

Din genunea adâncurilor mării, din creierul munților, ori din înălțimile văzduhului, - nu știu -, s-a auzit un glas care a zis: ,,-Binecuvântată ești tu, seminție, între toate semințiile pământului și binecuvântarea nu se va lua de la tine! Prin fiii tăi, care se vor înmulți ca nisipul mării și ca stelele cerului, vei dăinui din veac în veac pe acest pământ al laptelui, al vinului, al mierii și al făgăduinței, iar numele tău nu va avea sfârșit. Căci fiecare sfârșit  va fi la tine un nou început  și astfel plămădi-vei coloana ce va străbate eternitatea!”

,,- Spune-ne nouă când se va naște El?” au întrebat oamenii aceia și se gândeau la Eminescu.

,,- La plinirea vremii!” le-a răspuns glasul. ,,Și El se va naște ori va renaște din îngemănarea unui sfârșit cu un nou început, spre  a vă povesti trecutul și a vă arăta viitorul!”

Glasul a tăcut, iar oamenii s-au apucat de lucru mai dârzi și mai hotărâți. Din când în când venea câte un profet și le vorbea oamenilor despre Eminescu. Iar mărturiile lor se scriau pe cronici și letopiseți, pe pieile de bour, pe coajă de mesteacăn, sau, de multe ori, spre a nu fi ușor date uitării, pe piepturile oamenilor. Profeții au fost mulți, dar pulberea vremii a acoperit numele unora dintre ei. Citim ca-ntr-un pomelnic din vechi așezăminte: Basarab Voievod, Mircea Voievod, Ștefan Voievod, Coresi ierodiacon, Mihai Voievod, Antim Mitropolitul, Constantin Voievod, Varlaam Mitropolitul, Dosoftei Mitropolitul, Antim Mitropolitul, Gheorghe, Horea, Crișan, Tudor, Nicolae cu tot neamul lor.

Oamenii aceia, cu inimile pline de necazuri, au început să pregătească, în sărăcia lor, leagăn pentru împăratul împăraților, ce avea să se nască. Din zdrențele trupului lor i-au croit scutece și în bordeiul luminat de feștile pâlpâitoare i-au pregătit sălaș. Neamurile din jur știau și așteptau și ele să vadă minunea.

Și, iată, că marea zi sosi!

Eminescu putea să nu se nască din femeie, ci din fior de cântec, din suspin, din țărnă, din ape ori văzduh, din orice, fiindcă el, mai întâi de toate, era suflet; sufletul cel mai curat zămislit de veacuri din milioane de suflete. Se supunea însă legilor nescrise ale firii, pentru a le înțelege mai bine și, când zodia Capricornului încă mai umbrea pe lume, iată că pe pământul nostru  a văzut lumina zilei Eminescu.

Trupul lui fremăta de vârtutea oaselor ce ninseseră câmpurile, ochii ca noaptea scânteiau aidoma focurilor de pe înălțimi la ceasuri de primejdii, suflarea îi era ca viforul mistuitor de vrăjmași, iar glasul… devenea când urlet de durere pe câmpul de bătaie, când șoaptă de dragoste și dor.

Oamenii s-au adunat în jurul lui, iubindu-l ca pe un copil, ca pe un frate, ca pe un părinte al lor!

Eminescu le-a vorbit despre începuturile, luptele, durerile și bucuriile lor. Le-a povestit despre faptele lor de vitejie, despre truda muncii lor nedreptățite, despre dragostea și gândurile lor.

Frații îl ascultau vorbindu-le frumos despre lucruri pe care și ei le știau, dar, spuse de gura lui Eminescu, ele păreau altfel. Atunci a luat Eminescu un brăzdar de plug și a scris pe mantia pământului țării sale speranțele neamului. Și ele se întruchipau într-un tot unic, ca un fascicul de lumină. Acel ceva începea să capete contururi tot mai precise prin propria devenire. Un edificiu grandios, ce străpungea cerul cu măreția sa creștea văzând cu ochii și neamurile pământului priveau înmărmurite, neînțelegând minunea. Eminescu lucra de zor și ceea ce făcea el părea că seamănă cu ce făcuseră frații lui, deși, scriind cu inima slovele, un nou fior se-ntrezărea. Oamenii îl înțelegeau și-l iubeau, fiindcă el făcea tocmai ceea ce ar fi vrut ei să facă.

Oamenii așteptară cât așteptară, dar Eminescu lucra mai departe și atunci ei, ca unul singur, i se alăturară. Se urcară pe schele tot mai sus și lucrul creștea.

Târziu, când au băgat de seamă, Eminescu dispăruse. Deasupra zidirii lor scria însă cu litere de foc ce se zăreau până la capătul pământului: ,,ROMÂNIA!”

*

Rugăciune. De ziua lui Mihai Eminescu redăm mai jos o frumoasă poezie-rugăciune, pe care ne-a lăsat-o să e mângâiem sufletul cu ea la vreme de vreme de restriște și de bucurie:

,,Crăiasă alegându-te

Îngenunchem rugându-te,

Înalță-ne, ne mântuie

Din valul ce ne bântuie:

Fii scut de întărire

Și zid de mântuire,

Privirea-ți adorată

Asupră-ne coboară,

O, maică prea curată,

Și pururea fecioară,

       Marie!

 

Noi, ce din mila sfântului

Umbră facem pământului,

Rugămu-ne-ndurărilor,

Luceafărului mărilor;

Ascultă-a noastre plângeri,

Regină peste îngeri,

Din neguri te arată,

Lumină dulce clară,

O, maică prea curată

Și pururea fecioară,

       Marie!

*

Colindul de Crăciun și Bobotează. Vă mulţumim cordial pentru felul cum ne-aţi primit cu colindul de Crăciun și Bobotează. O atmosferă cu adevărat creştinească şi românească.  Cei mai mulţi aţi înţeles din anii trecuţi şi aţi legat câinii, aşa că nu au fost incidente în acest sens. Vă mulţumim pentru darul făcut sub forma contribuţiei de cult. Fiecare a dat dacă a vrut şi cât a vrut. Cu astfel de creştini avem curajul să spunem că parohia noastră va putea să supravieţuiască şi în viitor. Şi celor care au dat un leu şi celor care au dat mai mult, le mulţumim cordial. Dumnezeu să le răsplătească jertfa!

Vă mulțumim cordial și pentru înțelegerea  de care ați dat dovadă cu prilejul colindului cu Boboteaza. În perioada 2-5 ianuarie în parohia  au avut loc două înmormântări. Din cauza aceasta exista situația nedorită de a nu putea parcurge toată parohia cu colindul, timpul fiind foarte limitat. Am fost plăcut surprins, când cei mai mulți dintre Dvs.  nu ne-ați mai solicitat să vă botezăm toate camerele, etajele, bucătăriile, depozitele, altădată și unele cotețe pentru animale.  Credem că acesta a fost adevăratul motivul, ci nu că preotul a îmbătrânit! Numai datorită  acestui fapt, am reușit să ajungem în toate gospodăriile, cu excepția acelora în care proprietarii n-au fost acasă, ori nu ne-au auzit și, totodată, am oficiat și cele două înmormântări și alte servicii ce ne-au mai fost solicitate.

Sperăm că anul viitor va fi mai bine!

*

Oglinda parohiei.  Sfintele Sărbători ale Naşterii Domnului și  Bobotezei să vă găsească sănătoşi, voioşi, plini de speranţe de mai bine şi în mijlocul tuturor celor dragi ai Dumneavoastră! Să se resimtă în casele Dumneavoastră duhul păcii, liniştii, bucuriei, dragostei şi al comuniunii! Dacă mai există pe undeva duh de vrajbă, de ură, de răutate, ducă-se pe pustii, unde picior de om n-a umblat,  numai dracul ţâncii şi-a-nţărcat! 

Să dea Dumnezeu, ca măcar în vremea Sfintelor Sărbători durerile sufleteşti şi trupeşti  să vă fie mai puţine şi mai blânde şi-n locul lor speranţa să-şi facă sălaş!  Cei plecaţi departe, în patru zări ale lumii, să-şi caute norocul şi câştigul, să se întoarcă sănătoşi, ca să mai simtă încă o dată căldura căminului părăsit, să adulmece mirosul aerului de acasă, să mai guste iarăşi vinul de pe masă!

Am vizitat casă de casă cu prilejul colindului. Am făcut un program destul de lejer în vremea colindului de Crăciun, ca să fie câte o picătură de timp pentru fiecare familie, ca să schimbăm o vorbă. Destulă grabă în timpul anului, căci nu le mai ajungem, măcar la Sfintele Sărbători să avem  un răgaz  să mai schimbăm o vorbă. Nu mai erau toţi cei din anii trecuţi! Unii plecaseră între timp pe drumul cel fără de întoarcere, alţii erau duşi cu treburi care-ncotro. Unii mai crescuseră, alţii mai albiseră, dar peste tot am fost primiţi cu  căldură, dragoste şi respect, care ne-a impresionat profund.

Ca preot, m-am simţit încă o dată în mijlocul Dumneavoastră ca-ntr-o adevărată familie unită. Fiecare mi-aţi arătat ce-aţi construit, cu ce v-aţi mai înfrumuseţat casa şi viaţa între timp. Mi-aţi povestit din  bucuriile şi necazurile  Dumneavoastră. Simţeaţi nevoia să vă descărcaţi sufletul, ca unuia dintre ai lor. În peste 95% din familii am simţit că acolo este armonie, înţelegere, dragoste, aşa cum îi stă bine unei adevărate familii de creştini. Am găsit porţi în cadrul gardurilor, care în anii trecuţi despărţeau curţile copiilor de părinţi, ori ale fraţilor de fraţi şi mi-a crescut sufletul de bucurie, fiindcă poarta dintre ei era semn de pace şi de bună înţelegere. Dumnezeu să binecuvânteze asemenea familii şi ele ar trebui să fie modele pentru familiile tinere!

