Alexandra DOGARU - GÂNDUL ZILEI, 12 februarie 2026

 

Dorina Măgărin - Omul de lângă tine

 

Omul de lângă tine

Dorina Măgărin

 

Puțini dintre locuitorii orașului de pe Bega știu că la Adam Müller-Guttenbrunn din Timișoara se află trei supraviețuitori ai lagărelor sovietice: o doamnă în vârstă de 104 ani, un domn de 98 de ani și alt domn care anul acesta împlinește venerabila vârstă de 100 de ani.

Un centenar plin de evenimente în care tinerețea le-a fost furată, fără să aibă vreo vină și mă întrebam: ce pansament ar putea acoperi prejudiciile morale aduse sufletelor sfărâmate în mii și mii de cioburi? Despre atrocitățile suferite nu pot vorbi decât în șoaptă, iar tăcerea dintre cuvinte te lasă să înțelegi sau să îți imaginezi mai mult decât ar fi vrut să mărturisească. Au rezistat, pur și simplu au rezistat, îndurând foamete, au supraviețuit fără căldură și lumină, păstrând în suflete cea mai importantă şi mai profundă legătură pe care o poate trăi un om, credința.

Despre Ignaz Bernhard Fischer am scris în articolul Sine ira et studio din data de 4 februarie 2026, astăzi vin să completez imaginea domniei sale amintindu-mi versurile lui Nichita Stănescu din Lambada: „dacă cineva poate să iubească/ e împărat/ dacă cineva este iubit/ e infinit/ și dacă există iubire/ din goluri se naște plinul”. De ce am pomenit aceste versuri? Veți înțelege doar citind articolul!

Așa cum i-am promis domnului Fischer, pe data de 7 februarie a. c. am avut o altă întâlnire. Voiam să aflu mai multe despre domnia sa și despre doamna Fischer. De data aceasta nu am mai fost însoțită. Știam drumul. Am urcat treptele și am bătut la ușa apartamentului. L-am găsit la masă citind Das Loch de José Giovanni. Ne-am așezat la taifas. Astfel am aflat că începând cu 1990, domnul Fischer a fost un jurnalist activ, semnând articole în revista „Glaubensbote” (n. n. Mesagerul credinței), singura publicație catolică în limba germană din România. Articolele scrise la mașină electronică și multiplicate la un copiator, au fost difuzate la toate bisericile romano-catolice din Timișoara și din județul Timiș, republicate în rubrica Wort zum Sonntag  (n. n. Cuvântul de duminică) a publicațiilor „Neue Banater Zeitung” și „Neuer Weg”. Publicațiile „Allgemeine Deutsche Zeitung für Rumänien” și „Deutsches Jahrbuch für Rumänien” au continuat tradiția. Deși principala preocupare a constat în diseminarea valorilor creștine, domnul Fischer nu s-a oprit aici. A publicat schițe umoristice în dialectul șvăbesc, în revista „Pipatsch”, a vorbit la Radio Timișoara, la Radio București. În 2017 a avut aproape în fiecare duminică un discurs, abordând religia și cultura cu o viziune adâncită.

Fereastra sufletului domnului Ignaz Bernhard Fischer se vede și din scrierile domniei sale: Schwimmgirtl: Banatschwäbische Humoresken (proză umoristică), Temeswar, Solness, 2001; Gsundbrunne, (proză umoristică), Temeswar, Cosmopolitan Art, 2006; Glaubensbote, Temeswar, 2009, Schmunzlpille, Temeswar, Cosmopolitan Art, 2013,  Ein Leben im Dienste der Gemeinschaft: Erinnerungen, Timișoara, Cosmopolitan Art, 2022.

L-am întrebat cum a cunoscut-o pe doamna Fischer. Mi-a răspuns: „Am fost membru al Ordinului Călugărilor Salvatorieni. Pe soția mea am cunoscut-o pe vremea când eram preot duhovnic la Cărpiniș, în perioada 1955-1956. După-amiezile făceam religie. Ea avea 13-14 ani. La orele de religie am aflat că amândurora tații ni se pierduseră în lume, aveam povești asemănătoare. După ce am plecat din Cărpiniș, la Anina, ea a început să-mi scrie. Îmi trimitea scrisori și ne vedeam cel puțin o dată pe an. Ea a plecat la liceu, la Arad, a făcut facultatea. Am corespondat și ne-am întâlnit până în 1970, când am hotărât… Am avut de ales între carieră și viața de familie. Am ales familia. Și acum, dacă ar fi să o iau de la început, tot așa aș face!”

