vineri, 6 noiembrie 2026

Alexandra DOGARU - GÂNDUL ZILEI, 6-7 noiembrie 2026

 
















Jianu Liviu-Florian - Cuvântul Înflorit din Suflet, pe Lumea Măgarului-Om

 



Cuvântul Înflorit din Suflet, pe Lumea Măgarului-Om

 

 

~*~

 

Că a ajuns în halu-n ce are, este,

E numai pentru că din Suflet, a-nflorit

Cuvântul, ca și viața, de poveste,

Într-un Avânt… de Neprecupețit!

 

A fost un Lucru Natural, de peste

Atâta Timp, din Primăveri, în Ierni,

Că n-ai de Halul lui, ca să te temi

În  Maladiile vieților aceste

 

Trăind – în Banii de cuvânt – ca un poem…

 

Un mic neaju’ns, urechea înfundată,

Un mic suspin, pentru tratat, și lecuit,

Și alinarea vine deîndată,

Suav, și blând, și neprecupețit, și gratuit…

 

O cerere minoră, pe mobile,

Sau un cuvânt de desfundat urechi,

Și-ndată, ca în infinite zile,

Și nopți, ai iarăși, simțuri neperechi…

 

Uitând atâta disconfort din cele vechi…

 

Se tipăresc ediții de cuvinte…

Se varsă -ntr-una, vechi și noi plăceri,

Se trag și clopotul, și tunul, celor sfinte,

Cuvintele rămân în Halul de dureri…

 

 

Și nici nu e nimic, de luat aminte…

Decât – Pământul – măsurat – în Oameni  steri…

 

Fă și tu, Doamne, o minune, din hârtie,

Ca să mă vindec cu o poezie,

Sau – și mai  generos – ne fie placul,

Să vindece de înfundat urechi, pe altul…

 

Trimit și eu – I-ha-ul meu, în tot Înaltul…

 

 

7 noiembrie 2026

 

~*~

Cdr,

Jianu Liviu-Florian









Mariana Drăgescu și „Escadrila Albă” au transformat cerul războiului într-un drum spre supraviețuire

 



Mariana Drăgescu și „Escadrila Albă” au transformat cerul războiului într-un drum spre supraviețuire

Redactia ART-EMIS

Art-emis

06 Noiembrie 2026

 

Zboruri deasupra morții: Basarabia, Stalingrad, Crimeea și salvarea a mii de militari români

În 1941, Mariana Drăgescu a ajuns pe Frontul de Est, în campania din Basarabia. Aici, Escadrila Sanitară a început să execute misiuni de evacuare a militarilor răniți. În 1942, aviatoarele au ajuns în zona Stalingradului, unde condițiile de zbor deveniseră extrem de dificile. Era o perioadă în care luptele se desfășurau cu o violență extraordinară, iar bombardamentele, incendiile și atacurile aeriene făceau ca fiecare decolare și aterizare să fie o încercare de supraviețuire. Mariana Drăgescu a povestit ulterior despre atacurile avioanelor inamice, despre bombele care cădeau în apropierea aerodromurilor și despre momentele în care ea și colegele sale au fost nevoite să se adăpostească pentru a scăpa cu viață. Într-unul dintre atacuri, după ce aterizase, un avion inamic a coborât asupra poziției lor. Ea și colega sa au fugit și s-au adăpostit într-o râpă, în timp ce asupra aerodromului au fost lansate bombe și s-a tras cu mitralierele. Au scăpat, dar asemenea experiențe aveau să se repete. În 1943, misiunile au continuat în Crimeea. Acolo, aviatoarele au transportat răniți și au lucrat în condiții dificile, cu aerodromuri improvizate și amenințarea permanentă a atacurilor.

Mariana Drăgescu a fost singura dintre femeile-pilot române ale „Escadrilei Albe” care a ajuns să zboare atât pe Frontul de Est, cât și pe Frontul de Vest. Într-un interviu acordat publicației „Modelism”, ea a povestit despre rezistența avioanelor RWD-13, despre aterizările pe terenuri accidentate și despre momentele în care aparatul său a fost lovit de schije. Aterizase chiar și pe terenuri arate sau în apropierea craterelor provocate de obuze. În timpul acestor campanii, „Escadrila Albă” a contribuit la salvarea a mii de militari răniți. În cazul Marianei Drăgescu, Ministerul Apărării Naționale a menționat contribuția sa la salvarea a aproximativ 1.500 de vieți.