Am întâlnit, din păcate, şi aspecte dureroase. Am găsit soţi învrăjbiţi, fraţi în procese, veri la cuţite, vecini  certaţi.  Am găsit în sufletul multora teama de ziua de mâine! Am găsit la alţii durerea că membrii ai familiilor lor sunt prin puşcării, în ţară sau în străinătate! Dumnezeu să aducă pacea, liniştea şi speranţa de care avem nevoie toţi!

Eu însumi, ca preot al Dumneavoastră, în urma acestui dublu colind, acestor întâlniri cu Dumneavoastră, am ieşit mai întărit sufleteşte. Parcă toate nedreptăţile, micimile şi răutăţile lumii, care mă loviseră fără cruţare până atunci, despre care v-am relatat în bună parte în ,,scrisorile” de până acum, le-am uitat. În mijlocul Dumneavoastră m-am simţit acasă, m-am simţit suficient de puternic, ca să nu mai mă las copleşit de scârbă  şi lehamite. Dumneavoastră mi-aţi întărit convingerea mai veche că, dacă aş mai fi tânăr şi aş mai lua-o de  la început, tot preot m-aş face,  tot în satul meu m-aş întoarce şi tot parohia noastră aş sluji-o! Nu minţeau cei ce spuneau cândva, că în bordeie găseşti mai mult aur decât în palate. Se refereau, bineînţeles, la aurul sufletelor. Vă mulţumesc cordial pentru tot şi pentru toate!

*

Bilanțuri și proiecte. La cumpănă de ani, se cuvine să facem un scurt bilanţ fiecare dintre noi cu privire la viaţa noastră, la familiile noastre, la speranţele ce le avem de viitor. Dacă n-ar mai fi sărbătorile şi rânduielile acestea ale anotimpurilor, viaţa ar fi ca o lungă călătorie fără popas. Aşadar, să ne oprim un pic în lungul drum al trecerii noastre prin lume şi să ne facem un examen de conştiinţă fiecare. Să ne imaginăm că derulăm filmul vieţii noastre de până acum, cu toate ale sale bune şi rele. Să ne imaginăm, de asemenea, că la acest film ar privi şi Dumnezeu. Ia, gândiţi-vă, că aţi găsi vreo scenă în acel film de care să vă fie frică, ori să vă roşească obrazul la gândul că va vedea-o  Cel de Sus!  Sau chiar şi numai ceilalţi semeni ai Dumneavoastră! E o grea încercare!

Căutaţi, de asemenea, să socotiţi dacă aţi făcut tot ce a depins de Dumneavoastră, ca propria familie să dureze, ca soţul, soţia, copiii, părinţii, socrii, cumnaţii  Dumneavoastră să aibă o rază de fericire, când s-au aflat în preajma Dumneavoastră, când aţi vorbit, când aţi muncit împreună. Vedeţi dacă aţi făcut vreo fărâmă de bine cuiva, dacă v-aţi făcut întotdeauna rugăciunea, dacă sunteţi împăcaţi cu Dumneavoastră înşivă, cu cei din jur şi, mai ales, cu Dumnezeu. Încercaţi să vă imaginaţi că în clipa următoare aţi fi chemaţi înaintea lui Dumnezeu, că v-ar sosi ceasul cel din urmă. Aveţi, oare, bagajul făcut? Sunteţi, într-adevăr, pregătiţi de marea călătorie?  Aveţi suficiente argumente ca să vă apăraţi la dreapta judecată pentru faptele săvârşite în această viaţă?  Sunt câteva întrebări, pe care ar trebui să ni le punem fiecare dintre noi la această cumpănă de ani. 

Faceţi planuri pentru familia Dumneavoastră, dar ţineţi seamă şi de ceilalţi membrii ai familiei. Vedeţi dacă şi lor le place şi dacă sunt de acord cu ceea ce vreţi să faceţi. Numai aşa va fi armonie şi unitate în casa Dumneavoastră şi nimănui  lehamite nu-i va fi, că staţi sub acelaşi acoperiş!  Dumnezeu să vă ajute  şi să fie bine!

         A mai trecut un an şi în viaţa parohiei  noastre. Mulţumesc lui Dumnezeu că am fost împreună şi că am mai reuşit să realizăm câte ceva. Au fost şi momente fericite şi mai puţin prielnice, dar le-am depăşit cu bine. Neuitată rămâne pentru mine, pentru tot restul vieții,  ziua de 5 februarie 2025, când m-ați apărat cum nu s-a mai întâmplat în altă  parohie. Ați dovedit că și membrii unei parohii trebuie să aibă un cuvânt de spus, cuvânt de care să se țină seamă, atunci când se face numirea sau schimbarea unui preot. Datorită poziției ferme de care ați dat atunci dovadă suntem și azi împreună. Vă mulțumesc cordial!

            Am reușit să publicăm ,,Scrisoarea pastorală” din două în două săptămâni, să v-o dăm Dvs., tuturor familiilor din parohie, gratuit, cât și la alte câteva sute de cititori din țară și din străinătate. Publicația a fost postată și pe internet, a fost preluată, de asemenea, parțial sau în întregime, de mai multe periodice din țară și din străinătate, precum ,,Armonii culturale”(Adjud), ,,Bibliotheca Septentrionalis” (Baia Mare), ,,Observatorul”(Toronto-Canada) și altele. Au fost și publicații, precum ,,Națiunea” din București sau ,,Obiectiv mehedințean” din Tr. Severin, care au publicat articole din ,,Scrisoarea pastorală”.

S-au donat câte trei pâini la slujbele de duminică și câte patru la slujbele de peste săptămână, astfel: Ianuarie: 807 pâini; Febr.: 789 pâini;  Martie:  902 pâini; Aprilie: 1.098 pâini; Mai: 743 pâini; Iunie: 943 pâini; Iulie: 618 pâini; August: 2.128 pâini, Sept.: 830 pâini; Oct.: 929 pâini; Nov.: 1.028 pâini; Dec.: 747 pâini. Așadar, s-au donat 11.562 pâini în 2025. Nu s-a dat pâine la Bobotează.

Totodată, s-a vândut pâine enoriașilor parohiei noastre la prețul de achiziție de 1,40 lei/buc. astfel: Ianuarie:  1.343 pâini;  Februarie: 1.361 pâini; Martie: 2.198 pâini; Aprilie:  1.052 pâini; Mai: 2.008 pâini;  Iunie: 2.257 pâini; Iulie: 1.982 pâini; August: 1.522 pâini; Sept.: 1.720 pâini; Oct.:  2.321 pâini; Nov.: 2.322 pâini;  Dec.: 2.003 pâini.  Așadar, s-au vândut la prețul de achiziție 22.089 pâini.

Ne-am propus şi am reuşit să acordăm ajutoare în bani unor enoriaşi ai parohiei noastre aflaţi în situaţii dificile, fie din cauza stării de sănătate, fie din alte cauze nenorocite ce s-au abătut peste ei. Am reușit să strângem și să dăm ajutoare celor sinistrați. Adăugând la acestea ajutoarele date unor oameni aflați în dificultate din azilele mehedințene sub forma unor bunuri materiale și mâncare, cât și donația pentru Fondul Central Misionar, însumăm 118.840 lei.

Am efectuat aproape lunar vizite la azilele mehedințene, donând acolo mâncare pregătită la firmă de catering și diferite obiecte de care acele instituții au avut nevoie. Am cita din aceste donații câteva: 13 febr. - Azilul de la Șimian: 50 pulovere de trening, 50 pantaloni de trening, 50 cearșafuri de pat, 50 perechi de teniși și 25 prosoape;  8 apr. -  Azilul de la Cujmir:  30 perechi de pantaloni de trening, 30 pijamale, 30 cearșafuri de pat și 20 prosoape; Apr.: Azilul de la Vânjuleț:  suportat reparația a  trei aparate de aerisire;  14 iul. - Azilul de la Ciovârnășani: șapte uși, 50 m furtun; 3 dulapuri cu rafturi și 6 neoane cu corp, de tavan, aparat de uscat rufe; 11 sept. - Azilul de la Cireșu: le-am dus o ,,Dacia” combi și o remorcă auto cu haine și lenjerie de corp, cât și  40 cearșafuri-husă noi pentru saltele de latex; Azilul de la Gura Văii: un  cuptor electric cu plite și un nou aragaz cu cuptor și patru ochiuri. Pentru Fondul Central misionar am donat 1.500 lei. Am achitat de Paști 2.650 lei, iar de Crăciun 2.600 lei unor credincioși din parohie și din afara parohiei.

Am organizat și efectuat excursii în țară cu credincioși din Malovăț și Bârda, la care s-au adăugat mulți alții din Tr. Severin, Dudașul Cernețiului, Balotești, Colibași, Cocorova, Căzănești, Negrești, Breznița, Laz din Jud. Mehedinți, Godinești și Tălpășești din jud. Gorj.

Am spovedit și împărtășit, la cerere,  credincioși în duminici și sărbători. În afară de aceasta, am spovedit și împărtășit de Paști, de Adormirea Maicii Domnului și de Crăciun, la biserică și la domiciliu 275+126+108= 509 enoriași. Dintre aceștia 230 au fost copii.

La 18 octombrie, preotul Dvs.  a participat la un simpozion la Vidin cu comunicarea Sfânta Cuvioasa Teofana Basarab în contextul politic și cultural al sud-estului european medieval,  iar la 20-21 oct. la Tr. Severin, cu comunicarea  Aspecte politico-sociale și bisericești din România(1983).

Ne-am propus să menţinem serviciile gratuite şi am reuşit, iar contribuţia de cult să fie ca şi în anii trecuţi după principiul: fiecare dacă poate şi cât poate, preotul fiind la dispoziţie tuturor, indiferent dacă au achitat ceva sau nu 24 de ore din 24, şapte zile din săptămână şi 365 de zile din an. În rest a fost liber!