L-am părăsit pe domnul Fischer gândindu-mă la onestitatea față de tânăra pe care o văzuse  transformându-se din pup de crin într-o floare impunătoare, vibrantă. Povestea dumnealui mi-a amintit de romanul Pasărea spin, al celebrei Colleen McCullough, „o poveste de iubire, despre iubire, despre sacrificiu și destin, despre alegeri și asumarea consecințelor acestora”, dar și de Paramahansa Yogananda: „Iubirea Mea se joacă de-a v-aţi–ascunselea în toate inimile umane, astfel încât fiecare să poată să înveţe să descopere şi să adore, nu acele receptacole umane temporare ale iubirii Mele, ci însăşi Iubirea Mea, dansând dintr-o inimă în alta”.

Aparut in: 

Alianta Familiilor - PIRATII SPATIULUI VIRTUAL

 

PIRATII SPATIULUI VIRTUAL

Alianta Familiilor din Romania

Februarie 12, 2026

 

Furtul cibernetic este o plaga care ne afectează pe toți. 27 de trilioane (nu miliarde!) de dolari este suma excrocată anual de industria globală de cyber theft / furtul cibernetic. Furtul online este, spun experții, cea mai mare afacere economică globală care implică sute de mii de angajați. Este o industrie criminală cu centre de acțiune în diverse regiuni ale lumii, dar cu precădere în Asia de Est / Sud-Est și Africa.

Este o industrie bine cunoscută autorităților, la fel localitățile unde ea e concentrată, dar autoritățile nu intervin. Autoritățile știu exact și cine conduce aceste centre, dar nu le închid. Autoritățile beneficiază și ele din furtul online, fiind mituite cu sume imense pentru a închide ochii.

 

Aparitie editoriala

Detaliile acestea sunt doar câteva din mulțimea mare de informații privind furtul cibernetic care sunt discutate în recenta carte publicată, Scam: Inside South-East Asia’s Cybercrime Compounds / Înșelăciune: În interiorul campusurilor de crime cibernetice din Asia de Sud-Est. [Ofer o recenzie: https://www.lrb.co.uk/.../n20/alexander-clapp/pig-butchering] Sunt trei (3) niveluri de furt cibernetic. Primul e numit «pig butchering / uciderea porcului” și consistă în milioanele de mesaje trimise zilnic (zilnic!) peste tot în lume pentru a ademeni oamenii să se angajeze într-o conversație. Exemplu: „vreți să discutăm online”? „Vreți o investiție serioasă în crypto”? Capcana în care cad bărbații singuratici sunt relațiile romantice. Mai ales cei în vârstă. Între 2020 și 2024 furtul prin seducție digitală a ajuns la 75 de miliarde (miliarde!) de dolari. Dar și femeile sunt victime, iar pierderile lor financiare sunt mai mari decât ale bărbaților.

Al doilea nivel de furt cibernetic este numit “fish butchering / uciderea peștelui”, și se profilează pe persoanele care fac cumpărături online. Iar al treilea e “bird butchering / uciderea păsării”, care se profilează pe reclame false, de exemplu romanță, unde victimele trimit bani pentru a intra în relații amoroase.

Dacă furtul cibernetic ar constitui o economie națională independentă, ar fi a doua economie mondială după SUA și înaintea Chinei. Ar cuprinde o tremie din economia globală. De 5 ori economia Germaniei. Munca este lejeră, dar intensă. Investiția minimă. Spre deosebire de cartelurile de droguri, tot ce se folosește este un telefon și accesul la internet. Iar riscul este minim. Dar profitul imens. Munca e intensă: doar 1 din 5 persoane care primesc mesaje răspund.

 

Autoritatile sunt constiente

Centrele de cyber theft / furt cybernetic sunt bine cunoscute autorităților: Combodgia, Thailanda, Laos, Myanmar, China, Etiopia, Africa de Vest. Conform datelor compilate de SUA, în Cambodgia muncesc, în centrele de furt cibernetic, 150.000 de persoane, 120.000 in Myanmar și zeci de mii în Laos si Thailanda. Cifre necunoscute țin de hoții cibernetici din Etiopia, Kenia, Uganda, etc. Și în Europa există afaceri ilegale de genul acesta, estul Europei fiind centrul lor de gravitate.

