TAINA FERICIRII
- Fericitul Trifon Turkestanov -
Fericit va fi cel ce
va gusta din Cina cea de taina în Împaratia Ta; dar Tu înca de pe acum, de pe
pamânt, împartasitu-m-ai dintru aceasta fericire. De-atâtea ori, cu dreapta cea
Dumnezeiasca, pusu-mi-ai înainte Sângele si Trupul Tau, si eu, cel de pacate
covârsit, primind acele Daruri Sfinte, simteam a Ta iubire ce-i de negrait si
mai presus de orice înaltime-a firii.
Slava Tie pentru
puterea harului cea de nepatruns cu mintea si de viata datatoare;
Slava Tie, Celui
Ce-ai temeluit Biserica Ta ca adapostire tihnita pentru aceasta lume istovita.
Slava Tie, Celui Ce
ne nasti din nou prin apele Botezului cele de viata facatoare;
Slava Tie pentru ca
celor ce se pocaiesc Tu le întorci a crinilor neprihanita curatie.
Slava Tie, Celui Ce
esti nesecata adâncime a iertarii;
Slava Tie pentru
potirul vietii, pentru pâinea bucuriei celei dintru vesnicie.
Slava Tie, Celui Ce
ne-ai suit pe noi la Ceruri;
Slava Tie,
Dumnezeule, întru vecie!
Fericitul Trifon
Turkestanov, Cunoasterea lui Dumnezeu prin mijlocirea firii vazute, traducere
de Olga Bersan, Ed. Sophia, Bucuresti, 2011, cap. Acatist de Multumire „Slava
lui Dumnezeu pentru toate”, p. 135-136--
Pr. Alexandru Stanciulescu -
Barda ,
Parohia Malovat , jud. Mehedinti, Romania
tel. 0724 998086
ASFIXIEREA SUFLETULUI
- Sfantul Ioan din Kronstadt -
Postul îi
este necesar crestinului deoarece, de la înomenirea Fiului lui Dumnezeu, firea
omeneasca a fost înduhovnicita, îndumnezeita si noi tindem acum spre Împaratia
de Sus, care „nu este mâncare si bautura, ci dreptate si pace si bucurie în
Duhul Sfânt” (Romani 14, 17). „Bucatele sunt pentru pântece si pântecele pentru
bucate si Dumnezeu va nimici si pe unul si pe celelalte” (1 Corinteni 6, 13). A
mânca si a bea înseamna a face o patima pentru placeri trupesti si aceasta este
o caracteristica a pagânilor, care, necunoscând desfatari spirituale, ceresti,
îsi irosesc viata în placerile pântecelui, mâncând si bând în exces. De aceea
Domnul osândeste, nu o data, în Evanghelie aceasta pagubitoare patima. Este
oare rational ca omul sa traiasca mereu într-un delir al pântecelui, într-un
râgâit de mâncare? Poate fi redus omul la o bucatarie ambulanta, sau la un cos
în continua fumegare, cu care i-am putea compara, pe buna dreptate, pe cei ce
fumeaza continuu? Ce placere poate fi aceea sa traiesti mereu în aburi de
mâncare si în fum de tutun? Cu ce ar putea semana casele noastre? De ce sa
viciem aerul cu miasme, pe care sa le si respiram si, mai presus de aceasta, de
ce sa ne întunecam si sa ne asfixiem sufletul, sa ucidem în el cele din urma
potente?
Sfantul Ioan din
Kronstadt, Viata mea in Hristos, traducere de Boris Buzila, Ed. Sophia,
Bucuresti, 2005, p. 287-288.
DIMINEATA
- Sfantul Ioan din Kronstadt -
Fiinta launtrica a omului, libera de zadarniciile acestei lumi, de bezna în
care o tine firea cea trupeasca, nelegata în vreun fel de ispitele celui rau,
pare a se bucura de o libertate mai mare dimineata, îndata dupa trezirea din
somn; atunci ea arata precum pestele care se arunca uneori vesel deasupra
luciului apei. În restul timpului ea pare sa stea într-o umbra aproape
compacta, ca legata la ochi, ceea ce o împiedica sa vada adevarata ordine a
lucrurilor duhovnicesti si a celor ce sunt percepute prin simturi. Prindeti
orele de dimineata, bucurati-va de ele, acestea arata a fi ca ale unei vieti
noi, care s-a primenit în timpul somnului. Ele preînchipuie într-un fel acea
stare când vom fi cu totii înnoiti, în dimineata de obste a neînseratei zile a
Învierii, când ne vom dezlega de trupul cel muritor.
Sfantul Ioan din
Kronstadt, Viata mea in Hristos, traducere de Boris Buzila, Ed. Sophia,
Bucuresti, 2005, p. 16