Cu toate că nu este obligatorie, contribuția de cult pe 2026 a fost achitată astfel: în Malovăț au achitat 84,48% din credincioși; în Bârda au achitat 85,97%. La nivel de parohie au achitat 84,95%. În Malovăț s-au remarcat următorii enoriași: I. Marina Sofia: 800 lei; II. Ilinca Alexandru: 500 lei; III. Michescu Andrei, Almichi Ion și Mănescu Vasile: câte 400 lei; în Bârda s-au remarcat: I. Curea Gigi: 455 lei; II. Olteanu Virgil: 400 lei; III. Luca Jana: 320 lei. Acestora și tuturor celorlalți le mulțumim!

Am vândut anul acesta 530 calendare(de perete și agende), 298 kg. lumânări și am predat la fabrică 210 kg ceară topită.

Am oficiat slujbele cuvenite în duminici și sărbători, cât și în celelalte zile, la dispoziția credincioșilor. Sperăm că ați fost mulțumiți în această privință.

În cursul anului, în parohia noastră au fost 13 botezuri(1 extern), 6 cununii și  26 înmormântări. Dintre botezuri, unul a fost din Tr. Severin, altul din Bârda; dintre cununii, una a fost din Bârda. Adăugăm și o ,,cununie de aur”.

Am încheiat anul 2025 fără nici o datorie, cu toate plățile la zi și cu un sold de 58.083 lei, cu care am trecut în 2026.

Făcând un scurt bilanţ, putem spune că ne-am propus la începutul anului trecut, conform ,,Scrisorii pastorale”, să  continuăm să publicăm sau să republicăm şi să difuzăm cărţi pretutindeni, unde va fi fost nevoie de ele. Dintre cărțile publicate menționăm: Pr. Al. Stănciulescu-Bârda, Scrisori către Eminescu(172 pag.); Pr. Al. Stănciulescu-Bârda, Teologia morală. Contribuții bibliografice(262  pag.);  D. Bălașa, Țara Soarelui(320 pag.);   Norica Ion, Evadarea din iad(60 pag.); Pr. Stelică Zoican, Graiuri și fapte pe firul vieții(160 pag.); Pr. Al. Stănciulescu-Bârda, Monografia satului Malovăț. Contribuții (670 pag.); Dr. Aritina-Mihaela Ionescu, Frunze pe cărare(137 pag); Prof. Sofia Dobrescu, Însemnări(126 pag.); Eugenia Bordeiașu, Viața trece....(210 pag.);  C. C. Popian, Poezii(692 pag.); Pr. Al. Stănciulescu-Bârda, Drept canonic. Contribuții bibliografice(176 pag.); Dr. Ionescu Mihaela-Aritina, Zbor frânt(150 pag.), Prof. Sofia Dobrescu, Justiția supremă(230 pag.); Pr. Al. Stănciulescu-Bârda, Viața Cuvioasei Teofana Basarab(350 pag.);  Pr. Al. Stănciulescu-Bârda, Jurnal(1989), vol. VIII, 433 pag.; Noul Testament (793 pag.); Dr.  Ionescu Mihaela-Aritina, Imne japoneze(200 pag.).

Așadar, cincisprezece titluri în douăsprezece luni. E ceva, dar nu mare lucru!

Începând de la Nașterea Domnului-2024 am donat 300 exemplare din volumul preotului Dvs. Monografia satului Bârda - Jud. Mehedinți enoriașilor parohiei noastre. Primăria Malovăț a suportat costul cărții. De Sfintele Paști, tot cu sprijinul Primăriei Malovăț, am publicat cartea preotului Dvs., Monografia satului Malovăț – Jud. Mehedinți, din care am donat iarăși peste 300 exemplare enoriașilor parohiei noastre. De Nașterea Domnului – 2025, tot cu sprijinul material al primăriei Malovăț, am republicat  Noul Testament(814 pag.), din care continuăm să donăm celor ce vor să-l primească.

Dorim să dăm cât mai multe filme cu conţinut religios; să fim prezenţi în presa scrisă şi pe internet cu cât mai multe contribuţii; să văruim exteriorul bisericilor din parohie; să vopsim acoperișurile bisericilor noastre; să organizăm mai multe excursii cu caracter religios; să continuăm cu donarea pâinii  în duminici şi sărbători; să menţinem serviciile gratuite şi contribuţia de cult la aprecierea fiecăruia; să putem să acordăm ajutoare celor bolnavi, neputincioşi şi tuturor celor  loviţi de nenorociri; să facem mai multe vizite la azile și orfelinate; să intensificăm activitatea pastorală şi misionară; să mărim numărul participanţilor la slujbe şi multe, multe altele, despre care vom vorbi pe parcurs. Doamne ajută!

*

Ajutoare și donații. În această perioadă am primit câteva ajutoare și donații din afara parohiei, astfel: P. C. Prot. Dr. Ioan Dură(Bruxelles-Belgia), Dl. Rochian Tudor(Tr. Severin), fiu al satului Bârda, Dl. Zgarcea Cornel(Tr. Severin), Dl. Roată Ion (Colibași-MH): câte 300 lei;  Doamna Elisabeta Leferenz(Germania): 250 lei; Boncioc Mircea(Italia), fiu al satului Malovăț, Tărăbâc Gheorghe(Tr. Severin), fiu al satului Malovăț, Doamna Mierluș Maria(Rm. Vâlcea), Dl. Predescu Lucian(Tr. Severin), fiu al satului Malovăț: câte 200 lei; P. C. Arhim Ioachim Pârvulescu(Mănăstirea Lainici): 160 lei; Boroancă Petrișor(Tr. Severin), fiu al satului Bârda, Luca Violeta(Tr. Severin), fiică a satului Bârda; Ciobanu Ionuț(Timișoara), fiu al satului Malovăț, Popescu Mihai(Tr. Severin), fiu al satului Malovăț, Diaconu Mădălin(Italia), fiu al satului Malovăț, Căprioru Viorel(Italia), fiu al satului Malovăț, Dl. Zaharia-Drăghici Liviu(Tr. Severin), Dl. Milcu Florin(Tr. Severin) : câte 100 lei; Dl. Muntean Camil(Întorsura Buzăului-CV): 80 lei; Neagoe Daniela(Tr. Severin), fiică a satului Malovăț: 60 lei; Grecu Grigore(Tr.. Severin) fiu al satului Malovăț): 50 lei.

Dumnezeu să le răsplătească tuturor! 

*

Alegeri parohiale. Conform ordinului Episcopiei Severinului și Strehaei, la 1 Ianuarie am ținut alegerile parohiale pentru Consiliul Parohial și Comitetul parohial. Rezultatul a fost:

-  Pentru Consiliul Parohial: Dima Vasile, Nistor Petre, Crumpei Vasile, Tătucu Grigore, Mănescu Vasile, Bogdan Gabriel, Luca Mihai, Baltac Alexandru și Popescu Angelu.

-  Pentru Comitetul Parohial: a) din Malovăț: Manolea Elisabeta, Bazavan Georgeta, Crumpei Elisabeta, Borcilă Elena, Ștefu Ioana, Mănescu Vasilica, Nistor Elena, Baltac Maria, Crumpei Georgeta, Cotea Dorina, Sava Elisabeta, Baltac Mariana, Popescu Nicoleta și Borcilă Ionela;  b) din Bârda: Urdă Violeta, Stănciulescu Petronela, Boroancă Ilie, Stănciulescu Tănase, Stănciulescu Nela, Curea Liliana, Stănciulescu Emilia-Dorina, Pâlșu Maria, Luca Maria, Luca Gheorghița, Morjan Gheorghița, Sfetcu Sabina, Gheran Aurel, Cola Emilia, Mema Mărioara, Tănase Maria, Gârbovan Dorina și Ivașcu Domnica.

Am înaintat documentele la episcopie și după 1 Februarie vom ști dacă cei aleși au fost aprobați. Din acel moment  cele două organe executive ale parohiei își vor intra în drepturi pentru o perioadă de patru ani.

*

Zâmbete.  ☺,,- Domnule Doctor, aș vrea să ies la pensie!” ,,- Nu se poate! Încă ți se mai aude inima bătând!” ☺Doi amici, aflați la pensie, se întâlnesc pe stradă: ,,– Ce faci, bătrâne!! Cum îţi merge?” ,,– Ce să fac...! Încerc şi eu să supravieţuiesc…!” ,,– O să regreţi amarnic…!” ☺ Întotdeauna ești sfătuit de cei din jur să nu vorbești cu gura plină, dar niciodată cu capul gol! ☺ ,,-De ce îți place așa de mult iarna?” ,,- Pentru că mai văd și oameni de zăpadă, fiindcă oameni de nimic am văzut destui!” ☺Iarna asta a fost atât de frig în Romania, încât un politician a fost prins cu... mâinile în propriile sale buzunare!! ☺Dacă ai voinţă poţi muta şi munţii; dacă ai şi un pic de creier îi lași acolo, că nu te deranjează. ☺Diavolul către femeie: ,,- Vin după tine....!” Femeia: ,,- Cred că ți s-a urât cu binele!”

*

Botezuri. Înmormântări. În ziua de 10 Ian. am oficiat Taina Sf. Botez pentru Bazavan George-Adam, fiul Domnului Bazavan Gheorghe și al Doamnei Bazavan Elena din Malovăț. Să le trăiască! În ziua de 3 ianuarie am oficiat slujba înmormântării pentru Băleanu Virgil(70 ani) din Malovăț, iar în ziua de 4 Ianuarie pentru Mema Ion(72 ani) din Bârda. Dumnezeu să-i ierte!