Sutele de mii de oameni care muncesc în centrele de furt cibernetic provin din țări sărace, familii numeroase ori sărace, care la rândul lor au fost ademenite să răspundă la reclame pe care le promiteau marea și sarea. Muncesc în centre de detenție de unde practic e imposibil să plece. De multe ori fetele sunt violate. Unele se sinucid aruncându-se de la fereastră. Hrana e puțină, igiena lipsește, îngrămădeala e mare. La inceput trec prin cursuri de instructaj ca să „prindă meseria”, iar apoi încep munca pe telefon. Sunt segregați pe naționalități și lucrează în echipe mici de până la 10 persoane pentru a putea fi ușor supravegheați. Primesc cote zilnice de furt pe care dacă nu le împlinesc sunt pedepsiți.

Originea furtului cibernetic e în Taiwan, spun autorii cărții, unde în mod tradițional oamenii se înșelau unii pe alții. Digitalizarea a facilitat tranziția de la înșelăciunea de la persoană la persoană (exemplu: bilete de loterie false) la înșelăciunea digitală online. În anii 90 autoritățile taiwaneze au încercat să elimine bandele de hoți cibernetici care apoi au trecut în China. Astfel, China a devenit centrul mondial de crime digitale, dar după ce autoritățile chineze au început și ele să ia măsuri acum zece (10) ani, liderii industriei s-au mutat în țările vecine din Sud-Estul Asiei. Cel mai mare hoț cibernetic e Wan Kuok-Koi, un chinez de 70 de ani, poreclit „știrbul”. Fost întemnițat în China, el deține un centru de furt cibernetic în Myanmar care acoperă 200 de hectare și unde are 10.000 de angajați.

Întrebarea evidentă este ce fac autoritățile pentru stoparea acestor crime? Nu mult. Și asta din motive economice. În Cambodgia, de exemplu, veniturile din furt digital sunt de 13 miliarde de dolari anual, ceea ce reprezintă o pătrime din economia țării. Autoritățile sunt implicate în afacerile acestea ilegale, la fel unii călugări budiști. Laos e într-o situație similară, acolo funcționând 400 de centre de furt cibernetic. Una dintre puținele intervenții ale autorităților a fost în Maynmar, ca urmare a presiunii SUA. Poliția a oprit electricitatea și internetul centrelor de furt digital, iar angajații au fugit. După ceva timp, operațiunile au reapărut, în aceeași zonă geografica ori în altele. Suntem îngrijorați și foarte probabil nici o persoană de pe planetă cu un telefon în mână nu scapă de încercările de furt. Totuși, spun autorii, majoritatea victimelor nu suntem noi, europenii ori occidentalii, ci chinezii.

 

Post-Scriptum

Dupa publicarea cartii recenzate astazi au aparut si vesti incurajatoare. In ianuarie, China a executat 11 capi ai grupurilor criminale care promoveaza furtul cibernetic. [Link: https://www.yahoo.com/news/articles/china-executes-11-members-myanmar-055101444.html]

Iar Google a dat in instanta in SUA un numar mare de operatori si platforme care promoveaza ori au promovat scheme de furt cibernetic. [Link: https://www.wsj.com/tech/google-aims-knockout-blow-at-chinese-company-linked-to-massive-cyber-weapon-3c3fdc40?mod=hp_lead_pos4]

 

ARTICOLUL 16 DIN DECLARATIA UNIVERSALA A DREPTURILOR OMULUI

Articolul 16 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului afirma: "Cu incepere de la implinirea virstei legale, barbatul si femeia, fara nici o restrictie in ce priveste rasa, nationalitatea sau religia, au dreptul de a se casatori si de a intemeia o familie. ... Familia constituie elementul natural si fundamental al societatii si are dreptul la ocrotire din partea societatii si a statului". Familia romana isi cere drepturile. Aceste drepturi le pledam, le-am pledat din 2006 incoace, si vom continua sa le pledam. Sunt cele mai pretioase dintre drepturi dar si cele mai abuzate azi. Pretuiti-le!

 

ALIANTA FAMILIILOR DIN ROMANIA

Str. Zmeica nr. 12, sector 4, Bucuresti

Fax 0318.153.082

www.alianta-familiilor.ro