La 23 august 1944, România a întors armele împotriva Germaniei naziste și s-a alăturat Aliaților, dar misiunile au continuat. Pentru Mariana Drăgescu, schimbarea nu a însemnat sfârșitul activității militare. Escadrila Sanitară nu a mai continuat să funcționeze în aceeași formulă. Avioanele sanitare erau considerate uzate și nu mai ofereau garanția necesară pentru continuarea misiunilor, însă Mariana Drăgescu a rămas în aviația militară și a continuat să zboare în cadrul formațiunilor de transport și legătură.

A activat în Escadrila 108 Transport Ușor și în Escadrila 113 Legătură, participând la campaniile pentru eliberarea Transilvaniei, apoi în Ungaria și Cehoslovacia. De această dată, misiunile sale erau diferite. Transporta corespondență militară, curieri, ordine urgente și documente importante între comandamente și unitățile aflate pe front. Executa zboruri de legătură și transporta personal militar, fiind nevoită să aterizeze pe terenuri dificile, uneori pe pante sau în locuri improvizate. Într-un interviu acordat în 1998, Mariana Drăgescu povestea că a primit chiar un ordin militar într-un tub metalic, pe care trebuia să îl transporte către un comandament aflat pe un deal. Pentru a-și îndeplini misiunea, a fost nevoită să aterizeze pe panta acestuia. A continuat să zboare până la încheierea războiului, ajungând până în zona Vienei.

După încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial, viața Marianei Drăgescu a luat o turnură dureroasă. Instaurarea regimului comunist a schimbat radical destinul multor oameni care serviseră România în timpul războiului. Pentru unii, trecutul militar a devenit un motiv de suspiciune și marginalizare. Mariana Drăgescu a continuat o vreme să lucreze în aviația civilă. A fost pilot la Aerobaza Băneasa, instructor de zbor la Școala de la Ghimbav și a ocupat ulterior o funcție de inspector tehnic. În 1955, a fost îndepărtată din aviație. Femeia care zburase deasupra câmpurilor de luptă, salvase răniți și executase misiuni în condiții extreme a ajuns să lucreze ca dactilografă până la pensionare, în 1967.

Ultima aviatoare a „Escadrilei Albe” a trăit 100 de ani. În 2012, când a împlinit un secol de viață, Mariana Drăgescu a primit recunoașterea pe care o merita de multă vreme. La 7 septembrie 2012, Ministerul Apărării Naționale i-a acordat Emblema „Onoarea Armatei României” și a înaintat-o în gradul de comandor în retragere. Era o recunoaștere simbolică și emoționantă pentru o femeie care își dedicase tinerețea aviației și care contribuise la salvarea a numeroase vieți în timpul războiului.

La 24 martie 2013, Mariana Drăgescu s-a stins din viață la București, la vârsta de 100 de ani. Odată cu ea dispărea una dintre ultimele mărturii vii ale unei epoci în care câteva femei românce au demonstrat că pot înfrunta războiul de la manșa unui avion. Povestea ei nu este doar despre avioane, fronturi și misiuni militare. Este despre responsabilitate, solidaritate și curaj. Despre o generație de femei care nu a acceptat limitele impuse de epocă și care a ales să își pună priceperea în slujba salvării altor oameni. Mariana Drăgescu nu a purtat arma unui soldat și nu a luptat într-un avion de vânătoare. A avut însă o misiune la fel de importantă: să aducă oamenii înapoi de pe front, vii, iar uneori, în mijlocul unui război, cel mai mare act de eroism nu este să învingi un adversar, ci să salvezi o viață.

Astăzi, numele ei merită să fie cunoscut și transmis generațiilor care vin.

„Mariana Drăgescu, femeia care a transformat cerul războiului într-un drum spre supraviețuire”

-----------------------------------------

sursa - #MarianaDragescu #EscadrilaAlba #IstoriaRomaniei - https://www.facebook.com/hashtag/escadrilaalba - escadrilaalba