*

Program. În luna februarie avem următorul program de slujbe: 1 Febr.(Bârda); 2 Febr.(slujbă la Bârda; pomeniri la Malovăț, la ora 12); 7 Febr. (Malovăț-Bârda); 8 Febr.(Malovăț); 10 Febr.(Malovăț-Bârda); 14 Febr.(Malovăț-Bârda); 15 Febr.(Bârda); 21 Febr.(Malovăț-Bârda); 22 Febr.(Malovăț); 23 Febr.(Pavecerniță la Bârda); 24 Febr.(Pavecerniță la Malovăț); 25 Febr.(spovedit și grijit dimineața la Bârda, la biserică și în sat; Pavecerniță la Malovăț); 26 Febr. (spovedit și împărtășit dimineața la Malovăț, la biserică și în sat; Pavecerniță la Bârda); 27 Febr. (Acatist seara la Malovăț); 28 Febr. (Malovăț-Bârda). În restul timpului, preotul poate fi contactat la biserică, acasă, la telefonul  0724.99.80.86, ori pe adresa de e-mail stanciulescubarda@gmail.com.

Sănătate, pace și bucurii să vă dea Dumnezeu! La mulți și fericiți ani!

Pr. Al. Stănciulescu-Bârda

Pavel Ratundeanu-Ferghete - MERE PADURETE TARZII 19

 

MERE PADURETE TARZII 19

(necorectat / necenzurat)

- Omu-i om! Viața ni Adevăr/Corupt. Tu esti impreuna cu Vica si parintii ei?

- DAR CARE SUNT NUMELE PARINTILOR FETEI ?

Poem de ZIUA ROMÂNIEI

de Melania Rusu Caragioiu

A D E V Ă R

 

Motto:

,,Cu ochii mari din suflet văd…”

 

Acolo, unde apele dulci ca mierea,

In verdele împletit al izvoarelor,

Mângâie oglinda cetinii,

Văd văluri de mătase ce unduiesc

Sub cer de Voroneț…

 

Tu, Țara mea frumosă

I-ai împrumutat bradului fălnicia.

Vânul învolburat îi înstrună viorile, și

Din orga brădetului

Cern până-n văi necuprinse

Picurii grei de conuri…

 

Se-aude rar cântecul ferestraielor melodioase

Ce se pierde în vuietul munților,

Peste care voiosul brad – martir

Va duce cu el în lume

Pe struna viorilor sale

Doinele noastre, visurile noastre…

 

Și câte lacrimi vor alina,

Câtă bucurie vor așterne,

Cu versul lor fierbinte…

 

Azi sorb mireasma altui brad înmugurit,

Prefir în degete acele de verde mătase,

Aud notele de chilimbar,

Mă înfior de răcoarea covorului pufos de mușchi,

Ard cu jăraticul veveriței,

Îngân trilul privighetorii,

Pândesc ceața ce acopere cocoșul de munte și ciuta…

 

Aici este împărăția frumuseții,

A iubirii,

A visului…

 

Mândră ești tu, Țara mea,

Falnică, harnică, bogată,

În dragostea fierbinte

 

Pentru nemuritorul plai dac.

Timișoara 1982

*

- Nu se găsesc, potriviri, în găzesc, in diversitate, în potriviri, în renume. Si apropo tu pe cine ai invidiat, om minunat al minunățiilor? Tu ești si actor ca uluitorul Influientul, Florin Persic. Esti un om mare, importan ești ca Clujenul celui artist din cioclofender, monumental esti ca pâinea cea de toate zilelele-Dom, de toate zilele un creeator un neclintit sfințit ca un om potrivit. Ca un lucru bun ce-i totul în tot-Domn potrivit si savot, în tot... Uneori nu-mi trag boii la câruțul lui Dumnezeu cu care de ma jucam ca minerii de la Șorecani jucam popice. Ce poate fi gingaș si finut ca o floare ca Mihuț dramaturg cu Dreptul/Candidat la fericire în desăvàrșire provita, provita bun fericire! Bun om era juristul Ștefan Mihuț, din colindău, suburbie la Blecan (iubire, vica ești ca o fată minunată: nu-ți spun vorbe mari, Mihuț, dragule! Important e să trecem curați prin viață, vă rog frumos. Nimic nu-i ca viața din esýlațacs drehodyrdgo r8ioimnfine. Ii cum îți place nunta? Eram cu 3 ani mai tânăr și arătam mai fercheș și mai nealcoș. Ce mai zici fain-făinel?

-  Da am descarcat nunta. Cum ii cheama pe MIRI?

- Aș mai avea și fimul lui Miha, cu Cristian Horvat (încă nu-l dețin sper să-l dețin.

- Cornelia Rafa shared FRUMUSETEA E DE VINA

- Ce-i cu frumusețe inculpată?

- Fă-ți în suflet sărbătoare cu filmulețe si cu făinoșag în drag/prag de bine/cu ce se cuvine! Eu am măgăria să-ți dau/drăguțule/ să-ți trimit de lucru.

- E OK ! Doar raspunde corect la intrebari.

- La mulți ani minunați, cu sănătate și bucurii! DE SFINTELE SĂRBĂTORI ALE NAȘTERII MÂNTUITORULUI IISUS HRISTOS

Cântece și Colinde Românești -

HRISTOS S-A NĂSCUT

 

Astăzi s-a născut Hristos

 

Astăzi s-a născut Hristos

Mesia chip luminos,

Lăudați și cântați

Și vă bucurați.

Mititel, înfășățel

In scutec de bumbăcel,

Lăudați și cântați

Și vă bucurați

Vântul bate, nu-L răzbate,

Neaua ninge, nu-L atinge,

Lăudați și cântați

Și vă bucurați.

~*~

IOAN MICLAU-GEPIANU

*

- Christmas at DIMOVS - Craciun cu DIMOVII = Now I come on Christmas Eve with a bag full of overdue thoughts, from your birthday, from your posts, to which I have not written echoes, but also with fresh wishes, for the Birth of the Savior, the Lord Jesus Christ: to- may your life be a flood of Divine Light and your home, the abode of pure Love! Blessed holidays in the homeland of the Romanian language everywhere! Happy birthday with joy!

- Cum se cheama restaurantul sau casa in care are loc nunta si localitatea? Cum il cheama pe baiatul care striga cadourile de bani?

- Nunta s avut loc în restaurantul Ursus/trstaturant în care era angajat și Teodor-Flaviu Celemen, mezinul-cenișotca lui Vica, acuma muncitor. emigrant și muncitor șofer pe tir, în Spania. Altceva ce mai vrei Sa știi Ben? Iată că ĺa staroste, știu numi numele de Radu. Cel care a strigat darurile e starostele Radu, prieten de a lui Teodor-Flaviu Celemen, dar nu-și mai amintește numele lui nici MFkhs-Mistrețu Crlemen mirele nu mrge fără numele de familie, că-i borba de 31, deși nu-i svuxBil/pardon! De Ciubăncuța la 61km; în Clij a avut loc la Restaurantul Ursus.

- Viața isi are sensul ei.

- Orice, numai la azilele de bătràni nu în Romània nu. Că nu e cumințenie nu-i corect îi necuvincios, precar, e mitocănesc /fără omemie scârbos neomenos și necuvincios. CLuj-Napocaa avut loc nunta lui Marius-Mistrețu-Celemen fiul lui CELEMEN Tudorel din Urișor, Dej (de la Coșteinr. 219.

- Mult Iubite și Stimate Domnule Președinte SLR și a Multor și onorate Asociații Românești din Voivodina-Serbia. Dl. Lucian Marina, Iisus s-a născut, Bucurie mare  pentru toți credincioșii! Praznicul Crăciunului și al Anului Nou să vă aducă tuturor, fiecăruia în parter și a familiei sale dragi,  Multă fericire, prosperitate, voie bună și sănătate! Glorie Înaintașilor noștri pe care nu îi vom uita niciodată pentru ce au clădit în patrimoniul nostru românesc și în sufletele noastre, Glorie la mulți Ani! Cu multă considerație, stimă și mulțumiri, Melania Rusu Caragioiu, Vicepreședintă ASRAN Ambasador literar ,, Limba naastră cea Română! P.S.   Petrecem spiritual minunat cu suitele de colinde ale fraților români din Serbia, Mulțumiri! MRC

- MULTE MULȚUMIRI ! Am scăpat viu de la sărbătorile creștine mă pregătesc pentru întâmpinarea Noului An. Toate bune, cu sănătate și La mulți Ani! prof. Sergiu Găbureac. Informația, o problemă? Poate o rezolvăm împreună!

- NUNTĂ DUPĂ REVOLUȚIE - un film de PAVEL RĂTUNDEANU FERGHETE = O nunta (ala Cluj) ce a avut loc in noul regim de dupa Revolutia de rasturnare a dictaturii Ceausescu. Nunta a avut loc, în restaurantul Ursus/ restaurant/ în care era angajat și /Teodor-Flaviu Celemen, mezinul-cenișotca lui Vica, acuma muncitor. emigrant și muncitor, șofer, pe tir, în Spania ne declara Pavel Ratundeanu-Ferghete. E un film document de arhivat ne spune sponzorul. https://www.youtube.com/watch?v=9lU3mT_4W-M&list=UUSFFibprnULnO50cZTNvgCw https://youtu.be/9lU3mT_4W-M Clipul de azi 28 Dec. 2023. (Filmat in 1991)

- Vizionează „În noaptea nunții, mirele a dat jos rochia miresei, a văzut ASTA și a fugit. Părinții au rămas muți” pe YouTube

- Nu reușesc să văd filmul cu nunta. Unde o fi hiba? Ești o o forță dublă pentru imunitate, provita. M-am cam învățat cu bomboane de somn și fără ea, făr de bombonă nu prea pot dormi.

- A apărut Literar ing nr. 43. Lectură plăcută! La mulți ani! Nicolae VASILE

- An nou îmbelșugat spiritual An nou bogat și bun' fericit, om iubit! Ben Todica - Felicitari de An Nou!

- La Multi Ani Pavel si toti cei dragi de langa tine!

- Să fiți sănatoși! Totu-i bine, cànd e bine. Cu bine! Ești cu carismă, carismatic bag samă si cu seamă, cum zicea Gheorghe a Sucioii, Moreșan, în armată de la un coleg, de cătanie, în prin sud învățând vorba sircuseamă, vorbă curioasă pe la Osoiu, Cluj. Sănătate, bucate și banii să nu vi se gate!

De la Mariana Moga: Mulțumesc frumos!

La mulți ani cu sănătate,

Să vă dea Domnul de toate,

Să aveți belsug în casă,

Tot ce vă doriți pe masă,

Să primiți doar vești de bine,

În Noul An care vine.

 

Îi cer anului acum

Să v-aducă tot ce-i bun,

Bani, noroc și fericire,

Bunăstare și iubire,

Și numai belșug în toate,

La mulți ani cu sănătate!

*

- Fie ca iubirea, încrederea şi generozitatea să vă călăuzească paşii în noul an! La mulţi ani în 2024″! La mul’i ani! Al.Florin Țene și Ionuț Țene 

-  Multe mulțumiri pentru frumosul grupaj, La Mulți Ani cu bucurie pentru Dumneavoastră și pentru cititori, Cu stimă, Ing, Melania Rusu  Caragioiu, Vicepreședintă ASRAN, Ambasador ,,Limba Noastră cea Română” - ( Corneliu Leu, 2012) 

- Istrate Mircea Dorin

DESTIN

 

M-am născut pe-un mal de VALE

În frumosul meu ARDEAL,

Şi-am rodit pe-a vieţii cale

Nemurindu-mă-ntr-un DEAL.

 

Cât am stat pe-a vieţii CALE

Am slujit un IDEAL,

Înălţat din a mea VALE

Şi sfârşit în cela DEAL.

Înfloriţi pe-a vieţii vale,

Muritori cu sfântul HAR,

Totivom băte-a lumii cale

Veşnicindu-ne-ntr-un DEAL.

Că aşa e viaţa noastră

Un noroc purtat de VAL,

Ca la urmă sus pe-o coastă

Să rămânem în HAR - DEAL

Ăsta-i drumul celor care

Au primit al vieţii DAR,

Să se nască jos în VALE,

Să se mântuie-ntr-un DEAL

*

- Multe mulțumiri, pentru acest frumos grupaj de poezii, La Mulți Ani cu  Bucurie Și din partea mea închinăciune de mulțumire Domnului, Cu deosebită stimă, Ing. Melania Rusu Caragioiu, Vicepreședintă ASRAN Ambasador literar ,,Limba Noastră cea Română”-2012  

- Tu, cu tandrețea artist ai gust, mai bun/ de moș Crăciun. Părinții ei, a miresei: Anica și, Mihai/Pepelea

- Mai tii minte cine a finantat nunta si cine la platit pe cel care a facut videoul? Numele lor daca iti amintesti? Dar numele celui cu muzica? Si a restaurantului daca se poate. Vreau sa-i trec pe toti pe GENERIC. POATE IESE CEVA INTERESAANT DIN FILMUL ASTA.

- Eu am Finanțat, eu am plătit filmatul. De filmat a filmat Tudor Vasile. Asta și vreau să iasă ceva magnific, lucru bun; dragă; Ben, ceva de pomină sa fie/drăguță! Ești un om ferm, un cel mai iubit dintre pămànteni ca Marina Urșianu/ Marin Preda sau/ regizorul și actorul Sergiu Nicolaescu. Noi trrăim prin prezent drept Dumnezeu, în prrezent/prin Dumnezeu.

- Tu trăiești în frumusețea ta, cu frumusețea ta. Scrisoare lui Henry - de Ben Todica, versuri Beatrice Bernath = Un fotoclipaudiorecitare la versurile poetului intitulate: de ziua lui Anaïs N. Scrisoare lui Henry (M.) Beatrice Bernath ~*~ dragă H. / veșnicul intolerabilul imaginar / al meu "el". / dezbrăcată de orice preconcepție sau tipar / în deplină acceptare a impotenței spațiului meu conceptual / în însingurare / și limita propriului curaj / explorez curioasă / situații / inversez coordonatele / final nu există / nici intrigă /

-  fain man / foarte bine inregistat audio / o sa te rog sa citești ( fara imagine) un text dedicat  zilei holocaustului  max 3 minute / vine curând / merci / A

- ok, better be god / B

- Criptic. E o variantă posibilă, dar lipsește emoția. / AM

- DEACORD / B

- Nu, mă surprinde doamnă, Omul de lângă dumneavoastră: omul Ben, e un om minunat, intr-o lume minunată; din lumea lui Dan Spătaru; din România, a lui Mihai Consanescu, o lume minunată, o lume de artă și minunată a copiillor. Poezia dă sfințenia și omenia, cu tei înfloriți României. E o bucurie, o strădanie, în dreptul.de a fi. PAVEL RATUNDEANU-FERGHETE - CAND SCRIU. Totu-i fain, superb. Sugestiv scrie și, regele poeziei, Alecsandri. Tu, o viață întreagă ai defilat, pe covorul roșu.

- Numai in armata la blocul de defilare de 23 August.

- Sunt conjucturi și conjurații ciudate ca la Alexandru Duma-tatăl urmată; după 20 ani/ vjcontele si Contele de Monte Cristo, Edmond Dantes. Cu imflația și palpația vie, cu tei înfloriți și plopi fără soț. Cumințeni de sorinse din rama lui Mare ca de la râm era frumosul ram de la ràm, les la rarâm în mămși nu stiu stelar-astral, ne tragem toti prin fod stelar-astral.

- Tu, ești cu asul în mânecă.

- UNDE? e o vreme de iubit.

- UNDE?

- Tu, și vocația ta e cu talanții îmulțiți, de Dumnezeu, tea Alduit. Tu, ce mai zici despre lumea aiasta?

- Bumburi ca un zâmbet muzical!

- Să vă lumineze Dumneze, Dumnezeu să vă ajute și, sfnțiți-vă!

- Suntem de bună calitate.

- IOAN MICLĂU-GEPIANU: Calea Luminilor ! Auzi-ne Doamne, Dumnezeule Sfinte din Ceruri - Auzi-ne Noule An-2024 – 1 Ianuarie, 2024 - HRISTOS S-A NĂSCUT! Un An Nou-2024, Plin de Sănătate, Iubire și Înțelepciune să ne lumineze calea vieții. Privesc la norii tulburi, privesc la oameni tulburi, apoi la pomii din gradina mea.Încerc filosofia omului simplu din popor, căci cu cei din cultură și educația de azi nu te prea poți prinde a filosofa. Totul e ceva de nedescris, pare o negură ce se stratifică spre a atinge neapărat punctul de rupere a norilor. Aceasta rupere are sa fie, vorba lui Nemoianu, apropierea de adevăr, iar eu o numesc “Calea luminilor”.Unii pomi din gradina mea, sunt așa de bătrâni încât li se usucă crăngile, numai dau nici fructe. Primul semn care mă face sa sesizez uscarea este ipotența și lipsade sevă din care să înmugurească noi frunze/idei vorbind despre oameni!Aceasta mă face să mă gândesc la noi și tinere plante, care trebuiesc în gradină/Țara,căci despre această gradină vorbesc, așadar ne preocupă grija de creșterea acestortinere mlădițe ce vor aduce în continuare rod și înfrumusețarea gradinii dădătoare deviață! Căci este grădina noastră cea dovedită cu actele Istoriei din veacuri imemorabile, ce alte dovezi se tot caută dacă avem noi dreptul la pășunile mioritice!? Auzi-ne Doamne Dumnezeule Sfinte din Ceruri! Auzine Noule An-2024Calea luminilor se întrezărește, iată, fulgerele ce spintecă norii tulburi/apogeuluscării politice la popoare! Fulgerele din lume, lunecarea apelor și pământurilor, din orbecăirea “de-a baba oarba” între țările Europei, uscarea financiara a băncilor năpădite de corupții și înșelăciuni. Dumnezeu vede, și știe că, îndreptarea minților oamenilor lepădați de acea iubire, de acea cale a păcii din suflete, trebuiesc refăcute! Dumnezeu este Gradinarul cel harnic și sârguincios care va îngriji grădina Maici Domnului, curățind-o de uscături…, înșelătorii și îmbogățiri din furturi, precum si de profeții mincinoși cărora le sclipesc ochii la vederea averilor, luxului și lenevirilor.Să nu ne alipim întunericului, ci să observăm luminile adevărului ce se apropie!”Părinților, și numai părinților le revine sarcina creșterii sănătoare a copiilor lor!”Cu revoluțiile s-au văzut impactele, întindeți-Vă mâinile frățește cu cei de aproapesau de-departe, păstrați-Vă sângele și sufletele, iubiți-Vă familiile, vatra, casa și masa, căci acestea merită marile sacrificii! Iar scaunele domniilor sunt în mâna lui Dumnezeu, păcatele sunt ale tuturor, răsplata nu a lipsit însă niciodată, chiar dacă vine mai încet ori mai cu răbdare, și să nu uităm căci acesstea, spun Sfintele Scripruri, poate ajunge până-n a patra generație a unui făcător de multe rele poporului sau aproapelui!” Și raiul și iadul sunt realități pământene, omul pământean și le face, căutând după bine, dând răul altora!”Conducătorul bun este acela care-și iubește sincer pe cei ce-i cârmuiește,iar pe vecinii săi cu ură nu-i vorbește, nici înșeală și nici asuprește”.(din scrierile vechilor cronicari).

- Viață bună! Urări de bine: Sănătate și bucurii/iubire-colegă, verdeață, conștiință cu adevăr și viață!

- Știi care-i culmea, minunea, pescarului "Să aibă tinerețea carasului și bătrânețea păstrăvului?"

- În romanul Ion-"blestem a iubirii și blestemul pământului, de Liviu Rebreanu scris, cu datinele, obiciuri și tradițiile, în oglindă, ca oglindă a satului, un sărbătoresc omenesc, în specific românesc, uneori un drăcesc un omenesc și o omenie gen roânescă și cu mult național cu tradițional național-ardelenesc (era și,cuget la așa,cum grăiesc dialectic, a rhai mai îndarătnic, temperemental, național-universal-monumental-natal).

- Cine ma cunoaste stie ca eu raspund la provocari ca-n orice lupta dreapta. O fac si de data asta, incercand sa ma pastrez in limitele modestiei: Pot Logaru

Gest capital

Ce-aștepți de la mine, măi frate

Ce gest capital să comit

Să fie pe lume dreptate

Să fac din cuvinte un zid

 

La care să vină să plângă

La greu, muritorii săraci

N-am, frate, cuvinte s-ajungă

Și nici nu sunt lumii cârmaci

 

Când Însuși Eminul, Supremul

Și mulți după el s-au jertfit

S-arate Poteca cu ghemul

De Chiar Dumnezeu răsucit

 

A fost în zadar – lumea asta

Și neamul acesta al meu

Luând în cătare Năpasta

Distrug ce le-a dat Dumnezeu

 

- În mințile lor, Moș-cu-barabă

Ca Engels și Marx la un loc -

În van din cuvinte fac iarbă

Și iarna din vise fac foc

 

Născut - de Emin - la un veac

Degeaba răstorn eu zadarul

Am fost decat el mai sărac

Și-aceleași necazuri, cu carul

 

Le-am tras ! Doar că eu am jurat

Să fac între lume și mine

Un pod cilibiu suspendat

Sub care să curgă suspine

 

Trecut-am prin ani mai departe

Decât i-a fost dat Dumnealui

Sunt viu, fără teamă de moarte

Și-oricât între stele mă sui

 

Nu-i loc potrivit pentru mine

Prin astre o ceață lăptoasă

Mânjește cu rău ce e bine

Și-o noapte fatala se lasă

 

Știu, nu-mi mai rămâne decât

Să fac din cuvinte lumină

Murind chiar cu noaptea de gât

De-ar fi să am oaspeți la cină...

*

- Eu, am ales-o pe Vica ca nevastă, că nu aveam nevoe de singurătate și alături de ea aveam sănătate. Alături de ea aveam și sănătate și n-aveam, n, în prisos singurătate, în dialectic, să nu fiu un mare siguratic și, filozofic, unic și cu desăvârșire, în fericire, provita ca Iisus răstignit sus pe cruce, pe Golgota. Gest artist, ca mangalița cel creț și fără colesterol, din colț de coteț, că normal e cea mai bună legumă: mumă de legumă.

Marian Ilie - Vezi, să nu calc, în balta ceea.

- "Noi cu ce ne alegem?"

- ești veritas vita.

- Alo, fratilor, alo

N-ati vazut un cal maro

Si nici poza-asta misto:

ROMANIAWC.RO

Vai, sarmana Romanie

O stiam de colonie

Cand colo, ia uite bre

Facura din ea WC

La baraci de emigranti

- Nu pare-a avea hidranti

Hartie, sapun lichid

C-asa un miros fetid

Au lasat - s-avem prdon -

Cei care i-au stat pe tron

Greu e sa respiri in ea

Mai lipseste o manea

Sa ne fie-n mod legal

Noul imn national

Sa ni-l cante-n zori pe bune

Batranul copil minune

Cea mai cea dintre manele

Of, iubirea vietii mele!

*

- MILA - de Ben Todica, versuri CATALIN AFRASINEI = Un clip video audio recitare la versurile poetului: seminarul despre milă ~*~ de când nietzsche mi-a spus / mila e sentimentul omului nobil / ce nu caută pe nimeni să umilească / am urcat în nouri negri cu toma nour și peste semeni fără virtutea anonimatului / s-a aprins prăpădul ca iasca mușcată / de vipera cu corn de pe coliba avei acachie / dintre degete răsfirate / dându-le fârâmiturile ospățului / zilei de mâine

- Îți mulțumesc din suflet. Ben. O zi cu soare! Dorina

- multumesc din suflet ! ca

- Esti Binevenit!

- Intră în categoria celor care acumulează livresc și construiesc traseul propriu cu ajutorul acestor acumulări.  Revin din nou asupra ideii: nu întrevăd emoția. E mai mult cerebral. Dar e bine că este. Adrian Munteanu

- Deacord insa multi scriu din rational filozofic. B

- interesant poet misto, A

- Frate BEN, E aici un profund sentiment, fiindcă întradevăr Omului Nobil, îi este dat și acest dar al milei  pentru  oamenii suferinzi. An Nou-Fericit  - Poetului Catalin Afrasinei, dar.., si frăției tale pentru recitarea minunat de expresivă. Cu drag și frăție, Ionica

- Multumesc frate Ionica! Cu bucurie si doriri de mult bine, Ben Todica

- DOINĂ CU IZ ȘI, RĂCINĂ AMARĂ ȘI, CU AROMĂ DE POMINĂ

 

Noi dacă câștigă, înco

vrigă, înciotrică puhoiul rusesc, bolșevic, cu,

în cazul războiul: cu Ucraina, noi, ce zici,

ce replici faci,

că noi noi o cam băgăm pe mânecă, în România-în ,

Raiul, ce-l am, lumina

lumină lină se cam întunecă și, în doină de pomină;

noi o băggăm,

Men Ben,

o cam băgăm pe mânecă ca, în de veghe,

în lanul de secară,

cu un pas, înaintea timupului (știrile din Ucraina nu prea sunt bune, pașpptiste-optimiste/ umaniste și, de poveste,

de veste bună, jocul fiind, cu știre,

care pentru noi,

ce rezolvă la capăt de țară bravă,

nebunâ/bolnavă? (dar nu-i exclus, în viața ca o pradă,

să nu fim ciopârțiți ? și,

să nu fim mai -Iisus,

mai presus, de seamă, să ajungem, în paradigrmă, cu doină-Eminescu,

doină de marea unire,

în iubire

cu fericire, cu lumină de pomină.

*

Am și eu o mare dilemă, majoară, în veghea mea, din natură din veghea mea, în lanul de secară. PAVEL RATUNDEANU-FERGHETE - DOINĂ CU IZ ȘI, RĂCI... Tu/ce mai zici?

- Să ai bine, io-i, Iisuse Hristoase ce minune, minunată, haioasă, frumoasă! Vica, - PĂSTAIE.

- Mi dor de păstăi scăzute, cu mujdeii.

- Noua Ordine Mondiala / 295 / Istoria se face în Occident fără noi, dar datorită sângelui nostru. Toată lumea e de acord că dacii se aflau pe pământul nostru cu cel puțin o mie de ani înainte de Christos; și cu toate acestea am fost singurul popor european căruia i s-a contestat dreptul de a stăpâni țara pe care au locuit-o moșii și strămoșii lui. Istoria neamului românesc n-a fost decât o lungă, necontenită, halucinantă hemoragie. Ne-am alcătuit într-un uragan și am crescut între vifore. Popor de frontieră, luptam și muream pentru toți. Muream, mai ales, plătind miopia și neghiobia altora. Căci Occidentul nu recunoștea pe dușman decât dacă-l vedea la el acasă. Iar dacă se întâmpla vreodată să îl recunoască de departe, și se urnea să-l întâmpine, tot degeaba era; căci strategia trecea pe al doilea plan, lăsând locul geloziilor și protocolului. Singura coaliție occidentală împotriva otomanilor s-a transformat, la Nicopole, în catastrofă, pentru că Ducele de Burgundia a cerut pentru cavalerii lui ”onoarea” de a ataca întâi. ”Onoarea” aceasta nu o putea avea în nici un caz Mircea, un biet principe român, deși era singurul care cunoștea tactica lui Baiazid, singurul care luptase cu el, și-l bătuse, cu numai doi ani înainte, la Rovine. Istoria neamului românesc e alcătuită din atâta sânge și atât nenoroc datorită în primul rând incapacității Apusului de a vedea dincotro vine primejdia. Mircea Eliade, Căderea în istorie.

- Cu bine! Mereu ești copleșit de probleme ca Turnul din Pisa. La voi, nu există gașca de viroză, de răceala și de gripă, de Sucă-suceală, sughiț și tusă?! Tu, Ben știi să alegi și să alegi oul bun și, omul potrivit, la distanța de mii de kilometri: România-Astralia (dar ce să mă laud/ de ce să te laud, că doar binele e bine o știi de la neamul tău, în cărui sànge scrie de ce hram ți firea dacă-Dacia-amolxis-Felix ți natura, sinfonia, în armonia care, în noi o cântă, ciocârlia. Ai, învățat de la părinți, să nu abandonezi și, pentru orice, să ai o soluție și, să fii uimitor ca fata din filmul Fiica Lupului. Filmul are frumusețea sălbatică, de la mama natură. Tu, știi despre ce-i vorba. Cum să bați fierul pànă-i cald și, să vedem ce n-a văzut nici Parisul. Multe pățănii, povești amare, cu iz de lume desculță ca cele a lui Darie-a lui Zaharie Stancu, un desculț de pe luga și îngusta vale a Călmățuiului, din

Omida, cu gust artist, de rădăcini amare, veștede, lobode, limba Boului...urzici. Șuring fleșng-se micșorează gramajul, dar se păstrează prețul.

- Anul Nou 2024 cu Bucurie, Sănătate, Împlinirile dorite. Cu stimă și mulțumiri, Melania Rusu Caragioiu, Canada, România

- De bine să ai parte!

CĂ LUMEA E IMORALĂ(RIMBO-ULTIMA LUPTĂ)

Din fericire, nu face să te simți bine, în firea ta de Gică cotra, c-așa ceva nu ți firesc, nu-i în firea ta, cu leac de pus pe rană ca bonus-Iisus,

că tu, ești balsam, iubire și fericire,

leac 0e rană de viață bună, de veste de zână bună, pentru omenire, cum, în misterele Parisului,

cum n-a vâzut nici Parisul.

în film întâmplările hazardului și a năpastei,

chiar și Caragiale, cu altă pățanie inedită, dar costructi și, educativ, scrisă creeativ și perspectiv, genial-național și, monumental, raportat la universal,

cu har, cum rar

(lumea, nu-i de loc inocentă, -ci imorală, că nu-i de caracter,

că n-are ca reper sfântul cer neavând societate dreaptă moral și, o verticală,

caracter)

Cât mai exită răutăți, eu o să trăiesc trist, în clipa morții,

trâind crude emoții

(jelesc și omenesc, în stilul meu românesc scriind

ca pilduirea păstorului blând/

pilduind profund,

în pustiu

la mulțimi/cu iubiri eficient? cu profunzimi, de zecimi).

Mișeii, nedrepți, putinii-nemerncii, nu se vor rentorce/ în vecii vecilor, din lumea morții,

nu se vor reintoarce, în lumea muncii

și,

în culmea păcii.

*

- „Ți-am spus să nu vii la nunta mea, arăți ca o cerșetoare, a spus fiul. Dar când mama a luat microfon” IUBIREA E UN BASM CU VICA-LUDOVICA „Distrează-te fiule, Această Fetiță e Cadou de Ziua TA! Milionarul a luat de pe Stardă o fetiță...” Viața ni a naibii, mare curvă, cu Păcalici, cu orore, cu erorore-orore-umană, că înșelăciunea e fruntea, în algoritmul politic, că se micșorează marfa ca cantitate, dar prețul mărfii rămâne axeeași, chiar dacă cantitatea, cantitativ marfa care îți este vândută e mai puțină și nu este prima dată această gafă neietică, acest vulgarism ne estetic, cu traumă, o barbarie a barbarie, banditism contra umanirății stil neostalinist-Putin, nesenin, în nedestin, că-i frustă, a tagmei tâlhăriei ca egoism hăpsân, de sufet spân (o nouă față a noii ordini mondiale, fără a se motiva într-un fel meritrocrativ-perspectiv etic și, dialectic, fără să-ți fie pălmuit și scuipat cu scârbă obrazul! Asta bre, maistre/ Ben-men! Totul e dezolant, un calvar, cu bătăii de cap.

- Totu-i la noi cam stânjeniror.

- Ce pare simplu, are iz de mondial, pe care unii devin geloși etc, etc., că ceva dă cu virgula bulversat și, ciudat, de tot ce se întâmplă. Sunt independent de tine, sunt, cum se cuvine.

- PAVEL RATUNDEANU-FERGHETE - CĂ LUMEA E IMORALĂ

- Avem deosebita plăcere de a vă invita la evenimentele dedicate aniversării a 174 de ani de la nașterea poetului Mihai Eminescu. Acestea se vor desfășura în incinta Centrului Cultural „Mihai Eminescu” după următorul program:…. CV

- Iată ceva frumos de sufle și, de cuget Românesc, omenesc, un dialog, cu timpul, Im Memoriam Eminescu, iubire și respect, infinit apropiat de obiect, în fericire! Cu bine garantat!

- Pe ultima turnanta, la Mizil. La Potlogi se mai pot trimite pana joi 28 decembrie. Salutăm cu prețuire! Mai sunt trei zile de înscrieri la „Romeo și Julieta la Mizil”, ediția a XVII-a. Vă puteți înscrie aici: Ediția actuală – Romeo și Julieta la Mizil Dacă nu reușiți, puteți trimite pe acest email. Ne cerem scuze dacă v-am mai anunțat sau v-ați înscris deja! Sărbători fericite și multă Sănătate! Organizatorii

- Istoricii erau niște mititci Și, români urieși, cu propriul rol de oameni înțelepți, îndemânatici, credinciosi, îndemânatici diferiți, erau față de politruci beșinoși libinldinoși, càlțoși hărpăreți, că nu-i de nici o para și certăreți, puși pe sfadă ca Simion de la Aur/ Diana Sosoacă distinsă senatosă ca o mamă Viperă, cu clopoței care face de mândră minune grupul politic senatorial Itkric, garnciaroticii, dar de baftă pană se face bine.

- LA MULȚI ANI CU SĂNĂTATE ȘI BUCURII ! IM

- „Am dus-o pe câmp să îi arăt viitorul!” „Cum a facut Ceausescu tot metroul in 10 ani. Azi abia fac o statie” E lună plină cu fel de fel de zbucimări! Domino  e în sufletul meu, drept Dumnezeu, în premiră, iarna ne-a lovit puternic, hamas e fără, încă nefericită, au pe dracu, fac probleme ca proștii se joacă debil, în iadul lor, că-i și război și multă -ura, e cum e vreme rea, un al nostru, cu buldog care-i hebereu pe platformă, periculos, amențitoare, cu risc periculos bălbănidu- periculos...fiecare ne avem, Ben drumu nostru, la aer curat, cu aur cenușiu strecurat și pentru deochi; apă neîncepută și cărbuni, care se sting, în apa amintită nâncepută adusă proaspăt de la fântâna satului pe care o descânți... o cânți și o încânți.

- MULȚUMESC PAVELE, EȘTI OMUL LUI DUMNEZEU ȘI VEI FI ÎNTOTDEAUNA. CU DRAG - Ioan

- Noi privim partea bună a tutur/în rostul lor, în rânduiala lucrurilor lui Strâmbă-lemne și Sfarmă-Piatră, Păsări-lați-lungilă, Gerilă-MoșGerilă. Fiecare-i cu damblaua, cu beleua și neputința lui. Vă salut din Ciubăncuța. Eu, pe blog la tine publicat, sunt glorificat ca pe marea scenă premiații la vocea României/ premiații, cu fală și cinste și, demnitate, premiați ca tu însuți cu oficial, cu acte-n regulă cu premiul Nobel, ca un acel fain-fàinel, un Pavel de Romània, un drag de el, din sat, cu Ciocârlia, din màndria, cu parfum unic și specific, de România. Care-i partea bună a lucrurilor, măsura lcrurilor tuturor, în rostul tuturor, că oglinjoară, oglinjoară care-i rostul fraierilor, să ne fraierească fareseseic, cu lumina-luminulor-minune a minunilor ca mirare a mirărilor ca mere a merelelor pădurețe/tandre, cu tandrețe și, noblețe, în frumusețe, că alții au murit și, tot n-au pățit nimic, ca cel mai iubit pur și simplu ca genialu a suferit nesuferit, în reamplu descătușării, ca Mesia iubirii Eminescu. Cu ce mă dau în spectacol?

- Ești, cu capul pe umeri?

- Mă descurcă Dumnezeu, Drept Dumnezeu, pe drumul meu, Drept Dumnezeu'-Iisus bonus mai presus, chiar de moarte mai presus, veșnic Iisus, în veșnicia lui Iisus. Iubirea depășește orice obstacol, ca ea, iubirea prin sine e prin ce se cuvine, cunoaștere de sine, e un bine.

- PAVEL RATUNDEANU-FERGHETE - CĂ LUMEA E IMORALĂ

- Scriu, când scriu, cu oarecare magie, cu energie și cu inspirațis și fără, fără nici o miștocărie, șmecherie-jonglerie. Iubirea depăsește orice obstacol iubirea fiind adevărat spectacol. Tu, ești, cu capul pe umeri și cu picioarele binecuvântare, pe pământ. E nevoie de un bine suprem,de iubire și nu de sacrificiu pe cont propriu e nevoie; ci-i nevoie de iubire, de pace și fericie, de liturghie ca să se pârguiască pâinea, în pàine și-n mâine, că veșnicia e Iisus Hristos, un frumos luminos, un armonios laborios, cu omenie blànd ca o sinfonie, în veșnicie provita pe pământul--Golgota, prin Cuvàntu-Dumnezeul-pàine de o ființâ, în toate zilele ca să ni se adune paces, cu binele ca să nu ni se gate zilele!

- CA SĂ NU NI SE GATE PACEA- BINELE

- Eu pe blogul tău sunt ca la Vocea României-Românii au talent. E un bravo ție, Românie, cu omenie (îți aduci aminte ceva, inimă fierbinte, minte cuminte?) Medicamentele și stilul de viață-muzica de viață ne dă un echilibru, în viață, ne dă liniște, ne dă culoare vieții, ne dă valoare bună, cu veste de poveste bună, de zână, cu stil bun de viață, sănătos și, frumos, cum zice și, doctorul Sava, slavă Domnului și, bravă, slovă, în bucovă ABC, în abecedar de har, arminie și, omenie, în viața, din Romània cu drag și a mea. Tu, rănile mi le oblojești și lacrimile de la ochii mei cu nădejde mi-le ștergi dându-mi speranța de a fi! Numa mamă să nu fii, că ca mamă duci durerea la copiii! Cu multe boli cronice bolind, nu-i doar o leacă, cu secle-belele de cele rele, pe care sănătatea nevoite, cu cele bune trebuia să le spele, că cele bune, în rai a le pune ca hodoroge, în rai, a le pune ca nota bene să ne cunune, cu viață bună, cu cele bune! Ești deschis la minte ca om cuminte. Prin blogul tău ești universal Ben Nădejde Phonex. Că te doare penreu copiii. Scriu, visez și, mă relaxez, deici, în felul meu, mucesc, iubițelule, mă ițesc si teț și fără porc, în coteț, nici găina cu coșelul ei cavaler, nu le am, vai, în cătreț, călăreț-cântareț; cu găina rozosină, în terorista Palestină, chiar dacă găina mi s-a tartunat, cu curu-n tină, dar silitor cocoșu roșu cavaler, săritor, gentilom și, mare cavaler, își ia cerul ca reper și își ridică consorta fain-făinel-frumușeel ca pe Vica acel Pavel. -"Dacă mă mai întebi: - ce mai fac?"

- "Bine; mulțumesc".

- “Ce să bănuiesc?"

- Era nevoe de bine pentru pace era nevoe incredibil de imposibil era nevoie de bine și de pace, de recoltă, de pâine, în màine, de omenie, de bucurie, de încredere, în tine e nevoaie, de bucurie, de tihnă, e, e nevoe, dulce Românire, de unire și iubire e nevoie, omenire, de pace e nevoe, de un fel de nemurire e nevoe, de lumină, de iubire și, fericire e nevoe, dulce Românie și de bucurie e nevoe, omenie! era nevoie de nevoie, în nevoie de bine provita, de dreptul de a fi.

- Din New York, un sfat pe care cred ca ar fi bine sa il urmam. Uniti intr-un gand vom fi mult mai puternici. Iar Eminescu este insasi expresia Gandului...

Un popor umilit este un popor nefericit !

Faceti un gest minunat:

Portretul lui Mihai Eminescu in fiecare casa de roman.

Poate fi deasemenea ungur, evreu sau tigan.

Ordinea nu conteaza!

 

Acest gest va va aduce inapoi mandria calcata in picioare !

 

Totul are un inceput.

Acest gest va va face liberi !

Si copii vostrii, vor fii mandrii de voi  .

 

Am facut si eu acest gest.

Am pus in mijlocul studioului meu de film. Portretul Luceafarului . Am grija sa fie intodeauna inconjurat de flori, albe proaspete.

Acasa deasupra patului

 

Luceafarul .

 

Apoi am pe foaie de hartie am copiat cu creionul ,cea

mai tulburatoare poezie scrisa despre poet ,vreodata !

Caci

Luceafarul traieste!  Traieste prin noi 

 

LA MULTI ANI !

 

Luceafărul nu a murit, trăieşte

E protejat în lumile celeste

În locuri sacre, unde nu-l loveşte

Ura celor născuţi să îl deteste

 

Deşi ucis, luceafărul trăieşte

El, cel plecat în alte lumi să spună

Cum încercau să-l ardă, mişeleşte

Rătăcitori prin Ţara lui străbună

 

Luceafărul, reînviat trăieşte

În universuri unde n-au admis

Irozii care vorbeau păsăreşte

Şi au cerut să fie interzis!

 

Călătorind spre Nistru, de la Tisa,

Dorea să-şi vada Ţara re-ntregită!

Şi-a amintit că neamul “plânsu-i-sa”

C-a fost trădat de Tânăra Elită

 

Luceafărul nu a murit, trăieşte,

A reînviat în lumile celeste

Au incercat să-l arda mişeleşte

Rătăcitori născuţi să îl deteste!

 

       Virgil Ciucă

 

Pot Logaru a trimis acest mesaj de la: ICR MIHAI EMINESCU, NY Director, Robert Horvath Deva

- Un gând uluitor de frumos, de strălucitor de rumos și luminos ca astru hiperion grăitor unic și specific neamui sànge; din sàngele neamuilui de valoare unică și autentică pur și simplu. Portretul lui Eminescu, în casa fecăruia e icoana neamului românesc-cugetului ro. Luceafarul in fiecare casa de romani! pet/în cer ca cer și-caracter.

- DE CUVÀNT MAICPRESUS-IISUS-BONUS

- Mai e și, cum necum mai zic și ei/gtept Dumnezei, cuget rànesc de poet și, de zeu' Equaler-ego, lego. În mine simt acel sunet al muzicii care mă lămurește, cu culori de liniște, de malancolie sinfonică care mă desfătă, cu spirit și, ferpley, în marele plezir, iz color de trandafir, că eu sunt pus pe jar, cu a vieții har, cu e Iubirea noastră astrălă are o măsură, e maiastrălă și, e veticală, cu caracter, cu reper sincer, de cer și, eu, sunt, în aer, aerian ca fericitul Iosif Vulcan. Sunt cu har ca glia, cu acel stejar.

- Invitatie antologie „Unire și Cuvânt” - dragoste de țară, poezie patriotică.

- Tu/ce propuii ? Miha/Mihai Viteazu lui Vica e venită acasă de An Nou. îmi găsește de ale gurii/iubitre și, dulce amintire!

- RĂSPUNZI, TU/INVITAȚIEI, PENTRU ANTOLGIE, ÎI TRIMIȚI TU, MATERIALUL? Cum ai, tu, grijă de rănile sufletului, trubadur modern?

- Tu trebuie sa-ti alegi poezia. Eu nu scriu poezii. Tu esti POETUL.

- Nicu Sarca, Nicolae coleg de școală, în liceul agricol la Bistrița și, Șimleul-Silvaniei, precum coleg de serviciu, șef- medic veterinar la Dispensarul veterinar la Recea-Cristur, Cluj, bun băiat, care dă bine  și, e: șansa mea?

- Caprioara lui PAVEL… Aici e o poveste de succes.

- Tu mi-ai dat credit/încredere/ fiind tu însuți.

- Exemplele noastre sunt viitorul. Noi am avut o poveste frumoasa la scoala ca lectie de dat parintilor care isi trateaza urat parintii. Acuma o vedem pe viu – BATRANA NOASTRA MAMA - TARA.

- Dumnezeule atotputernic! Frumos film Titanic, ce vapor de vis apropo! CU, prin, tine norocos, tip mai sunt și, drept Dunmezeu mai sunt și, eu! Eu n-am cuvinte de mulțumire, de iubire, prețuire și de fericire, pentru tot ce ai făcut provita, pentru mine pro, că fără să fi existat tu, eu nimic - n-aș  fi reuși, că tu, mai rar așa om bun, men Ben Phonex-Zamolxs Felix. Tu, drept Dumnezeu ai fost de mine mereu, ținând la mine mereu profund și, păstor blând, fascinant și, drept Dumnezeu! Prin tine mi-am găsit calea. E adevărat mi-ai determinat destinul Merelor pădurețe și, Nădejdea Phonex. Pànă și un șoarece e titii, e bolnav la galezi, să facă curețenie (ce boală mai e și asta, ce bizărie/ ce suflet mai are și suflețelul aiesta ca este? cu sectorul suflet și cu cuget, parcă uman, și cuget omenesc, românesc și omenesc, de loc simplu, pur și simplu Eminesc și firesc inofensiv obiectiv creeativ-creeativ, parcă de fiecare zi, în a fi, firesc, pitoresc, totul contând; inteligent, în momentul de față, pentru a fi fericit și iubit și foarte tare În viață, pe piațâ, dându-te peste cap impresionându-te, cu spectscolul lui, mergându-ți, la suflet, nebuneala lui ca cascadorie cinema ca bucuria lui iepurietă, când nevinovat te distrează fine cinematografic, la, la tine, în farfurie distrandu-te preferat, cu jocul lui, la șmecherie. Vica era o cetera! Cum era ca eu?

- Caprioara lui PAVEL?

- Dragă Pavel, O poezie de tot dragul - Căprioara ta – fiindcă de Labiș vorbind, Căprioara ta =VICA, ți-a rămas în minte și inima, și acolo va fi Vie. Cu prețuire, Ionica din Gepiu

- Frumos și folositor, Cu mulțumiri, Melania Rusu Caragioiu

- Ești afectat emoțional.

- Nu sunt afectat demult in acest vest mort sufleteste. Aici suntem toti masini cu reactie. Vezi o femeie dezbracata te duci si-ti cumperi automat patul pe care sede. Batrana nu e Bunica ci o CORVOADA. Asta e vestul si acum se pregateste sa se intreaca cu glontul decand sa digitalizat. PESTI

- Foarte bine și, cum se cuvine. cu latura umană, cu viața plină surprinzătoare ca scriitor, cu viitor, scriind cu spor binișor. Chiar iar, iar și, iar îmulțit, în dar, cu talent și, tare și, inteligent ca la pomul lăudat, bun ca de Crăciun, iubit și fericit sus pălâria nație, cu ambiție și, cu omenie de România blàndă de legendă și, de baladă, dezmerdat, vorbele voastre dulci, dar, tu Pavele, ce zici?

- Ben Todică - E ZIUA TA, MIHAI! PAVEL RATUNDEANU-FERGHETE - păstor blànd, păstor...

- Mă simt ca, în vremurile bune, nota bene.

- Nu mai lămurit: -"cum frumusețea e de vină, în ce sens?" Tu, să zicem, cum, în ce sens, te faci/ în ce privință datorită frumuseții, tandreții și, a nobleții, o atitudine pădureață și, cu pasiune și, înțelepciune și, cu dulce și, de dulce mine? Iarnă fiscoloasă, geroasâ și, friguroasă. Obsesiva ta repetare: -"Frumusețea e de vină, fără nici o explicare-/justificare, e chinuitoare, îmbolnăvitoare, de nebuneală/ bolunzeală, fără leac, fără vindecare, Rafa Coenelia, cu prognostic, în diagnostic, agnostic, dialectic: rav/brav; d eom fudul, însă de om, nu deștept destul, drept Dumnezeu a cuvântilui eu,parcă spontan netrăind sp9ntan ș,în van,fără artistic, pitoresc și, omenesc, năzdrăvan, în van. Cu un strop de mentol dai marele tău specto aierian netrăind, în van, dat, în spectacol nu esti nul și, în gol. Ești; în întunericul lummii noastre albastre lustre și ilustre, Ben men, maistre etern și, modern matatern pur și simplu de Nichita Stănescu ițit și precupețit ca să fie cel mai iubit ca genialul și fără egalul național-universalul Eninovici-Emin-Eminescu cwre și-a pus, is7, mai presus, - prin, cuvânt, Dumnezeul: ca la carte, fără de moarte: DESTINUL distinsul rug aprinsu', în cuprins,/ de Univers, cu unic și, specific sensu'. Tu, îl pețești, pe hiperion, îl chemi blànd, în gànd... ca frumoasă ce ești, și de povești, româncă, din Fiubanca, că tu ca femeie? fată, crăiasă, mă sâcăiești. O cam sfeclești, mă păcălești, că, tu și, frumoasă ești.

- „A fost odată un micuț care își dorea din suflet să-L întâlnească pe Dumnezeu” Cu Magnerot ca Știe-tot sunt, în caii-putere Domn Savaot, adică dă din propeiul creer, chiar dar din dar, iar și, iar, cu har dă tot. Nu lăsa durerile, în culori de neliniște și, ca càinii turbați, turbate), să ter opărească și, să te oprească.

PR-F&BT